The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Gospel Library General Conference
Conferences
Eperera 2006
Te titauraa ia rahi atu te aau maitai

Te titauraa ia rahi atu te aau maitai

Peresideni Gordon B. Hinckley

No te aha te tahi pae o tatou i riro ai ei mau taata ino e te au ore i ni‘a ia vetahi ê ? No te aha aita e nehenehe ia tatou paatoa ia haere atu i te mau taata atoa e haati nei ia tatou ma te auhoa ?

Peresideni Gordon B. Hinckley E taata eta‘eta roa te taea‘e Monson ia pee i muri. E taata arearea roa teie area râ, tei î i te i te parau mau.

Mauruuru e to‘u mau taea‘e no to outou faaroo e ta outou mau pure. Ua mauruuru roa vau no te reira.

Ia haere te hoê taata i te paariraa, e mărû atoa mai to‘na huru, te aau maitai. Ua feruri maoro i te reira.

Ua maere au no te aha i vai ai te riri rahi i roto i te ao nei. Tei roto tatou i te mau tama‘i ri‘ari‘a o te iriti i te ora, e o te faatupu i te mau pepe ino roa. Ia hi‘o tatou i roto i te utuafare, mea rahi roa te pohehae, te te‘ote‘o, te aau teitei, e te amuamu, te faaino ; te vaira te metua tane te faaite ra oia i to‘na riri no te tahi mau mea na‘ina‘i roa, e te faufaa ore, e te faata‘i ra i te vahine e te faari‘ari‘a ra i te tamarii.

Te faaite noa mai nei â te pe‘ape‘a taura taata i to‘na hoho‘a hairiiri. Ua faaitehia mai ia‘u e, i rotopu roa ia tatou nei, te itehia nei te reira mea. Aita vau e taa nei e, no te aha i tupu ai te reira. Mai te mea ra ia‘u e, ua oaoa roa tatou i te heheuraa i te matahiti 1978 tei horo‘ahia mai i te peresideni Kimball ra. Tei reira vau i roto i te hiero i te taime a tupu ai te reira ohipa. Aita hoê tapitapiraa i roto i to‘u feruriraa e aore râ, i roto i te feruriraa o to‘u mau hoa e, te mea i heheuhia mai, o te hinaaro ïa e te mana‘o ïa o te Fatu.

I teie nei, ua parauhia mai ia‘u e, i te tahi taime, te faaroohia nei i rotopu ia tatou nei, te tahi mau parau faaino no ni‘a i te taura taata, e te tahi mau parau tahitohito. Te faahaamana‘o atu nei au ia outou e, te taata e parau i te mau parau faaino teimaha i ni‘a i te tahi atu taata taura ê, eita ïa e ti‘a ia‘na ia parau e, e pipi mau oia na te Mesia. Eita atoa ta‘na e nehenehe e parau e, te haapa‘o ra oia i te mau haapiiraa a te Ekalesia a te Mesia. Nahea e ti‘a ai i te hoê taata tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia parau ma te aau teitei e, ua ti‘a ia‘na ia mau i te autahu‘araa, area te tahi atu taata te ora nei i te hoê oraraa paieti, tera râ, no te mea e mea taa ê te û o to‘na iri, aita ïa e ti‘a ia‘na ia mau i te autahu‘araa ?

I roto i te roaraa o to‘u taviniraa ei melo no te Peresideniraa Matamua, ua ite au, e ua paraparau vau e rave rahi taime i ni‘a i te taa-ê-raa ta tatou e ite nei i roto i to tatou oraraa nei. Ua titauhia ia tatou ia faaitoito i te faaau-maite-raa i taua taa-ê-raa ra.

E mea ti‘a ia tatou ia ite e, e mau tamaiti e aore râ, e mau tamahine ana‘e tatou tata‘i tahi na to tatou Metua i te Ao ra tei here i Ta‘na mau tamarii paatoa.

E te mau taea‘e e, aita e tumu no te riri i te taura taata taa ê i rotopu i te autahu‘araa o teie nei Ekalesia. Mai te mea e, te vaira hoê taata e faaroo maira i to‘u reo, e o te hinaaro nei e rave i te reira ohipa, ia haere atu ïa oia i mua i te Fatu e ia ani ia faaorehia ta‘na hara, e ia faaea i te rave faahou i te reira ohipa.

Te farii nei au i te rata i tera taime e tera taime tei horo‘a mai i te tahi mau mana‘o ta te taata papa‘i i feruri e, e mea ti‘a ia paraparauhia i roto i te amuiraa. Ua tae mai te hoê rata mai te reira i te tahi a‘e nei mahana. Na te hoê vahine te reira i papa‘i mai no te faaite mai e, ua mutu to‘na faaipoiporaa na roto i te hoê faataaraa. I muri iho, ua farerei oia i te hoê tane mai te huru ra e, e taata maitai e te aupuru ho‘i. Tera râ, aita i maoro i muri a‘e i te faaipoiporaa, ua ite a‘era oia e, e mea fifi roa taua taata i te pae no te moni ; noa‘tu e, e mea iti roa ta‘na moni, ua faaru‘e oia i ta‘na ohipa. E no reira, ua titauhia ïa i te vahine ia rave i te ohipa no te faaamu i te utuafare.

E rave rahi matahiti tei ma‘iri e te faaea ohipa ore noa ra â oia. I muri iho, ua paraparau mai oia no te tahi na taata toopiti ê atu o te pee atoa nei i taua e‘a ra, aita e rave i te ohipa, area na vahine ra, titauhia ïa ia raua ia rave i te ohipa e rave rahi hora te maoro no te faaamu i to raua utuafare.

Na ô atura Paulo ia Timoteo : « O te taata ho‘i aore i hamani maitai i to‘na iho ra, e rahi atu â i to‘na ihora utuafare, ua faaru‘e ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to‘na ino i to te taata mau ore ra » (1Timoteo 5:8). E mea puai roa teie mau ta‘o.

Ua parau mai te Fatu i roto i te heheuraa no teie anotau e :

« E ti‘araa to te mau vahine ia titau i to ratou mau tane faaipoipo no ta ratou mau faufaa, e tae noa‘tu i te taime to ratou mau tane faaipoipo e ravehia‘i…

« E ti‘araa to te mau tamarii atoa ia titau i to ratou ra mau metua no to ratou ra faufaa e tae noa‘tu i te taime e naehia to ratou ra matahiti » (PH&PF 83:2, 4).

Mai te mau mahana matamua mai â o teie nei Ekalesia, ua faarirohia te mau tane faaipoipo ei faaamu no te utuafare. Te ti‘aturi nei au e, te tane e pato‘i i te rave i te ohipa no te faaamu i to‘na utuafare, eita ïa ta‘na e ti‘a ia parau e, e melo maitai oia, mai te mea e tino maitai to‘na.

I parau atu na vau i na‘ua nei e, aita vau e ite nei e, no te aha e mea rahi te pe‘ape‘a e riri e te ino i roto i te ao nei. Oia mau, ua ite au e, teie mau mea taatoa, e ohipa ïa na te enemi. Te haa hoê hoê nei oia i ni‘a ia tatou. Te haamou nei oia i te mau tane puai. Mai te tau mai â o te faati‘a-raa-hia te Ekalesia to‘na rave-noa-raa i te reira. Teie te parau a te peresideni Wilford Woodruff :

« Ua ite au ia Oliver Cowdery mai te huru ra e, te aueue ra te fenua i raro a‘e i to‘na avae. Aitâ vau i faaroo a‘e nei i te hoê taata i te faaiteraa i te hoê iteraa papû puai a‘e i ta‘na i faaite a vai ai oia i raro a‘e i te faaururaa a te Varua. Tera râ, i te taime oia a faaru‘e ai i te basileia o te Atua, i taua taime atoa ra to‘na mana i te maruaraa… Ua iriti-ê-hia to‘na puai, mai to Samasona i ni‘a i te turi o Delila. Ua ere oia i te mana e i te iteraa papû ta‘na i fana‘o na, e aita roa‘tu oia i farii faahou i te reira i roto i to‘na îraa, a vai noa ai oia i te tahuti nei, noa‘tu e, ua pohe oia [ei melo no] te Ekalesia » (Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff, [2004], 105).

Ua faati‘ahia vau ia faati‘a‘tu ia outou i te aamu o te hoê taurearea tei paari i roto i to matou oire. E ere oia i te melo no te Ekalesia. E melo haapa‘o to‘na na metua e o‘na atoa i roto i te tahi atu haapa‘oraa.

Te parau ra oia e, a tupu noa ai oia i te paariraa, ua faahaehaa te tahi mau hoa melo no te Ekalesia ia‘na, ua faaau ore ia‘na, ua faaooo ia‘na.

No reira, ua tupu to‘na inoino i teie Ekalesia e to‘na mau melo. Aita hoê mea maitai ta‘na i ite i roto i te mau melo.

I muri iho, ua ere to‘na papa i ta‘na ohipa, e ua titauhia ia ratou ia taui i te faaearaa. I roto i to‘na faaearaa apî, 17 to‘na matahiti, ua ô oia i roto i te haapiiraa tua rua. I reira, no te taime matamua o to‘na oraraa, ua ite a‘era oia i te mahanahana o te mau hoa, te hoê o ratou, o Richards, tei ani mai ia‘na ia amui atu ia ratou i roto i ta ratou pŭpŭ ta‘na iho e peresideni ra. Te parau ra oia e, « No te taime matamua i roto i to‘na oraraa ua hinaaro te hoê taata ia‘na. Aita vau i ite nahea râ ia pahono, tera râ, ua amui atu vau i reira, ma te mauruuru… Ua riro taua iteraa ra ei iteraa here-roa-hia e au, te iteraa e, e hoa to‘u. Ua pure au i to‘u oraraa taatoa ia roaa hoê hoa no‘u. I teie nei, 17 matahiti i te tia‘iraa, ua pahono mai te Atua i taua pure ra ».

I te 19raa o to‘na matahiti, ua riro oia ei apiti no Richard i roto i te fare ie, i te tau no ta ratou raveraa ohipa i te tau ve‘ave‘a. Ua ite oia ia Richard ia tai‘o i te hoê buka i te mau pô atoa fatata hoê afa hora te maoro. Ua ani atura oia e, eaha ta‘na e tai‘o ra. Parauhia maira ia‘na e, te tai‘o ra oia i te Buka a Moromona. Te parau ra oia e, « oioi roa vau i te taui i te tumu parau, e haere atura vau e taoto. Tera ho‘i te buka tei tu‘ino roa i to‘u oraraa tamarii rii. Ua tamata vau i te haamo‘e i te reira, tera râ, ua ma‘iri hoê hepetoma, e aita to‘u taoto e topa. Eaha oia e tai‘o noa ai i te reira buka i te mau pô atoa ?Aita i maoro aita ta‘u e nehenehe faahou e tape‘a noa i taua uiraa ra i roto i to‘u upoo. No reira, i te hoê pô, ua ani atura vau ia‘na e, eaha te mea faufaa i roto i taua buka ra. Eaha to roto ? Ua horo‘a maira oia i te buka ia‘u ra. Oioi atura vau i te parau e, aita roa‘tu vau e hinaaro ia tape‘a i tera buka. Ta‘u noa e hinaaro, ia ite au e, eaha to roto. Ua haamata ihora oia i te tai‘o na te vahi ta‘na i faaea. Ua tai‘o oia no ni‘a ia Iesu, e no ni‘a i to‘na faraa‘tu i te fenua Amerika. Ua maere roa vau. Aita vau i mana‘o e, te ti‘aturi atoa nei te mau momoni ia Iesu ».

Ua ani atura o Richard ia‘na ia haere e himene i roto i te pŭpŭ himene no te amuiraa tĭtĭ na muri iho ia‘na. Ua tae a‘era i taua mahana ra, e ua haamata te amuiraa. « O Elder Coleman, no te Pŭpŭ Matamua o te Hitu Ahuru, te manihini orero. Ua ite-atoa-hia ia‘u i roto i te amuiraa e, e [melo faafariu-atoa-hia] oia. I te hopea o te amuiraa, ua tape‘a o Richard i to‘u rima no te arata‘i ia‘u e farerei ia‘na. Ua farii au, e ia fatata atu vau ia‘na, ua huri maira oia i ni‘a ia‘u, e ua ataata maira. Ua faaite atura vau i to‘u i‘oa, e ua parau atura e, e ere au i te melo no te Ekalesia, e ua haere noa mai au no te himene i roto i te pŭpŭ himene. Ua ataata maira oia e na ô maira e, te oaoa nei oia i te mea e, ua tae mai oia, ma te parau mai e, e mea nehenehe roa te himene. Ua ui atu vau ia‘na e, e mea nahea oia i te iteraa e, e parau mau teie Ekalesia. Ua faaite maira oia ia‘u i te tahi tuhaa o to‘na iteraa papû, e ua ani maira e, ua tai‘o anei au i te Buka a Moromona. Na ô atura vau e, aita. Ua fafau maira oia ia‘u e, te taime matamua e tai‘o ai au i te reira, e farii au i te Varua ».

I te tahi taime ê atu te ratere ra teie taure‘are‘a e to‘na hoa. Ua horo‘a atura o Richard i te hoê Buka a Moromona na‘na, ma te ani ia tai‘o haapuai i te reira. Ua na reira oia, e i tera iho taime, ua faauruhia a‘era oia e te Varua Mo‘a.

Ua tere noa te tau, e ua tupu to‘na faaroo i te rahi. Ua farii oia ia bapetizohia oia. Ua pato‘i to‘na na metua, tera râ, ua haere noa oia i mua, e ua bapetizohia ei melo no te Ekalesia.

Ua tupu noa to‘na iteraa papû i te puai. Te tahi noa tau hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua faaipoipohia oia i te hoê tamahine nehenehe roa, Feia Mo‘a no te mau Mahana Hopea nei, no teie tau e no te tau e a muri noa‘tu, i roto i te hiero no Roto Miti. Na Elder Gary Coleman i rave i te taatiraa.

Tera ïa te hopea o te aamu, tera râ, te vai ra te tahi mau parau faahiahia i roto i taua aamu ra. A tahi, te raveraa haamâ ïa ta to‘na mau hoa i rave i ni‘a ia‘na i roto i te hoê oire Momoni.

Te piti, o te raveraa ïa a to‘na hoa apî o Richard. E mea taa ê roa teie i te raveraa matamua. Na te reira i arata‘i ia‘na ia faafariuhia, e ia bapetizohia, noa‘tu te papû ore.

E nehenehe teie huru temeio e tupu, e e tupu mau te reira mai te mea e, te vai ra te aau maitai, te faatura, e te here. No te aha te tahi pae o tatou i riro ai ei mau taata ino e te au ore i ni‘a ia vetahi ê ? No te aha aita e nehenehe ia tatou paatoa ia haere atu i te mau taata atoa e haati nei ia tatou ma te auhoa ? No te aha teie rahiraa oto e te pe‘ape‘a e vai nei ? E ere te reira i te evanelia a Iesu Mesia.

E topa tatou paatoa i te hoê taime. E hape tatou paatoa. E faahiti faahou vau i te mau parau a Iesu i roto i te Pure a te Fatu : « Faaore mai i ta matou hara, mai ia matou e faaore i tei hara ia matou nei » (hi‘o Mataio 6:12 ; Te iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:13).

O William W. Phelps te hoê taata fatata roa i te peropheta Iosepha, e ta‘na i taviri i te matahiti 1838, tape‘ahia‘tu ai oia i te fare auri i Missouri. No te faaite i te ino rahi o te ohipa ta‘na i rave, ua papa‘i oia i te peropheta no te ani ia faaorehia ta‘na hara. Teie te tahi tuhaa pahonoraa a te peropheta :

« Oia mau, ua mamae roa tatou i te ohipa ta oe i rave—te au‘a raau avaava, tei î a‘e na hau atu i ta te taata e nehenehe e faaoromai, ua î roa ïa i te hoê faito eita e maraa ia amo, a fariu mai ai oe i ni‘a ia matou…

« Area râ, ua inuhia taua au‘a ra, ua haapa‘ohia te hinaaro o to tatou Metua, e te ora nei â tatou, e ta tatou ïa e haamauruuru nei i te Faaora…

« Ma te ti‘aturi e, ua fa‘i mau oe, e ua tatarahapa mau oe, e oaoa faahou â vau i te toro atu i te rima atau o te auhoaraa, e ia oaoa i te ho‘iraa mai o te tamaiti puhura tao‘a.

« Ua tai‘ohia ta oe rata i mua i te feia mo‘a i te sabati i ma‘iri a‘e nei, e ua itehia te faaiteraa o to ratou mana‘o, i te taime a Faaotihia ai e, e ti‘a ia W. W. Phelps ia fariihia i roto i te auhoaraa.

« ‘Haere, e te taea‘e here e, i teie nei, ua hope te tama‘i,

« ‘No te mea, e hoa i te haamataraa, e hoa faahou i te faahopearaa » (Teachings of the Prophet Joseph Smith, ma‘itihia e Joseph Fielding Smith [1976], 165–66).

E te mau taea‘e e, teie te varua, tei faaitehia mai e te peropheta, ta tatou e faahotu i roto i to tatou oraraa. Eita ta tatou e nehenehe e tau‘a ore i te reira. E melo tatou no te Ekalesia a to tatou Fatu. E hopoi‘a ta tatou i mua Ia‘na, e i mua atoa ia tatou iho e ia vetahi ê. Te titau nei teie ao hara e te tahito i te taata puai, te taata paieti, te taata faaroo e te parau ti‘a, te taata e hinaaro e faaore i te hara e e haamo‘e roa.

I teie nei, te oaoa nei au ia parau e, teie mau hi‘oraa ta‘u i horo‘a‘tu, e ere te reira i te hoho‘a o te rahiraa o to tatou mau melo. Te ite nei au ati a‘e ia‘u nei i te hoê niniiraa nehenehe o te here e te mana‘ona‘oraa ia vetahi ê.

Hoê hepetoma i ma‘iri a‘e nei ua î roa teie pû amuiraa i te mau tamahine nehenehe roa tei faaitoito i te ora i te evanelia. Ua faaite ratou i te aau horo‘a te tahi e te tahi. Ua faaitoito ratou i te tahi e te tahi. Ua riro ratou ei hanahana no to ratou mau metua, e no te utuafare no reira mai ratou. Te fatata nei ratou i te ti‘araa tuahine, e tape‘a ratou i roto i to ratou oraraa taatoa i te mau hi‘oraa tei faaitoito ia ratou.

A feruri i te matai rahi e ravehia e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. E itehia ta ratou mau ohipa tamoni ore i te ao atoa nei. Te horo‘a nei te mau tuahine i to ratou taime, ta ratou aupururaa here, e ta ratou mau rave‘a no te tauturu i tei pohehia i te ma‘i e i te feia veve.

A feruri i te faanahoraa totauturu e te mau taata tamoni ore e haere nei no te opere i te maa, te ahu, e te tahi atu mau mea e hinaarohia no te feia i roto i te ati.

A feruri i te mau ohipa tautururaa taata taa ê atu i te mau melo iho o te Ekalesia i roto i te mau fenua veve o te ao nei. Te ora nei te ma‘i puupuu i teie nei i roto i te mau fenua e rave rahi, na roto i te tautururaa a teie Ekalesia.

A hi‘o na i te faaohiparaa o te moni tamau no te haapiiraa no te faateitei e rave rahi tauatini taata mai roto mai i te veve rahi haere ti‘a‘tu i roto i te maramarama o te ite e te auhune.

E no reira, e ti‘a ia‘u ia tamau â i te faahaamana‘o ia outou i te ohipa rahi a te mau melo maitai o teie Ekalesia no te haamaitai i te oraraa o te tahi e te tahi, e te faatororaa i te rima e ati a‘e teie ao i te feia veve e i roto i te ati o teie nei ao.

Aita e hopea to te maitai te ti‘a ia tatou ia rave, to te faaururaa te ti‘a ia tatou ia faatupu i ni‘a ia vetahi ê. Eiaha tatou e faaea noa i ni‘a i te mau mea tano ore. E pure ana‘e tatou no te puai ; e pure ana‘e tatou no te aravihi e no te hinaaro ia tauturu ia vetahi ê. E anaana ana‘e tatou i te maramarama o te evanelia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, ia ti‘a i te Varua o te Faaora ia anaana na roto atu ia tatou.

Ia au i te mau parau a te Fatu ia Iosua, e te mau taea‘e « e faaetaeta e ia itoito roa ; eiaha e măta‘u, eiaha ho‘i e amiami : tei piha‘i-atoa-iho ho‘i to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa ra » (Iosua 1:9).

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy