The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Gospel Library General Conference
Conferences
Eperera 2007
Te reni no te ho‘iraa ati ore

Te reni no te ho‘iraa ati ore

Elder Dieter F. Uchtdorf
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Ua horo‘ahia ia tatou te horo‘araa o te taraehara a Iesu Mesia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, te mau haamaitairaa no te tatarahapa e no te faaoreraa hara.

Elder Dieter F. UchtdorfI roto i ta‘u taime haapiipiiraa ia riro ei tapena no te manureva, titauhia vau ia haapii nahea ia tere na ni‘a i te hoê manureva no te tere atea. Te rereraa na ni‘a‘e i te mau moana rahi, te rereraa na ni‘a‘e i te mau medebara aano e te tu‘ati‘atiraa i te mau fenua rarahi, titauhia ïa te hoê faaineineraa papû no te haapapûraa i te hoê tapaeraa ati ore. Titauhia 14 hora no vetahi o teie mau tere tape‘a-ore, e 9.000 maile i te atea.

Te vaira te hoê faaotiraa faufaa roa i roto i teie mau tere atea e parauhia te reni no te ho‘iraa ati ore. Titauhia ia rava‘i te mori arahu i roto i te manureva no te haereraa e no te ho‘i- faahou-raa mai i te tauraa manureva matamua. Mai te mea ua mahemo te reni no te ho‘iraa ‘ati ore, ua ere ïa te tapena i teie nei ma‘itiraa e titauhia ïa oia ia tere tamau noa. No reira ïa e parauhia’i e, te reni aita e ho‘iraa.

Te vai ra anei te mau reni aita e ho‘iraa i roto i to tatou oraraa ?

E faaohipa Satane, « te metua o te mau parau haavare atoa ra » (2 Nephi 2:18), « te metua o te mârô » (3 Nephi 11:29), « te tumu o te mau hara atoa » (Helamana 6:30, e te « enemi ho‘i i te Atua ra » (Moroni 7:12), i te mau puai o te ino no te parau ia tatou e e tano teie tumu parau no tatou ia rave ana‘e tatou i te hara. Ua topa te mau papa‘iraa mo‘a i to’na i‘oa o, te « tihotiho » no te mea, te hinaaro nei oia ia ite e, aita e faaoreraa hara no tatou (a hi‘o Apokalupo 12:10). Hinaaro Satane ia tatou ia mana‘o e, ia hara ana‘e tatou, ua mahemo atu ïa tatou i te « reni aita e ho‘iraa »—ua taere roa ïa te tauiraa i to tatou tere. I roto i to tatou nei ao nehenehe area râ, teie ao ahoaho, e mea oto mau te riroraa o tei huru ei puna no te mauiui rahi, te oto e te pe‘ape‘a o te mau utuafare, te mau faaipoiporaa e te oraraa o te taata tata‘itahi.

Te hinaaro nei Satane i te faaino i te ohipa a te Atua, e na roto i to’na na reiraraa e haavare oia e rave rahi. No te faaturori i to tatou ti‘aturiraa, ia ino roa mai ia’na ra, e ia ti‘aturi aita e faaoreraa hara, e nehenehe atoa Satane e faaohipa hape i te mau parau mai roto mai i te papa‘iraa mo‘a o te haapapû nei i te parau-ti‘a a te Atua, no te faaite e, aita e aroha.

Eaha te faanahoraa a te Fatu no to tatou reni ho‘iraa ati ore ?

E tae mai te parururaa i te mana o te diabolo na roto i te evanelia a Iesu Mesia. O te parau apî ïa e, ua rave Iesu Mesia i te hoê taraehara maitai roa no te taata nei. Te poro‘i ïa no te here, no te ti‘aturiraa e no te aroha e, te vai nei te faahauraa o te taata nei i te Atua.

Ua riro te hara ei hinaaro no te ofatiraa i te ture mo‘a. Ua riro te taraehara a Iesu Mesia ei horo‘araa na te Atua i Ta’na mau tamarii no te faatiti‘aifaro e ia upooti‘a i te mau hopea o te hara. Ua here te Atua i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii, e eita roa Oia e faaea i te here e i te ti‘aturi ia tatou. E mea maramarama roa te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra, e e mea faufaa rahi Ta’na mau fafauraa : « Aore ho‘i te Atua i tono mai i ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao ; maori ra… ia ora râ to te ao » (Ioane 3:17).

Ua haere mai te Mesia no te faaora ia tatou. Mai te mea ua hape to tatou raveraa i te hoê mea, e nehenehe te taraehara a Iesu Mesia e haapapû ia tatou e, e ere te hara i te reni aita e ho‘iraa. E mea papû te ho‘iraa ‘ati ore mai te mea e pee tatou i te faanahoraa a te Atua no to tatou faaoraraa.

Ua farii tatou i teie rave‘a na roto mai i te mana teitei roa o te univera, oia ho‘i o te Atua, to tatou Metua i te Ao ra. Ua faaineinehia teie nei rave‘a hou roa te faatumu-raa-hia o teie nei fenua. O te rave‘a ïa no te oaoa, te hoê rave‘a no te aroha, te hoê rave‘a no te ora, te hoê rave‘a no te faaora. Na teie nei rave‘a e faati‘a ia tatou ia ite i te hoê oraraa i te pae tino nei, oia’toa te tahuti nei, te hoê taime hi‘opo‘araa, e ia ho‘i faahou i mua i te Atua e ia ora i roto i te oaoa mure ore e te hanahana. Ua tatarahia te reira i roto i te mau parau haapiiraa o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai a Iesu Mesia.

Ia pee-ana‘e-hia teie nei rave‘a, e roaa mai te mau hopea mure ore nehenehe roa no tatou tata‘itahi, no to tatou mau utuafare, no te mau u‘i e tae mai, e no te mau u‘i tei reva’tu na mua roa. I roto i teie rave‘a te vai atoa ra te faahauraa hanahana e te faaoreraa hara.

Nahea teie faaoreraa hara hanahana e tupu ai ?

Ua ite tatou e, « ua rave paato‘a ho‘i i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra » (Roma 3:23), area râ, te parau u‘ana atoa nei tatou e, e riro te tatarahaparaa e te faaoreraa hara, ei mea papû mau, mai te hara ra.

Ua faati‘a te taraehara a Iesu Mesia i te taata tata‘itahi ia faautu‘ahia no ta’na iho mau hara. E upooti‘a tatou i te mau hopea o te hara a te taata tata‘itahi na roto i te titauraa i te mau haamaitairaa e te mau faufaa o te taraehara.

Ua parau te peresideni David O. McKay e, « e mea faufaa te parau tumu e te oro‘a tata‘itahi o te evanelia a Iesu Mesia… area râ, aita e mea faufaa’tu â i te faaoraraa i te utuafare taata nei maori râ, i te parau tumu hanahana e te mure ore [o] te tatarahapa » (Gospel Ideals [1954], 13).

« E aore hoi e tae te ora i taua taata ra… maori râ, na roto i te tatarahapa e te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Mosia 3:12).

E ere noa na te tatarahapa ana‘e e faaora i te taata. Na te toto râ o Iesu Mesia e faaora ia tatou. E mea na roto ïa i to tatou tauiraa mau e te haavare ore i to tatou huru e faaorahia’i tatou area râ, « na roto i te aroha e ora‘i tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa » (2 Nephi 25:23). Teie râ, te tatarahaparaa mau, o te huru ïa e titauhia ia nehenehe ta te Atua faaoreraa hara ia tae mai i roto i to tatou oraraa. E faariro te tatarahaparaa mau « mai te hoê mahana faataia ei mahana no te ti‘aturiraa » (Spencer W. Kimball Te Semeio no te Faaoreraa hara [1969], 362).

Eaha mau te auraa o te tatarahaparaa mau ?

Titauhia ia tatou te faaroo puai i roto i te Mesia ia nehenehe ia tatarahaa. E mea ti‘a ia horo‘a tatou i te hoê « mana‘o ti‘a no te huru mau o te [Atua], to’na maitai-roa-raa e to’na mau taipe » (Lectures on Faith [1985], 38). Mai te mea e ti‘aturi tatou e ua ite te Atua i te mau mea’toa, e te here nei, e te aroha nei, e nehenehe ïa tatou e tu‘u i to tatou ti‘aturiraa i roto Ia’na no to tatou ora ma te aueue-ore. E taui te faaroo i te Meisa i to tatou feruriraa, e i to tatou huru aita e aifaito ra i to te Atua hinaaro.

E faaho‘i te tatarahaparaa mau ia tatou ia rave i te maitai. No te tatarahapa mau, e mea ti‘a ia tatou ia ite i ta tatou mau hara e ia oto e aore râ ia oto o teie nei ao, e ia faaite i taua mau hara ra i te Atua. Mai te mea e mea teimaha ta tatou mau hara, e mea ti‘a ia faaite tatou i te reira i to tatou feia faatere no te autahu‘araa. E mea ti‘a ia ani tatou i te Atua ia faaore e ia rave i te mau mea’toa no te faatiti‘aifaroraa i te ino tei faatupuhia e ta tatou mau ohipa. Te auraa o te parau tatarahapa, o te tauiraa ïa i te feruriraa e i te aau—e i te faaore-roa-raa i te rave i te mau mea ti‘a ore, e ia haamata faahou i te rave i te mau mea maitata‘i. E horo‘a te reira ia tatou i te hoê huru apî i mua i te Atua, i te hoê taata, e i roto i te oraraa taato‘a.

Eaha te mau hotu o te tatarahapa ?

E haamaitai te tatarahapraa mau i to tatou oraraa na roto i te mau hopea o te taraehara : e ite tatou i te faaoreraa a te Atua e i To’na hau, e e hopoi-ê-hia’tu te hapa e te oto ; e oaoa rahi atu â tatou i te faaururaa a te Varua ; e e ineine maitai ïa tatou i te ora e to tatou Metua i te Ao ra.

Ua haapii te peresideni Spencer W. Kimball e : « Te faufaa rahi o te semeio no te faaoreraa hara oia ïa, e hopoi mai oia i te hau i te aau pe‘ape‘a, te faaoroma‘i ore, te inoino, e penei a‘e te mamae… E horoi ê te Atua… i te roimata o te horuhoru, e o te tatarahapa… e o te feaa, e o te hapa » (Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 363, 368).

Ua fafau o Iesu e, « e hau ta‘u e vaiiho ia outou nei ». « O to‘u nei hau ta‘u e ho atu no outou… Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e măta‘u » (Ioane 14:27).

Ua faaite te peropheta Alama, o tei faaho‘ihia mai mai te hara i te oaoa na roto i te faaoreraa hara a te Atua e, « e ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10). Ua faaite oia i te maramara o te mauiui o te hara area râ, ua a‘o atoa oia ma te ana‘anatae no ni‘a i te oaoa o te ape‘e mai i te tatarahaparaa mau e te faaoreraa hara : « E te parau atu nei â vau ia oe na… aore ho‘i te mea e hau i te oaoa e te maitai i to‘u ra oaoa » (Alama 36:21). E ua opani Alama na roto i teie a‘o puai e te paari i te feia atoa o te imi nei i te faaoreraa hara : « E teie nei… ua hinaaro vau e, eiaha taua mau mea nei e haape‘ape‘a faahou ia ore ra, e ia haape‘ape‘a ana‘e ta oe mau hara ia oe, oia te pe‘ape‘a e faahaehaa ia oe i te tatarahapa » (Alama 42:29).

Nahea tatou e nehenehe ai ia ite e ua faaore te Atua ia tatou ?

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e, « mai te mea ua rave outoute mau mea atoa ma to outou puai atoa no te upooti‘a i ni‘a i ta outou mau hapa, e ua faaoti i roto i to outou aau e, eita outou e na reira faahou, i reira… te hau i roto i te feruriraa [e tae mai ai] e e ite ïa outou e, ua faaorehia ta outou mau hara » (in « Law of Chastity Vital, Girls Told », Church News, Setepa 2, 1972, 7).

Ia tatarahapa mau tatou, e faaore te Mesia i te teimaha o te hape o ta tatou mau hara. E ite tatou iho nei e, ua faaorehia tatou e ua tamâhia. E haapau mai te Varua Maitai i te reira ia tatou ; o Oia te haamo‘a. Aita e iteraa papû rahi atu no te faaoreraa.

Ua parau te Fatu e, « o te taata o te tatarahapa e o te rave noa i te mau faaueraa a te Fatu, e faaorehia ïa ta hara » (PH&PF 1:32 ; e faahauraa te mau papa‘i faati‘a). « E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora » (Mataio 11:28). « A haapa‘o maitai e a faaitoito… e e faaati au ia oe i na rima o to‘u nei here » (PH&PF 6:20).

E o teie Ta’na i parau, « inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoi au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).

E tamata Satane i te faati‘aturi ia tatou e eita ta tatou mau hara e faaorehia no te mea e e haamana‘o noa tatou i te reira. E taata haavare Satane ; e tamata oia i te haapouiri i to tatou hi‘oraa ma te arata‘i ê i to tatou haere‘a i te e‘a o te tatarahapa e o te faaoreraa hara. Aita te Atua i fafau mai ia tatou e, e riro tatou i te haamana‘o noa i ta tatou mau hara. Te haamana‘oraa e tauturu ïa te reira ia tatou ia ‘ape i te rave faahouraa i taua hape ra. Area râ, mai te mea e faaea parau-ti‘a noa tatou e e vai faaroo noa, e nehenehe to tatou feruriraa no ta tatou mau hara i te tamărûhia. E tuhaa teie no te rave‘a ia hinaaro ia rapaauhia e ia haamo‘ahia. Ua faaite Alama e, i muri mai i to’na pii-hua-raa ia Iesu ia arohahia mai, te haamana‘o noa ra oia i ta’na mau hara area râ, aita te mana‘oraa i ta’na mau hara i aehuehu e i haamauiui ia’na, no te mea ua ite oia e ua faaorehia ta’na mau hara (a hi‘o Alama 36:17–19).

E hopoi‘a na tatou te aperaa i te mau mea’toa o te faaho‘i faahou mai i te mau mana‘on‘oraa o te mau hara tahito. Mai te mea e tamau noa tatou i te hoê « aau mărû e te varua haehaa » (3 Nephi 12:19), e nehenehe ïa tatou ia ti‘aturi i te Atua i te ore roa Oia « e haamana‘o faahou i [ta tatou mau hara] ».

E mea nahea to te pûpûraa i te faaoreraa hara i te tauturu ia tatou ia farii i te faaoreraa hara a te Atua ?

Ua haapii mai Iesu i te parau mau mure ore a haapii ai Oia ia tatou ia pure : « E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei… Ia faaore ho‘i outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te Ao ra i ta outou ; Ia ore râ outou ia faaore… e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa » (3 Nephi 13:11, 14–15).

No reira, te pûpûraa i te faaoreraa hara o te hoê ïa titauraa na mua roa hou te fariiraa i te faaoreraa hara.

No to outou maitai, e titauhia te itoito morare no te faaoreraa i te hapa e ia ani i te faaoreraa hara. Te rave‘a hau roa‘e e riro ai te varua hanahana e te itoito, o te faaoreraa ïa i te hapa a vetahi ê. Oia’toa te faaoreraa i ta tatou iho.

Tei raro a‘e tatou i te hoê mau titauraa ia imi i te faaoreraa hara e i te aroha e ia faaore te tahi i te tahi. Te vai nei te hoê hinaaroraa rahi i te taipe Mesia ra i roto i to tatou mau utuafare, i roto i to tatou mau faaoipoiporaa, i roto i ta tatou mau paroita e mau titi, i roto i to tatou mau oire, e i roto i to tatou mau nunaa.

E farii tatou i te oaoa no te faaoreraa hara i roto i to tatou oraraa, ia hiaai tatou i te horo‘a i teie oaoa ma te hoo ore ia vetahi ê. Titauhia tatou ia tamâ i to tatou aau e i to tatou mau feruriraa e i to tatou mau mana‘o avaava e ia tuu mai i te maramarama e i te here o te Mesia ia tomo mai. Ei mau hopearaa, e faaî te Varua o te Fatu i to tatou varua i te oaoa ma te apeehia mai e te hau hanahana o te feruriraa (a hi‘o Mosia 4:2–3).

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e au mau hoa taure‘are‘a, ia ma’iri ana‘e te reni no te ho’iraa hau no te hoê tapena manureva rarahi, e e mea puai roa ho‘i te mata‘i na mua, e aore ra, tei raro roa te reni rereraa o te manureva, e ti‘a ia’na ia taui i te avei‘a i ni‘a i te tahi tauraa manureva taa‘e atu i te tauraa i opuahia. E ere mai te reira to tatou tere i roto i te oraraa nei no te ho’i atu i roto i to tatou utuafare i te ra‘i ra. Noa’tu te vahi i roto i teie tere i roto i te oraraa nei e ti‘ahia ra e outou, noa’tu te huru o te mau tamataraa e farereihia ra e outou, te vai noa ra hoê vahi no te ho’iraa hau ; te vai noa ra te ti‘aturiraa. Outou te tapena o to outou oraraa, e ua faaineine te Atua i te hoê faanahonahoraa no te faaho’i ia outou ma te hau i mua Ia’na, to outou tipaeraa i te ra‘i ra.

Ua horo‘ahia ia tatou te horo‘araa o te taraehara a Iesu Mesia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, te mau haamaitairaa no te tatarahapa e no te faaoreraa hara. E mea na roto i teie horo‘araa, i nehenehe ai ia tatou ia rave i te reni no te ho‘iraa ati ore i te mau e‘a ati rahi no te hara o te tarava noa ra no tatou paato‘a.

No teie mau mea, te haamauruuru nei au i to tatou Metua i te Ao ra, e no teie mau mea te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû ma to‘u aau e to‘u varua atoa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy