The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Gospel Library General Conference
Conferences
Atopa 2007
Te ture rahi a‘e

Te ture rahi a‘e

Elder Joseph B. Wirthlin
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Ia haere tatou e tauturu i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, ua na reira ïa tatou Ia’na.

Elder Joseph B. WirthlinE au mau taea‘e e au mau tuahine, te hinaaro nei au i te ui i te hoê uiraa faufaa. Nahea ia faataa i te huru maitai o te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ?

I teie mahana te hinaaro nei au i te horo‘a na roto i teie a‘oraa te pahonoraa o teie uiraa.

I roto i te tenetere matamua M.I.P., [i muri mai i te Poheraa] te tupu nei te mau melo o te Ekalesia no Korinetia i te rahi e te anaanatae i te evanelia. E feia no faafariu-noa-hia maira i te Ekalesia. E rave rahi o tei umehia mai na roto i te haapiiraa a te aposetolo Paulo e a vetahi ê.

Tera râ, e feia tama‘i te feia mo‘a o Korinetia. E mâro ratou ratou iho. E mana‘o vetahi e mea teitei a‘e ratou i te tahi. E e hopoi te tahi i te tahi i te haavaraa.

I to Paulo faarooraa i teie ohipa, tupu maira te riri, e papa‘i atura oia i te hoê rata ia ratou ma te taparu ia riro ratou ei hoê. Ua pahono oia e rave rahi mau uiraa o ta ratou i mâro noa na. I te pae hopea ua parau oia ia ratou e te hinaaro ra oia i te faaite ia ratou « i te e‘a maitai rahi roa ra ».1

Te haamana‘o ra outou i te mau parau o ta’na i papa‘i i muri mai ?

« Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o‘u aroha », « ua riro ïa vau mai te veo oto ra, e mai te sumebalo maniania ra ».2

E mea ohie roa e e mea afaro noa te parau poro‘i a Paulo i teie tino apî o te feia mo‘a: aita e faufaa te ohipa o ta outou e rave mai te mea e aita o outou e aroha. E nehenehe outou e parau i te mau reo, e farii i te horo‘a no te tohu, e maramarama i te mau mea mo‘e e farii i te mau ite atoa – noa’tu e faaroo to outou no te hopoi ê atu i te mau mou‘a, mai te mea aita e aroha aita roa ïa e faufaa.3

« O te aroha râ o te hinaaro mau ïa i te Mesia ».4 Ua faaite te Faaora i taua here ra e ua haapii i te reira noa’tu e ua hamani-ino-hia Oia e te feia o tei tahitohito e o tei tairoiro Ia’na.

I te hoê taime, ua tamata te mau Pharisea i te rama ia Iesu na roto i te uiraa Ia’na i teie uiraa maere: « E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture ? »5

Ua tuatapapa na te mau Pharisea i teie nei uiraa e ua roaa ia ratou hau atu i te 600 ture.6 Mai te mea ua ite ratou e e mea fifi teie nei uiraa i te feia aravihi, e mea papu ïa e, eita teie huru uiraa e roa‘a i teie tamaiti a te tamuta o Galilea i te pahono.

Area râ, i to te mau Pharisea faarooraa i Ta’na pahono, ua fifi roa ratou, no te mea ua itehia to ratou paruparu rahi. Pahono atura Oia e:

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti, E aroha’tu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei ».7

Mai te reira mai â mahana, ua parau noahia teie nei parau faauru i roto e rave rahi mau u‘i. No tatou i teie mahana, te faito o to tatou here o te faito ïa o te rahi o to tatou varua.

Te parau ra te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e « te hinaaro ra râ te hoê taata i te Atua, oia te itehia mai e ana ».8 Aue ïa fafauraa i te nehenehe e – ia itehia mai e Ana. E faateitei te reira i te varua, ia feruri e e nehenehe to tei hamani i te ra‘i e i te fenua ia tatou e e here ia tatou i te hoê here mâ e te mure ore.

I te matahiti 1840, ua faatae te peropheta Iosepha i te hoê episetole i te Tino Ahuru Ma Piti e na roto i te reira oia i haapii ai e « ua riro te here ei huru no te Atua, e e mea ti‘a ia faaitehia e te feia o te hia‘ai i te riro ei mau tamaroa na te Atua. Ia î te hoê taata i te here o te Atua eita ïa oia e oaoa i te haamaitai noa i to’na utuafare ana‘e ia horo‘a atoa râ i to te ao atoa nei, ma te hinaaro i te haamaitai i te hui taata atoa ».9

Ia imi tatou i te feia e haaati nei ia tatou na roto i te here te rave faaoti ra ïa tatou i te tahi afaraa o te ture rahi oia « e aroha oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na ».10

Titauhia teie na ture e piti no te mea ia amo tatou i te mau teimaha o te hopoi‘a a te tahi e te tahi, te faati‘a ra ïa i te ture a te Mesia ra.11

Te here ra o te haamataraa ïa, te ropuraa e te hopea o te e‘a o te aupĭpĭraa. E tamahanahana, e a‘o, e rapaau e e tamahanahana. E arata‘i te reira ia tatou na roto i te peho o te mărŭ pohe e na. I te pae hopea, e arata‘i te here ia tatou i te hanahana e i te ora mure ore.

I to‘u feruriraa, ua faaite tamau te Peropheta Iosepha Semita i te here mâ o te Mesia. Rave rahi o tei ui e no te aha e rave rahi feia tei pe‘e ia’na e ua tape‘a ia ratou. Teia ta’na pahonoraa : « No te mea te vaira ia‘u te parau tumu no te here ».12

Te faati‘ahia ra te aamu no te hoê tamaiti 14 matahiti o tei haere mai i Nauvoo e imi i to’na tu‘ane e noho ra i ô nei. Ua tae mai teie tamaiti apî i te tau to‘eto‘e e aita e moni e aita e hoa. I to’na ani-haere-raa no to’na tuane, ua hopoihia’tu teie nei tamaiti i te hoê fare iti rahi e au i te hotera. I reira, ua farerei oia i te hoê taata o tei parau ia’na e, « a tomo mai e teie tamaiti, e utuutu matou ia oe ».

Ua farii teie tamaiti e ua faatomohia mai i roto i te fare e ua faaamuhia i te maa, e ua tamahanahanahia e ua horo‘ahia to’na ro‘i no te ta‘oto.

I te mahana i muri mai ua toetoe roa e noa’tu i te reira ua faaineine teie nei tamaiti ia’na iho no te haere na raro e va‘u maile i te vahi tei reira to’na tuane i te nohoraa.

Ia ite teie nei taata, ua tape‘ahia oia no te hoê taime iti. Parau atura teie nei taata e, e tae mai te hoê pŭpŭ ei reira ïa oia e haere atu ai na muri ia ratou na ni‘a i te pereoo.

I to teie nei tamaiti pato‘iraa, ma te parau atu e aita ana e moni, pahono atura teie taata eiaha e pe‘ape‘a, e haapa‘o-maitai-hia oia.

I muri mai, ua faaitehia i teie nei tamaiti e, te taata o teie nei fare o Iosepha Semita ïa, te peropheta momoni. Ua vai noa teie haamana‘oraa i teie nei tamaiti no teie ohipa no te aroha no te toe‘a o to’na oraraa.13

I roto i te hoê poro‘i a te Pŭpŭ Himene o te Fare Menemene Te Pehe e te Parau A‘o, ua faati‘ahia te hoê aamu no ni‘a i te hoê taata e to hoê vahine paari o tei faaipoipohia no na matahiti hoê ahuru. No te mea te mohimohi atura te mata o teie nei vahine, aita’tura oia e nehenehe faahou e atu‘atu ia’na iho mai ta’na i mataro noa na. Noae aita oia i parauhia, haamata ihora ta’na tane i te peni i to’na mau mai‘uu.

« Ua ite teie taata e e nehenehe ta’na vahine e ite i to’na mau mai‘uu ia tapiri oia i te reira i to’na na mata, e riro te reira i te faaoaoa ia’na. E mea au na’na ia ite e te oaoa ra oia, no reira ua tamau noa’ture oia i te peni i te mau mai‘uu e pae matahiti te maoro hou oia a pohe atu ai ».14

E hoho‘a mau teie no te here o te Mesia. I te tahi mau taime eita te here rahi e iteahia i roto i te mau papa‘iraa a te rohi pehe e a te feia papa‘i. E mea pinepine râ te mau faaiteraa o te here e itehia i roto i te mau ohipa no te aroha e te utuuturaa o ta tatou e hopoi i te feia o ta tatou e farerei i ni‘a i te e‘a o te oraraa.

E vai te here mau e a muri noa’tu. E faaoroma‘i e e faaore mure ore to te reira. E ti‘aturi e e faaoroma‘i i te mau mea’toa. O te here ïa o ta to tatou Metua i te Ao ra e horo‘a no tatou.

E hinaaro paato‘a tatou i te ite i teie huru here. Noa’tu e rave tatou i te hape, e ti‘aturi râ tatou e e here mai vetahi ia tatou noa’tu to tatou mau hapehape – noa’tu eita tatou e ti‘a ia farii i te reira.

E mea maere ia ite e te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou – e tae noa’tu i te taato‘araa o ta tatou mau hapehape ! E noa’tu To’na here faito-ore aita tura tatou i tau‘a faahou ia tatou area Oia ra, eita roa ïa.

E ite tatou i to tatou huru i mairi e i to tatou huru i teie nei mahana. Area to tatou Metua i te Ao ra e ite ïa oia i to tatou e a muri noa’tu. Noa’tu e ua rava‘i noa to tatou huru i teie nei, eita râ to tatou Metua i te Ao ra e faati‘a no te mea, e ite Oia ia tatou ei mau taata hanahana e e nehenehe tatou e riro mai te reira te huru.

Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei evanelia no te taui. E faarirohia tatou te mau tane e te mau vahine no te fenua nei i te tamahia ia riro ei mau tane e ei mau vahine no te mure ore.

Te auraa no teie tamâraa o to tatou ïa here huru-Mesia. Aita e mauiui e aita e tamaruhia, aita e maramara e ore e iriti-ê-hia, e aita e feii e ore e tauihia. Ua papa‘i te taata papa‘i Heleni o Sophocle e: « Hoê noa parau e faati‘ama ia tatou i te mau teimaha atoa e i te mau mauiui o te oraraa: Taua parau ra o te here ïa ».15

Te mau taime au roa e te mo‘a o to tatou nei oraraa o te mau taime ïa i î i te varua o te here. Te faito rahi a‘e o to tatou here, te rahi a‘e ra o to tatou ïa oaoa. I te pae hopea ra, te faarahiraa o taua huru here ra o te faito mau ïa o te manuïa i roto i te oraraa.

Ua here anei outou i te Fatu ?

A faaea i pihaiiho Ia’na. A feruri hohonu i Ta’na mau parau. A rave i To’na zugo i ni‘a ia outou. A imi ia maramarama e a haapa‘o no te mea, « teie hoi te hinaaro i te Atua, o te hapa‘o i ta’na ra parau ».16 Ia here tatou i te Fatu, e ere ïa te haapa‘o i te hoê hopoi‘a. E riro ïa te haapa‘o ma te hoê popou. Ia here tatou i te Fatu, e ore ïa tatou e imi te mau mea o te faafana‘o ia tatou e ia huri ê i to tatou aau i te mau mea o te haamaitai ia tatou e i te faateitei ia vetahi ê.

Ia hohonu atu â to tatou here i te Fatu, e riro to tatou feruriraa e to tatou aau i te tamahia. E ite ïa tatou i te hoê « faahuru ê i roto… i to tatou aau, i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ».17

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a faaoti ai outou na roto i te pure i te mea o ta outou e rave no te faarahi i te au maiteraa, e i te varuaraa e i te paturaa i te Basileia o te Atua, a faaoti i te rave i ta outou ohipa mo‘a no te haapii ia vetahi ê ia here i te Fatu e i te taata tupu. O teie te opuaraa rahi o to tatou ora. Aita ana‘e e aroha – e aore râ, e here ma o te Mesia – noa’tu te mea o ta tatou e rave faaoti, e ere te reira i te mea tau‘a roa. Na roto i te reira, e riro te taato‘araa i te itoito e i te ora.

Ia faauru tatou e ia haapii ia vetahi ê i te faî i to ratou aau i te here, e tae mai te haapa‘o mai roto atu i rapae i roto i te mau ohipa horo‘a noa o te faatusiaraa e o te taviniraa. Oia mau, te feia o te ho‘i i te fare e e haere e haapii i te ohipa, ei hi‘oraa, ia rave faaoti i ta ratou mau titauraa. Area te feia o te ho‘i i te fare e e haere e haapii i te here mau i te Fatu e i to ratou mau taata-tupu e haafatata’tu ïa i teie nei ohipa ma te hoê huru taa ê.

E ho‘i ti‘a tatou i ta‘u uiraa matamua, nahea ia faataa i te huru maitai o te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ? E pahono ïa vau e: E feia tatou o tei here i te Fatu ma to tatou aau atoa, varua e to tatou manae ua here tatou i to tatou mau taata-tupu mai ia tatou atoa ra.

O to tatou teie huru. E au ïa mai te hoê tapa‘o faaite i te ao nei i te faaiteraa e o vai mau taua mau pîpî ra.18

I te mahana hopea eita te Faaora e ui mai no ni‘a i te naturaa o to tatou mau piiraa. Eita Oia e titau mai i te mau tao‘a e aore râ, i to tatou hanahana. E ui mai ra Oai e, ua haere anei tatou e farerei i te feia ma‘i, e ua horo‘a i te maa e i te pape i te feia o tei po‘ia e o tei po‘iha, ua haere e farerei i te feia i roto i te tape‘araa e aore râ, ua tauturu i te feia paruparu.19 Ia haere tatou e tauturu i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, ua na reira ïa tatou Ia’na.20 O teie te faufaa o te evanelia a Iesu Mesia.

Mai te mea e hinaaro tatou i te haapii maitai e nahea ia here, te mea o ta tatou e rave maoti râ, o te hi‘o-ti‘a ïa tatou i te oraraa o te Faaora. Ia rave tatou i te mau tapa‘o mo‘a, e faahaamana‘ohia mai tatou i te hi‘oraa rahi o te here i roto i te aamu atoa o te ao nei. « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi ».21

Te here o te Faaora no tatou ua rahi roa ïa e ua faatupu « oia o te Atua, o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau pao’toa ».22

No te mea ua pohe e ua horo‘a te Faaora i To’na ora no tatou,23 ua ti‘a ïa ia tatou te tia‘i papu raa, te huru e te haapapuraa e ia haere’tu tatou na teie nei oraraa tahuti, e ora faahou ïa tatou e o Oia. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, i tamahia’i tatou i te hara e ia ti‘a e ia farii i te horo‘a a to tatou Metua Mana Hope. I reira ïa tatou e ite ai i te hanahana o te Atua « o ta te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».24

Teie te tauiraa o te mana o te aroha.

I to Iesu horo‘araa i teie ture apî i Ta’na mau pîpî ia « e aroha outou ia outou iho, mai ia‘u e aroha ‘tu ia outou na »,25 ua horo‘a’toa Oia ia ratou te taviri rahi no te oaoa i roto i teie nei oraraa e i te hanahana i roto i te ao e tae mai.

Te here o te ture ïa o te rahi a‘e o te taato‘araa – e ua niuhia te taato‘araa i ni‘a i te reira. O ta tatou ïa hi‘oraa ei feia pee i te Mesia ora. O te hoê ïa huru, mai te mea e faarahihia, e riro i te haamaitai i to tatou oraraa.

Te faaite papû nei au e te ora nei te Atua. E e here mure ore To’na. Ua horo‘ahia i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii. No te mea ua here Oia ia tatou, ua horo‘a mai Oia i te mau peropheta e i te mau aposetolo no te arata‘i ia tatou i teie nei tau. Ua horo‘a mai Oia i te Varua Maitai no te haapii, no te tamahanahana e no te faauru ia tatou.

Ua horo‘a mai Oia ia tatou Ta’na mau papa‘iraa mo‘a. E aita e nehenehe e parauhia te rahi o to‘u oaoa e ua horo‘a mai Oia ia tatou tata‘itahi te aau e nehenehe e ite i te here mâ o te Mesia.

Te pure nei au ia faîhia to tatou aau i taua here ra e ia imi tatou i to tatou Metua i te Ao ra e ia vetahi ê i te iteraa apî e i te faaroo apî. Te faaite papu nei au e ia na reira tatou, e roaa ia tatou te mau tao‘a rahi a‘e i roto i teie oraraa na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

1. I Korinetia 12:31.

2. I Korinetia 13:1.

3. A hi‘o I Korinetia 13:1-2.

4. Moroni 7:47.

5. Mataio 22:36.

6. A hi‘o Frederic W. Farrar, Te Oraraa oIesu Mesia (Salt Lake City: Bookcraft, 1994), 528-29.

7. Mataio 22:37-40.

8. I Korinetia 8:3.

9. Te Aamu o te Ekalesia 4:227.

10. Galatia 5:14.

11. A hi‘o Galatia 6:2.

12. Te Aamu o te Ekalesia 5:498.

13. Mark L. McConkie, Remembering Joseph: Personal Recollections of Those Who Knew the Prophet Joseph Smith (2003), api 57.

14. “Selflessness,” Setepa 23, 2007, bhaapurororaa no Te Pehe e te Parau A‘o ; e roa‘a i ni‘a i te reni www.musicandthespoken word.com/messages.

15. Oedipus at Colonus, i roto i te The Oedipus Cycle, iritihia e Dudley Fitts e Robert Fitzgerald (New York: Harcourt Brace & Company, 1949), 161-62.

16. 1 Ioane 5:3.

17. Mosia 5:2.

18. Ioane 13:35.

19. a hi‘o Mataio 25:31-40.

20. A hi‘o Mataio 25:40.

21. Ioane 3:16.

22. PH&PF 19:18.

23. A hi‘o Ioane 15:13.

24. I Korinetia 2:9 ; a hi‘o atoa Isaia 64:4.

25. Ioane 13:34.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy