The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Gospel Library General Conference
Conferences
Atopa 2006
Te fanahonahoraa no te faoraraa

Te fanahonahoraa no te faoraraa

Elder L. Tom Perry
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Aita tatou i vaiiho otare-noa-hia ia overe haere noa na te tahuti nei ma te ite ore i te faanahoraa a te Fatu Ta’na i faataa no Ta’na mau tamarii.

Elder L. Tom PerryTei roto vau i te hoê pureraa oro‘a i te mau ava‘e no te pu‘e tau mahanahana, ua fana‘o vau i te faarooraa i te mau parau poro‘i no roto mai e toru piahi tei hoi mai i te fare. Ua anaanatae taa ê au i te hoê o te mau a‘oraa.

Ua rave oia i te ohipa i roto i te hoê fare tamaaraa haere-roa-hia e te mau taata faahoro pereoo uta tauhaa. Te vai ra hoê faahoro pereoo e tere tamau mai na reira i taua mahana nei â i te mau hepetoma atoa. Ua tape‘a maira oia i reira no te tamaa. Ua ani oia i taua tamahine ra i hea oia e faaea ai. Ua parau atu oia e, ua hoi mai oia i te fare no te tau faafaaearaa, no te rave i te ohipa ia roaa te moni no te hoi faahou i te haapiiraa i te pu‘e tau i muri iho. Te uiraa i muri iho, teie ïa, i hea oe e haere ai i te haapiiraa ? Ta’na pahonoraa ma te haapeu : « BYU–Idaho ». Ua hinaaro a‘era oia ia hau atu to’na ite no ni‘a i te haapiiraa, e na te reira i arata‘i i te aparauraa i ni‘a i te aparauraa evanelia. Ta’na tamataraa matamua o te haapiiraa ïa ia’na i te parau no te Parau Paari. Ua manuia roa taua paraparauraa ra. Ua farii taua taata ra ia faaru‘e i te avaava.

I muri iho ua tauihia ta’na hora ohipa, e aita i ti‘a faahou ia’na ia tuati faahou i taua taata ra, no reira, ua papa’i oia i te hoê rata ia’na e ua tuu atu i roto te hoê buka iti misionare no ni‘a i te faanahonahoraa no te faaoraraa. E rave rahi mahana i muri mai, ua farii oia i te hoê rata na taua taata faahoro pereoo ra. Mea poto roa te parau, « Ua hamani oe i te hoê tupapa‘u ». Mauruuru roa i teie tamahine, ua itehia ia’na te haamaramaramaraa tei turai ia’na ia feruri i te tauiraa e ti‘a ia’na ia rave i roto i to’na oraraa. Aita vau i ite i te taatoaraa o te ohipa i tupu na roto i teie farereiraa i rotopu i te hoê tuati e te hoê faahoro pereoo, te mea papû, ua tupu te hoê mea i roto i to’na oraraa.

I muri iho ua faaite mai oia e, e mea ohie mau ia faaite ia vetahi ê i te nehenehe o te evanelia. Tei mua noa ia tatou te mau rave‘a atoa i te mau mahana atoa, no te hamama i to tatou vaha no te faaite i te taata i te mau parau mau o te evanelia o te haamaitai ia ratou i ô nei e i teie nei, e i roto i te ora mure.

E rave rahi te taata e uiui nei e, « Nohea mai tatou ? No te aha tei ô nei tatou ? Te haere nei tatou i hea ? » Aita to tatou Metua Mure ore i tono mai ia tatou i te fenua nei i roto i te hoê tere avei‘a ore, e te opuaraa ore. Ua horo‘a mai oia ia tatou i te hoê faanahoraa ta tatou e pee. Oia te fatu no taua faanahoraa ra. Ua faataahia te reira no to te taata haereraa i mua, to’na faaoraraa hopea e te faateiteiraa. Teie te faahitiraa paru no roto i te buka arata‘i misionare Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia :

« Te Atua te Metua o to tatou mau varua. E tamarii mau tatou Na’na, e te here nei Oia ia tatou. Te ora nei tatou ei mau tamarii varua na to tatou Metua i te Ao ra hou a fanauhia mai ai tatou i ni‘a i teie fenua. Tera râ, aita tatou i riro mai to tatou Metua i te Ao ra, e eita tatou e riro mai Ia’na te huru e ia fana‘o i te mau haamaitairaa atoa Ta’na e fana‘o nei mai te mea e, aita tatou e ora i roto i te tahuti nei ma te farii i te hoê tino tahuti.

« Te opuaraa taatoa a te Atua – Ta’na ohipa e To’na hanahana – te faati‘araa ïa ia tatou tata’itahi ia fana‘o i te taatoaraa o Ta’na mau haamaitairaa. Ua horo‘a mai oia i te hoê faanahoraa maitai roa no te faatupu i Ta’na opuaraa. Ua taa tatou e ua farii tatou i te reira faanahoraa hou a haere mai ai tatou i te fenua nei » ([2004], 48).

Noa’tu râ i te reira, e rave rahi taata i roto i te ao nei e tamau noa nei â i te rohi no te imi i te mau pahonoraa i te mau uiraa tumu o te oraraa nei. Tera mau tuoraa e « Teie inaha » e « Teie inaha » te tupu noa’tura i te rahi e te rahi noa’tura te anoinoi. Na te mau rave‘a aravihi i faaaano roa’tu i te reira anoinoiraa na roto i te haaparareraa i te reira mau parau poro‘i na roto i te reva e na roto i te mau reni teata tei î roa hoi te fenua nei. Ua rau te mau rave‘a i teie tau no te haapuroro e rave rahi parau poro‘i, e no reira, eita tatou e maere ia poirihia te feruriraa o te taata. E rave rahi tenetere i ma‘iri a‘e nei, ua tohu o Paulo e :

« Te vai atura hoi te tau e ore ai ratou e farii ai i te parau mau, no te anoenoe ra o to ratou tari‘a, e haaputu ïa ratou i te orometua i au i to ratou iho hinaaro ;

« e fariu ê hoi to ratou tari‘a i te parau mau, a opai tia’tu ai i te fabula ». (2 Timoteo 4:3-4).

Eiaha tatou e maheaitu. Te mau pahonoraa i te mau uiraa fifi no ni‘a i te tumu o te oraraa nei, ua horo‘ahia mai ïa te reira i te taata nei ei arata‘i ia tatou.

Ua faaroo tatou i te parau no te faanahonahoraa no te faaoraraa no te taime matamua hou a fanauhia mai ai tatou, i roto i te vahi ta te mau papa’iraa mo‘a e parau nei e, to tatou ai‘a matamua (a hi‘o Aberahama 3:26). Te ohipa tei tupu i roto i te reira ai‘a matamua, e mea iti roa ïa to tatou iteraa, tera râ, ua ite tatou e, i ora na tatou i reira ei mau varua, e tamarii na to tatou Metua i te Ao ra, e ua rave tatou i te tahi mau mea no te haere i mua no te faaineine ia tatou no te taime e ahu ai to tatou varua mure ore i te hoê tino tahuti. Ua ite atoa tatou e, ua faatupu to tatou Metua i te hoê apooraa rahi no te haamaramarama ia tatou i te tumu no te oraraa i te fenua nei. Ua ti‘a ia tatou ia pato‘i e aore ra ia farii i te faanahonahoraa no te faaoraraa. Aita tatou i faahepohia no te reira. Te faufaa tumu o te reira faanahoraa maori râ, ia horo‘a i te rave‘a i te taata ia haa no to’na iho faaoraraa i ni‘a i te fenua nei, na roto i te tautururaa a te Atua. Ua ma‘itihia te hoê arata‘i no te haapii ia tatou nahea ia pee i te reira faanahoraa, e no te faaora ia tatou i te hara e te pohe. Mai ta te Fatu i faataa’tu oa Mose: « Inaha râ, ua parau maira ta‘u Tamaiti Here, ta‘u i Here e i Maiti mai te matamua mai â, na ô maira – E te Metua, ia haapa‘ohia to oe hinaaro, e no oe te hanahana e a muri noa’tu » (Mose 4:2).

Riro atura o Iesu Mesia, to tatou taea‘e matahiapo ei arata‘i no te faatupu i te faanahoraa i faataahia e te Metua, e ua farii tatou i te faanahoraa e to’na mau titauraa. Na roto i taua ma‘itiraa ra, ua roaa ia tatou te ti‘araa ia haere mai i te fenua nei e ia tomo i roto i to tatou ai‘a piti.

Ua rahu ihora te Atua ia Adamu raua o Eva ia au i to’na iho ra hoho‘a, ma te tino i‘o e te ivi, e ua tuu atura ia raua i roto i te O i Edene ra. Ua horo‘ahia te ma‘itiraa ia raua ia faaea noa i roto i te ô e aore ra ia amu i te hotu o te raau no te ite i te maitai e te ino, e ia roaa te ite i te mau mea o te tahuti nei. Ua farii raua i te titauraa, ua amu i te hotu, e riro mai nei ei taata tahuti e ua farii i te pohe tino. Na roto i ta raua ma‘itiraa, e farii raua i te mau tamataraa e te mau ati o te tahuti nei.

E piti tumu to te oraraa i te tahuti nei. Te tumu matamua maori râ, ia roaa te ite ia tatou o te ore e roaa na roto i te tahi rave‘a ê atu. Te piti o te fariiraa ïa i te tino i‘o e te ivi. E mea faufaa teie na tumu e piti no te oraraa o te taata nei. I teie nei te tamatahia nei tatou no te hi‘o e e rave anei tatou i te mau mea atoa ta te Fatu i faaue mai ia tatou ia rave. Taua mau faaueraa ra, o te mau ture ïa e te mau oro‘a o te evanelia, e o te reira ïa te evanelia a Iesu Mesia. E tuatiraa to mau parau tumu atoa e te mau oro‘a i ni‘a i te tumu rahi o to tatou tamataraahia, oia hoi, no te faaineine ia tatou ia hoi faahou i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra e ia riro mai Ia’na te huru. Teie te parau a Elder Bruce R. McConkie no ni‘a i te haereraa na ni‘a i te e‘a apiapi e te pirihao :

« Te feruri nei au e, te ohipa ta tatou paatoa e ti‘a ia rave o te faaotiraa ïa e, tei hea tatou i te vairaa i roto i te mau tuhaa atoa o te ohipa i te tahuti nei. I muri iho, ia au i te mau ture atoa tei maramarama maitai, e faaoti tatou e, e nahea tatou i te ora i roto i tera tuhaa e tera tuhaa, ia ti‘a ia tatou ia manuia i te tamataraa no te upootia i te tamataraa o te tahuti nei. Mai te mea e, e rave tatou i te ma‘itiraa ti‘a, e haere ïa tatou e tae roa’tu i te haamaitairaa mure ore, aita ana‘e ra, e roaa ïa ia tatou te tahi mau parahiraa haihai iho i roto i te mau basileia tei faaineinehia.

« …Te mau taata atoa i roto i te Ekalesia nei tei ni‘a i te e‘a apiapi e te pirihao, o te tamata nei e te aro nei e te hinaaro nei ia rave i te mea maitai, noa’tu e, e mea atea roa oia i te huru maitai roa i roto i teie oraraa ; mai te mea e, e mo‘e ê oia i teie nei oraraa a haere ai oia na ni‘a i te e‘a apiapi e te pirihao, e tamau noa oia i te haere i mua no te farii i te haamaitairaa mure ore i roto i te basileia o te Metua ra » (The Probationary Test of Mortality, devotional address, Salt Lake Institute of Religion, Tenuare 10, 1982, 8-9).

Ua tupu teie mau mea atoa na roto ia Iesu Mesia. Oia te tumu o te faanahonahoraa mure ore a te Metua, te Faaora tei horo‘ahia mai ei hoo no te taata nei. Ua tono mai te Atua i Ta’na tamaiti here ia upootia i ni‘a i te hi‘araa o Adamu e o Eva. Ua haere mai Oia i te fenua nei ei Faaora e ei Taraehara no tatou. Ua upootia Oia i ni‘a i te pohe tino na roto i te horo‘araa i To’na iho ora. A pohe ai Oia i ni‘a i te satauro, ua faataa-ê-hia To’na varua i To’na tino. I te toru o te mahana, ua tahoê-faahou-hia To’na varua e To’na tino e a muri noa’tu, e ore roa e taa ê faahou.

E mea poto roa te oraraa i ni‘a i te fenua nei. Te vai ra te tau no tatou paatoa i reira te varua e te tino e taa ê ai i roto i te pohe. Aua‘e râ te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia, e ti‘afaahou tatou paatoa, ma te hi‘o ore e, e ohipa maitai anei e aore ra e ohipa ino ta tatou i rave i roto i teie oraraa. Te tahuti ore, o te hoê ïa horo‘a i horo‘ahia i te mau tamarii tahuti atoa a to tatou Metua i te Ao ra. E faariro i te pohe mai te hoê uputa no te tomo atu i roto i te hoê oraraa apî e te maitai a‘e. Na roto i te ti‘a-faahou-raa hanahana, e tahoê–faahou-hia te tino e te varua. E roaa ia tatou te hoê tino maitai roa e te tahuti ore ma te i‘o e te ivi o te ore roa e farii faahou i te mauiui e te pohe. Tera râ, te hanahana e roaa ia tatou i roto i te oraraa a muri a‘e, tei te huru ïa o te ohipa ta tatou i rave i roto i teie oraraa. Na roto ana‘e i te horo‘a o te Taraehara e na roto i to tatou haapa‘o i te evanelia e ti‘a ai ia tatou ia hoi faahou e ora i piha’i iho i te Atua.

I muri a‘e i te Ti‘a-faahou-raa o te Faaora, ua haere Ta’na mau aposetolo e poro i teie parau poro‘i hanahana i to te mau nunaa atoa o te fenua nei. E ratereraa atea ta ratou no te haapii i te misioni a to tatou Faaora. Ua haamata a‘era te hoê ohipa keritetiano rahi i roto i te mau fenua e rave rahi. Tera râ, ua topa mărû noa te Ekalesia i roto i te hoê taivaraa rahi i reira te monoraa o te autahu‘araa i mutu ai. Ua mou te mana no te faatere i te mau oro‘a varua i te fenua nei.

Ua haamata te tahi mau taata faauruhia i te faatupu mărû noa i te tauiraa. Ua faaau te peresideni Gordon B. Hinckley i te reira mai te poipoi o te hoê mahana maramarama a‘e. Ua parau oia e :

« I roto i te roaraa o taua pu‘e tau poiri ra, ua tutu‘ihia te hoê lamepa. Ua hopoi mai te pu‘e tau no te Fanau-faahou-raa i te niniiraa o te ite, te ite ihi, te rima î. Ua tupu ihora te ohipa a te mau tane e te mau vahine itoito e te taia ore tei hi‘o i te ra’i no te faaite i te Atua e i Ta’na Tamaiti hanahana. Te parau nei tatou i te reira, te fanau-faahou-raa.

« E i muri iho, i muri a‘e e rave rahi u‘i tei haere mai i te fenua nei – e rave rahi o ratou i roto i te tama‘i , te inoino, te poiri, e te ino – teie mai nei te mahana rahi apî o te Faati‘a-faahou-raa. Ua tuuhia mai teie evanelia hanahana na roto i te faraa mai te Metua e te Tamaiti i te tamaiti iti ra o Iosepha. Ua ti‘a maira te poipoi o te tau tuuraa no te iraa o te mau tau i ni‘a i te fenua nei. Te mau mea maitai atoa e te nehenehe, e te hanahana o te mau tau tuuraa na mua’tu, ua faaho‘i-faahou-hia mai ïa i roto i teie pu‘e tau faahiahia rahi » (« The Dawning of a Brighter Day », Liahona, May 2004, 82-83).

I muri iho i te ohipa hanahana o te Orama Matamua, ua horo‘ahia maira te papaa parau mo‘a o te Buka a Moromona i te Peropheta Iosepha Semita ra. Na teie i hopoi faahou mai i te faaiteraa i to tatou Fatu e te Faaora e i Ta’na misioni i rotopu i te mau taata o te ao nei.

No reira, te ite nei tatou i roto i te faanahoraa mure ore a to tatou Metua e, aita e otia no To’na here. Tei roto te taatoaraa o Ta’na mau tamarii. Hoê â tumu to te mau taata atoa, e te ti‘araa no te titau i to ratou haerea mure ore.

Teie te parau a te peropheta Amuleka no te Buka a Moromona ei faaiteraa e, e horo‘a mai te parau a te Mesia ia tatou i to tatou faaoraraa :

« E teie nei, e au mau taeae, ua hinaaro au ia haere mai outou, e tuu mai i te parau e au i te tatarahapa, no te mea, ua tae mai ia outou te mau faaite e rave rahi, e te faaite maira hoi te parau i papaihia i teie nei mau mea.

« Oia ïa, ua hinaaro vau ia haere mai outou, e ia ore outou ia faaetaeta â i to outou aau; inaha hoi, o te taime teie, e te mahana o to outou ora; e no reira ia tatarahapa outou, e ia ore ia faaetaeta i to outou aau, e faatupu- vave-hia te ravea rahi o te ora no outou.

« Inaha hoi, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa » (Alama 34:30-32).

E mata na tatou i te ara ia ore tatou ia aueue noa i te mata‘i e i te parau a te taata nei (a hi‘o Ephesia 4:14). Te faaite nei matou i to te ao atoa nei e, ua vetea te mau ra’i, e ua faaite-faahou-hia mai te parau mau no te faanahonahoraa mure ore a te Atua i te taata nei. Te ora nei tatou i te tau o te iraa o te mau tau. Te ora nei tatou i te hoê tau a faaite mai ai te mau papa’iraa mo‘a i te faanahonahoraa rahi ta te Fatu i horo‘a mai i ta’na ra mau tamarii mai te omuaraa mai o te tau e tae roa mai i teie tau tuuraa hopea. Ua faaite papûhia mai te reira ; aita tatou i vaiiho otare-noa-hia ia overe haere noa na te tahuti nei ma te ite ore i te faanahoraa a te Fatu Ta’na i faataa no Ta’na mau tamarii. Ua ruuruu oia ia’na iho na roto i te fafauraa ia horo‘a mai i te haamaitairaa o te ra’i ia tatou ia au i to tatou haapa‘o i Ta’na ture. A haamana‘o na, a haamana‘o e, e parau mau teie mau mea, no te mea ua heheu mai te Fatu te Atua i teie mau parau mau mure ore i roto ia tatou nei. I te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy