The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Gospel Library General Conference
Conferences
Atopa 2006
Te ture no te tuhaa ahuru

Te ture no te tuhaa ahuru

Elder Daniel L. Johnson
No te Hitu Ahuru

Te ani manihini atu nei au ia outou ia tuu i to outou ti‘aturiraa i roto i te Fatu, e mai Ta’na iho i parau : « Ei tamataraa te reira ia‘u nei ».

Elder Daniel L. JohnsonE riro ta‘u mau parau i teie nei avatea ei hoê titau manihiniraa i te feia atoa tei ore â i noaa ia ratou te hoê iteraa papû no ni‘a i te aufauraa ti‘a i te tuhaa ahuru. E rave rahi mau tumu te faaohipahia nei no te oreraa e aufau i te tuhaa ahuru, mai te mau haamau‘araa rû no te taote, te mau tarahu, te mau tata’iraa no te pereoo uira e aore râ no te fare, te mau haamau‘araa no te haapiiraa e no te parururaa. E mea mau roa teie nei mau fifi, e oia atoa te tahi atu mau titauraa mai teie te huru, e orahia nei e e faaruruhia nei e rave rahi, aore râ te rahiraa o tatou nei, i te mau mahana atoa. Te haateimaha nei teie nei mau titauraa i ta tatou mau faufaa moni iti e mai te mea eita tatou e riro ei mau tiaau paari no teie nei mau faufaa, e riro te reira e haafifiraa ia tatou ia aufau i ta tatou tuhaa ahuru i te Fatu. Eita e ti‘a ia haafaufaa ore hia te ore raa e haapa‘o i teie nei ture mure ore e eita hoi te reira e haamarirau noa i to tatou tupuraa varua e nehenehe atoa râ te reira e faaiti i te mau haamaitairaa no te pae tino e no te pae materia o ta tatou hoi e nehenehe e fana‘o mai te mea e haapa‘o tatou i taua ture ra.

Mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i parau i te hoê taime, « Te haamaramarama mai nei te Fatu i ŏ nei e te tuhaa ahuru e ture ïa na’na e ua titauhia te reira i ta’na atoa mau taata o te apee atu ia’na. E e hanahana e e haamaitairaa na tatou, e e parururaa e e fafauraa na tatou, e e haamaitairaa rahi roa na tatou ia haapa‘o i teie nei ture a te Atua. Ia ore tatou e haapa‘o i te taatoaraa o teie nei titauraa te faaereraa ïa tatou ia tatou iho i te mau fafauraa e te tuu nei tatou i te hiti i te hoê ohipa faufaa rahi. E hara ïa te reira, e ere te hoê ohipa tei mo‘ehia aita e hopearaa ».1

No reira, eaha ïa te tuhaa ahuru ? Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i Ta’na tatararaa : « E e riro teie te haamataraa i te ahururaa a ta‘u mau taata. E ia oti te reira, o ratou o tei aufau i te ahururaa mai te reira e aufau ïa ratou i te tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noa’tu ».2 A hi‘o na e ere te tuhaa ahuru te hoê noa horo‘araa na roto i to te taata noa hinaaro, e ere atoa te piti ahururaa aore râ te tahi atu tuhaa no ta tatou apî i te matahiti aore râ ta tatou moni ava‘e.

Ua parau te peresideni Howard W. Hunter mai teie huru : « Te parau noa nei te ture ‘te ahururaa no ta ratou apî.’ Te auraa o te apî o te moni apî, te monoraa, te rahiraa. O te moni ava‘e ïa a te taata rave ohipa, te moni apî no roto mai i te tereraa no te hoê tereraa ohipa, te rahiraa a te taata o te faatupu aore râ o te hamani, aore râ te moni apî a te hoê taata no roto mai i te tahi ê atu imiraa moni. Ua parau te Fatu e e ture tamau ïa te reira ‘e a muri noa’tu’ mai mutaa ihora ».3

Nahea te tuhaa ahuru e faaohipahia ai ? E aufau te mau melo haapa‘o maitai o te Ekalesia i ta ratou tuhaa ahuru i te hoê melo no ta ratou peresideniraa amaa aore râ no ta ratou episekoporaa no te paroita. I raro a‘e i te arata‘iraa a te peropheta a te Fatu, e haaputuputuhia e e faaohipahia teie mau faufaa moni no te aufau i te tupuraa e te tereraa o te Ekalesia na te ao taatoa nei. Te mau hi‘oraa no te faaohiparaa i te mau moni no te tuhaa ahuru o te paturaa ïa o te mau hiero, te aufauraa i te ohipa misionare na te ao taatoa nei, te paturaa e te atuaturaa i te mau fare pureraa e te tahi atu mau opuaraa maitai.

No te aha te Fatu e titau ai i To’na nunaa ia aufau i te tuhaa ahuru ? Te Fatu o to tatou ïa Metua Tane e, mai to tatou Metua Tane, te here nei Oia ia tatou. No te mea te here nei Oia ia tatou, e hinaaro Oia ia haamaitai ia tatou i te pae tino e te pae varua. A faaroo na i te tahi o Ta’na mau faahitiraa parau mai tei papa’ihia i roto i te mau papa’iraa mo‘a : « A haapa‘o mai na e a faaroo hoi, o outou o ta‘u nei mau taata, te na reira mai nei te Fatu ra e to outou ra Atua, o outou o ta‘u i oaoa ia haamaitai atu i te mau haamaitairaa hau a‘e i te rahi i te mau haamaitairaa’toa ».4 E te tahi atu â : « No te mea te na o mai nei te Fatu – o vau, o te Fatu, e aroha to‘u e te here nei hoi au ia ratou o te măta‘u mai ia‘u nei, e e mea au na‘u te faatura ia ratou o te tavini mai ia‘u mai te parau-tia e te parau mau hoi e tae noa’tu i te hopea ».5

No te faati‘a Ia’na ia ninii i Ta’na mau haamaitairaa i ni‘a i Ta’na mau tamarii ma te au e te aifaito maitai, ua haamau te Fatu i te mau ture o te faatere i taua mau haamaitairaa Ta’na e hinaaro ia tatou paatoa ia oaoa. Ua heheu mai Oia i teie nei mau ture i Ta’na peropheta no te Faaho‘iraa mai : « Te vai nei te hoe ture, o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei nia iho i te reira te mau haamaitairaa atoa i faatumuhia’i – E ia noaa mai ia tatou te hoe haamaitairaa no o mai na i te Atua ra, ua na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia’i no te reira ».6 E, faahou â : « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra ; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».7

Ua ite te Fatu mai te omuaraa mai e, e faaruru tatou, Ta’na mau tamarii, i te mau tamataraa i te pae tino e te pae varua i roto i teie oraraa tahuti nei. Oia mau, ua riro teie nei mau tamataraa ei tuhaa faufaa rahi no teie nei hi‘opo‘araa tahuti. Ua ite Oia e e hinaaro tatou i Ta’na mau haamaitairaa i roto i te taatoaraa o to tatou mau oraraa eiaha noa no te upootia i ni‘a i ta tatou iho mau tamataraa, no te fana‘o atoa râ i te tahi oraraa maitai, e tae noa’tu, i te ruperuperaa.

No reira mai hoi te ture no te tuhaa ahuru, o tei haamauhia mai te haamataraa mai â. Te ite nei tatou na roto i te mau papa’iraa mo‘a e ua haamaitaihia o Aberahama na roto i to’na haapa‘oraa i teie nei ture e te vai nei â teie ture ia tatou i teie nei mai tei parau-faahou-hia mai e te Faaora i roto i to’na tere farerei i te mau taata no teie nei fenua Amerika, fatata e 2000 matahiti i teie nei :

« Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao‘a i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei ; e tamataraa te reira ia‘u nei, te parau maira te Fatu sabaota ra, i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra’i ra, a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou.

« E no outou e a‘o atu ai au i te amu ra, e eiaha oia e amu i te maa o to outou fenua ; e ore hoi ta outou vine e auparahia i to outou fenua, te parau maira te Fatu sabaota ra.

« E parauhia outou e to te mau fenua toa, o te maitai ; e riro outou ei feia nehenehe, te parau maira te Fatu sabaota ra ».8

Auê ïa ture faahiahia e ! O oia o tei ore noa i mau i te mana e te mau rave‘a no te haamaitai i ta’na mau tamarii i te pae tino e te pae faufaa, o te hinaaro atoa râ ia na reira, ua horo‘a mai ïa Oia ia tatou te taviri no taua mau haamaitairaa tei titauhia e tei hinaarohia e tatou. Teie nei taviri o te ture ïa no te tuhaa ahuru. Oia mau, mai ta te peresideni James E. Faust i parau, « Te mana‘o nei paha te tahi e eita e nehenehe ia ratou ia aufau i te tuhaa ahuru, ua fafau râ te Fatu e e faaineine Oia i te hoê rave‘a no tatou ia haapa‘o i te taatoaraa o Ta’na mau faaueraa. E titauhia no te aufau i te tuhaa ahuru te hoê ou‘araa faaroo i te haamataraa… E haapii tatou i te parau no te tuhaa ahuru na roto i te aufauraa i te reira. Oia mau, te ti‘aturi nei au e e nehenehe ta tatou e ofati i te vêvêraa na roto i te faaho‘iraa na roto i te faaroo i te tuhaa a te Fatu no te tao‘a iti i mauhia e tatou ».9 E to‘u mau taeae e to‘u mau tuahine here e, e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o i te ture.

Teie nei te titau-manihini-raa : Ia ratou o te ore â i riro ei feia aufau ti‘a i te tuhaa ahuru, te titau manihini nei au ia outou ia haamata i teie nei mahana i te aufau i ta outou tuhaa ahuru ti‘a i te Fatu na roto i to outou taata faatere no te autahu‘araa. Te ani manihini atu nei au ia outou ia aufau na mua roa i ta outou tuhaa ahuru i te Fatu, hou a aufau atu ai i ta outou mau tarahu ê atu. Te ani manihini atu nei au ia outou ia tuu i to outou ti‘aturiraa i roto i te Fatu e, mai Ta’na iho i parau : « Ei tamataraa te reira ia‘u nei ».10 A na reira ai outou e a tuu ai outou i ta outou tuhaa ahuru i te Fatu ei ohipa matamua roa o te mau mea i titauhia ia outou ia aufau, e riro mau ïa outou ei ite no te mana faito ore o te Fatu a iriti mai ai Oia i te mau haamaramarama o te ra’i e a ninii mai ai Oia i te hoê haamaitairaa « a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou ».11 I reira ïa e noaa’i ia outou to outou iho iteraa papû no teie nei ihoa ture mo‘a no te tuhaa ahuru e, a tamau noa’i outou i te haapa‘o i teie nei ture, e faa fatata rahi atu â oia ia outou i te Fatu.

Ia outou o te aufau ti‘a ra i ta outou tuhaa ahuru, te haapoupou nei au ia outou no to outou haapa‘o maitairaa. Ua riro a‘e na outou ei mau ite e ua farii outou i to outou iho mau iteraa papû no te tupuraa o te mau fafauraa a te Fatu i te feia o te haapa‘o i teie nei faaueraa e i te mau taime atoa e aufau outou i ta outou tuhaa ahuru, te rahi nei to outou iho auraroraa i te Fatu.

Te faaite atu nei au ia outou i to‘u iho iteraa papû no te ture no te tuhaa ahuru e te tupuraa mau o te mau faafaufaa ta te Fatu i horo‘a no ni‘a i teie nei ture. Ua ite au e na roto i te mau mea ta‘u iho i ite e tae mai ihoa te mau haamaitairaa e ua rahi to‘u mauruuru no te reira. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te Mau Nota

1. « He Did It with All His Heart, and Prospered », Tambuli, Atete 1981, 3 ; « President Kimball Speaks Out on Tithing », New Era, Eperera 1981, 6.

2. PH&PF 119:3-4.

3. I roto i te Conference Report, Eperera 1964, 35.

4. PH&PF 41:1.

5. PH&PF 76:5.

6. PH&PF 130:20-21.

7. PH&PF: 82:10.

8. 3 Nephi 24:10-12 ; a hi‘o atoa Malaki 3:10-12.

9. « Opening the Windows of Heaven », Liahona, Tenuare 1999, 67 ; Ensign, Novema 1998, 59.

10. 3 Nephi 24:10-12 ; A hi‘o atoa Malaki 2:10-12.

11. 3 Nephi 24:10 ; hi‘o atoa Malaki 3:10.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy