The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
April 2005
Hoê a‘e toe

Hoê a‘e toe

Elder M. Russell Ballard
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Te hinaaro nei matou i te mau misionare rohi-itoito, e tei paari te iteraa papû ia nehenehe vetahi atu â mau tamarii a te Metua i te Ao ra ia rae‘ahia’tu.

Elder M. Russell BallardTe mau taea‘e te mau tuahine, tau rii hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ua oaoa maua te tuahine Ballard i te paraparauraa i te mau misionare i te pû haapiipiiraa misionare i Provo. Ua hotaratara maua i te iteraa i to ratou mau mata anaanatae, e te hinaaro ia farii i te Varua o te Fatu. Te faaineine nei teie mau misionare i te haere atu e poro i to te ao nei, te poro‘i no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia. Te haamauruuru nei matou i te mau metua, te mau episekopo, te mau peresideni tĭtĭ, e ia outou na e te feia apî no te pahonoraa i te piiraa a te peropheta ia faaineine atu â i te pae varua no te tavini i te Fatu.

A titau ai tatou i te « faateitei i te faito » no te taviniraa misionare, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « E ohipa etaeta teie. E titau mai te reira i te puai e te itoito. E titau mai i te paari e te ite. E titau mai i te faaroo, te hiaai, e te haamo‘araa. E titau mai i te rima mâ e te aau mâ. »

Ua parau faahou oie e: « Ua tae i te taime e hinaaro ai tatou ia faateitei i te reva o te mau ture o te feia o tei piihia ia riro ei mau ti‘ati‘ave‘a na te Fatu o Iesu Mesia... Eita tatou e nehenehe e faati‘a i te feia aita i faaineine maitai ia ratou iho ia mâ no te haereraa i roto i te ao nei no te poro i te parau oaoa o te evanelia » (« Missionary Service », Worldwide Leadership Training Meeting, Jan. 11, 2003, 17).

I teie mahana, te pii nei matou ia rahi atu â te mau misionare, feia apî tane o tei faaineine maitai no te tavini na roto i te fariiraa i te aniraa a to tatou peropheta « ia haapii i te haavî-ia’na iho, ia ora i ni‘a a‘e i te mau ture haehaa o te ao nei, ia faaea i te ofati i te ture e ia rave i te maitai i roto i te mau ohipa atoa » (« Missionary Service », 17).

Te aano noa’tura te ohipa a te Fatu i roto 339 misioni, no reira e mea ti‘a ia tatou ia faarahi i ta tatou mau tautooraa ia hi‘opo‘a e, ua faatoro‘a ti‘amâhia te mau tamaroa apî 12 matahiti ei diakono; te mau tamaroa 14 matahiti ei haapii; e te mau tamaroa 16 matahiti ei tahu‘a, e te mau tamaroa 18 tae atu i te 19 matahiti ti‘amâ, ua farii ïa i te Autahu‘araa a Melehizedeka. E nehenehe tatou e rave i te reira na roto i te oomoraa i roto i te aau o ta tatou feia apî, te here o te Fatu, ia maramarama e ia farii i Ta’na tusia Taraehara, e i te hoê iteraa maramarama i te ohipa umere o te faaho‘i- faahou-raa mai.

Ia maramarama te feia apî i te auraa mau no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia e ia ite ratou iho e, o te Atua to tatou Metua i te Ao ra, e te here nei Oia i te taato‘a raa o Ta’na mau tamarii, e o Iesu te Mesia e ua fâ mai raua ia Iosepha Semita no te iritiraa i teie tau tuuraa no te îraa o te mau tau, e ua hinaaro raua i te tauturu i te hopoiraa i teie poro‘i i te ao nei. Ia ite ana‘e to tatou feia apî e ua riro te Buka a Moromona o ta ratou e tape‘a ra ei ite papû no te poro‘i o te faaho‘i-faahou-raa mai e e parau mau, e î ratou i te hiaai no te raveraa i ta ratou tuhaa i te haapiiraa i teie parau mau i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao.

Ua haapii mai te mau misionare no roto mai i te pû haapiipiiraa misionare i tatou i te tahi mau mea o te nehenehe e tauturu ia ratou i te faaineineraa no ta ratou misioni. Te hinaaro nei ratou ia ite i teie mau mea hau atu i te tahi:

• Ia haapii hau atu â i te parau haapiiraa na roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a.
• Ia haapii nahea ia tai‘o e ia pure ma te haavare-ore.
• Ia haavî ia’na iho e ia rave puai atu â i te ohipa.
• Ia maramarama hau atu â i tei titauhia mai.
• Ia nehenehe ia haere e poro e.
• E ia titau atu â i te mau uiuiraa a te mau episekopo e te mau metua.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e nehenehe tatou e haapii amui i te evanelia a Iesu Mesia ma te ohie e te puai i te taato‘araa o ta tatou feia apî no te Ekalesia. Te rohiraa e te mau metua, ia nehenehe tatou e tauturu ia ratou i te faaineineraa no te hoê misioni e i te hoê oraraa tavini. E haere tatou i mua i te imiraa i te taato‘araa e i ta tatou feia apî maitai, noa’tu eaha to ratou faito, ma te faarahi i te maramarama o te Mesia e vaira i roto ia ratou. Ua parau te peresideni Boyd K. Packer e, « Te Maramarama o te Mesia, no te taato‘araa ïa e e au mai te Maramarama o te mahana. I te mau vahi atoa tei reira te taata, e vai atoa ïa te Varua o te Mesia. E farii te mau varua tata‘itahi i te reira... O oia te faauru i te mau mea’toa o te nehenehe e haamaitai e e haamanuïa i te taata atoa. E faaamu te reira ia’na iho i te mau maitai » (« Te Maramara o te Mesia », Liahona, eperera 2005, 13).

Ua ite tatou e te vaira te Maramarama o te Mesia i roto i te mau taata atoa. Ta tatou râ hopoi‘a ei mau metua, mau orometua haapii, e feia faatere, o te faatomoraa ïa i taua maramarama ra i roto i ta tatou feia apî e tae roa’tu e ua ama ‘u‘ana te ‘ama auahi o te iteraa papû i roto i to ratou aau e i to ratou varua, e ia faaitoito ia ratou tata‘itahi ia hopoi i taua ‘ama auahi ra e ia faaohipa i te reira no te tauturu raa i te faatomo i te Maramarama o te Mesia i roto ia vetahi ê.

Oia mau, ua ite te enemi i te reira e te rave nei ratou i te hora hau no te faauru i te tahi o ta tatou feia apî ia ore e tau‘a i teie mau haapiiraa a te Ekalesia. No reira te mau metua, te feia faatere, e te mau orometua haapii i putuputu amui ai e ia haamatau i te feia apî tane e vahine tata‘itahi – te taato‘araa. Noa’tu e mea itoito ratou e aore râ, aita, e mea ti‘a ia haamatau tatou ia ratou.

E parau mau, ua faateiteihia te faito no ta tatou mau misionare. To’na auraa ra, ua faateitei-atoa-hia ïa no te mau metua e no te feia faatere. Ua titauhia tatou ia faarahi i to tatou faaroo e ia faaaano i ta tatou tautooraa no te horo‘araa i te feia apî tane te rave‘a no te tavini.

Ua faaite te peresideni Hinckley i teie mana‘ona‘oraa: « Te hinaaro nei tatou ia rahi atu â ta tatou mau misionare. Te poro‘i no te faateiteiraa i te faito misionare ineine, e ere ïa i te hoê tapa‘o no te tonoraa e mea iti mau misionare... e piiraa râ i te mau metua e i te feia faatre ia ohipa na mua roa e te feia apî no te faaineine maitairaa ia ratou no te tavini e no te tape‘araa mai ia ratou ia vai ti‘amâ noa no taua taviniraa ra. Te mau misionare ti‘amâ atoa, o tei ineine i te pae tino e i te pae aehuehu, e mea ti‘a ïa ia haere e rave i teie ohipa faufaa » (« I te mau episekopo o te Ekalesia », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 19 no tiunu 2004, 27).

Hoê atoa ïa huru no te feia apî tamahine, ua parau te peresideni Hinckley e : « Aita i faaroo-maitai-hia te faaararaa o mua‘e nei no ni‘a i te mau tuahine e tavini nei ei mau misionare. Te hinaaro-atoa-hia nei te feia apî tamahine. E rave atoa ratou i te mau ohipa faahiahia. E haere ratou na roto i te mau fare o te ore e haerehia’tu e te mau elders. Tera râ, ia haamana‘o noa tatou e, aita te mau tuahine i tuuhia i raro a‘e i te titauraa no te rave i te hoê misioni. Eiaha ratou e mana‘o e te faahepohia nei ratou i te rave i te ohipa mai ta te feia apî tamaroa, tera râ te hinaaro nei vetahi i te haere » (« I te mau episekopo o te Ekalesia », 27).

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e mea rahi roa te ohipa e ti‘a ia faaotihia. Te faarepurepu nei te Varua o te Fatu i ni‘a e rave rahi mau nunaa o te ao nei. Te iritihia nei te mau uputa ia tatou i teie nei o tei tapirihia na i te matamua ra. Te hinaaro nei matou i te mau misionare rohi-itoito, e tei paari te iteraa papû ia nehenehe vetahi atu â mau tamarii a te Metua i te Ao ra ia rae‘ahia’tu. E mau taea‘e e e mau tuahine teie no tatou, e tei a tatou râ te hopoi‘a no te pororaa i te poro‘i no te faaho‘i-faahou-raa mai.

Ua ite tatou i te mau mea rarahi i tupu i roto i te oraraa o te feia o tei tavini ma te faaroo i roto i te mau misioni rave tamau. E ere te ohipa pororaa i te mea ohie area râ, e mea faufaa. Te feia o tei haere e tavini e o tei ho‘i mai ma te hanahana, e ua faahano i te hoê hoho‘a oraraa tavini no te haamaitairaa i to ratou iho oraraa e i te oraraa o te mau u‘i e tae mai. Ua ho‘i mai ïa ratou ma te ineine ia riro ei feia faatere puai e ei mau orometua haapii i roto i te mau faanahonahoraa o te Ekalesia. Ua ho‘i mai ïa ma te ineine ia riro ei mau metua tane parau-ti‘a ei mau metua vahine o te nehenehe e haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia. E haamaitairaa rahi te riroraa ei misionare rave tamau no te feia e rae‘ahia’tu e te mau misionare ia haapii oia’toa no te mau misionare iho.

Te vai nei ta matou titauraa taa ê no te mau episekopo e no te mau peresideni amaa. Ua haro‘aro‘a matou e ua iteahia a‘e na ia outou te feia o tei ora maitai i te mau ture teitei e o te faaineine nei no te farii i te mau piiraa no te rave i te hoê misioni i teie matahiti. Te mea râ o ta matou e ani nei ia outou e te feia faatere o te mau paroita atoa ia rave, ia apoo outou e te mau metua, e ia pure no te imi hoê a‘e toe feia apî, hau-faahou- atu â i tei fafau, o te nehenehe ia piihia no te tavini. Mai te mea e tono teie 26.000 mau paroita e mau amaa o te Ekalesia i te taato‘araa o te feia o ta ratou i faaineine no te tono i roto i te aua misioni – e hoê a‘e toe – e aano faahou atu â ïa te numera o te mau misionare rave tamau; e e piri atu ïa tatou i ta tatou mau titauraa hanahana oia te hopoiraa i te evanelia i te mau nunaa atoa, i te mau opu atoa, i te mau reo atoa e i te mau fenua atoa. Oia mau, e titauhia teie mau misionare ia ora ti‘amâ, faaroo, maitai i te pae no te ‘ea, e ia fafau papû. Aita paha teie hoê a‘e toe i ineine i teie nei. No reira, te ani nei matou i te mau metua e te tĭtĭ e te mau melo no te apooraa paroita, ia ti‘aturi i te mana no te ite papû o te Varua Maitai ia ite o vai râ ta outou e tauturu ia ineine no te hoê piiraa i teie matahiti.

A imi ai outou ia ratou, a haamana‘o i te iteraa taa ê o to‘u hoa. Aita â oia i fana‘o a‘e nei i te hoê puaa-horo-fenua i roto i to’na oraraa e tae roa’tu e, ua faaipoipohia oia i te hoê vahine here i te puaa-horo-fenua. No to’na hinaaro i te faahoruhoru i ta’na vahine, faaite atura i te hoê ahiahi e, te haere nei oia i roto i te aua no te haapii i te arata‘i i te hoê puaa-horo-fenua apî. E mea toiaha‘e oia i teie puaa-horo-fenua. E mea ite a‘e oia i teie puaa. Ua faaineine oia i te mau mea’toa, e ia huti oia i te taura ei reira ïa teie puaa-horo-fenua e pee ai ia’na. E ua papû roa oia e, e manuïa ta’na faanahoraa.

Taamu iho ra i te taura arata‘i i ni‘a i te upoo, haere atura i mua i teie puaa-horo-fenua e huti atura. Ua pato‘i teie puaa. Ua huti puai-rii atura to‘u hoa, e ua faaetaeta atu â teie puaa. I teie taime, ua huti puai maitai oia, e ua topa te puaa-horo-fenua. Ua na ni‘a noa teie ohipa e tae roa’tu e, ua opua to‘u hoa i te taui i ta’na faanahoraa: i roto noa e maha e aore râ, e pae minuti, ua manuïa ta’na haapiiraa i te puaa-horo-fenua ia topa. Ahiri oia i haere i mua i teie puaa-horo-fenua, rave mai i te taura, na te puaa-horo- fenua iho â e topa.

A mata‘ita‘i noa’i ta’na vahine, parau atura ia’na e, eiaha e ti‘a i mua i te pu‘aa e a huti ai, ia taumu râ i te pua‘u i te taura e a haere ai i pihai iho ia’na. Ua pepe te faa‘oru o to‘u hoa, area râ, ua tano mau atura.

I te tahi taime, e vai te reira mea i roto ia tatou tata‘itahi, ia faa‘eta‘eta i te mea o te haapiihia mai ia tatou e aore râ, ia tura‘i e aore râ, ia huti. Area râ, ahiri te hoê e haati i to’na rima i te hoê feia apî, e a haere ai na pihai iho ia’na, e roaa mai ïa te hinaaro e haere e tavini. A haamana‘o i teie nei aamu a haapuai ai outou i te iteraa papû o te hoê a‘e toe.

Te hinaaro nei au e horo‘a e toru mana‘o tauturu ia outou no te tauturu i te faati‘araa i te hoê ihotumu taviniraa misionare faufaa i roto i to outou utuafare, mau tĭtĭ, mau paroita e aore râ, mau amaa ?

A tahi, a haapapû e, ua maramarama te taato‘araa o ta tatou feia apî e o vai ra ratou. I to ratou mau mahana matamua i roto i te Paraiemere, e himene ta tatou mau tamarii « E Tamarii Au na te Atua ra » (Te mau Himene, no. 185). A tauturu ia ratou ia maramarama i te auraa mau ia riro ei tamarii na te Atua. A faahaamana‘o atu ia ratou tei ô nei ratou i teie tau taa ê mau o te aamu o te ao nei, e te îraa o te evanelia i te hiti o to ratou manemane rima, no te ratou mau ma‘itiraa maitai i roto i te ao varua ra. E mea ti‘a i ta tatou feia apî ia mau paari i te parau-ti‘a e i te parau-mau. Te hinaaro nei ratou i te orama no te mau haamaitairaa na ratou a faaite ai ratou i to ratou here i te Metua i te Ao ra e no te Fatu o Iesu Mesia na roto i to ratou hiaai i te tavini.

A piti, a haapii i te parau haapiiraa. Noa’tu e, te vai nei te tabula faaoaoaraa e te mau tu‘arora tano tei faaineinehia e o tei hurihia i roto i te mau tabula faaoaoaraa a te feia apî, na te mau parau haapiiraa ra e faafariu e e haafafau. E tura to ta tatou feia apî ia titau i to ratou mau metua e i te feia faatere o te Ekaleka ia hi‘opo‘a e, ua maramarama ratou i te evanelia a Iesu Mesia. Na te Varua Maitai e haapapû i te parau-mau i to ratou aau e ia ninii i te Maramarama o te Mesia i roto i to ratou varua. E i reira, e roaa-faahou mai ia ïa hoê a‘e toe misionare tei ineine maitai. I nanahi ra, ua titau Elder Richard G. Scott e e nehenehe teie buka apî a ta tatou mau misionare oia Ia Poro Haere i Ta‘u evanelia, ia faaohipahia no te haapiiraa i te evanelia, ia riro ei materia maitai no te tauturu ia outou.

E inaha, ua ite tatou e, e ere paha i te mea paari no te tahi o ta tatou feia apî tamaroa e tamahine ia faaruru i te mau titauraa paari o te hoê misioni rave tamau. Mai te mea e parau te feia faatere o te autahu‘araa i te hoê noa’tu o outou eiaha e haere e rave i te hoê misioni rave tamau, te ani nei matou ia outou e i to outou mau utuafare ia farii i te reira faaotiraa e ia haere tamau â i mua. E nehenehe outou e faaineine ia outou no te mau oro‘a faaoraraa o te hiero e ia imi i te tahi atu mau rave‘a e nehenehe ai outou e tavini. E te ani nei matou i te taato‘araa o te mau melo ia paturu e ia faaite i te here rahi e te iteraa a tauturu ai i te taato‘araa o ta tatou feia apî faaroo i roto i te mau piiraa rau o te Ekalesia.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e tuu atoa’tu vau i to‘u iteraa papû no niaa i te misioni hanahana a te Fatu o Iesu Mesia e te pure nei au ia haamaitai mai Oia ia tatou paato‘a i roto i ta tatou mau tautooraa no te faauru e no te faaanaanatae rave rahi o ta tatou feia apî e feia faaipoipo no te haere e tavini i te hoê misioni rave tamau. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

 
© 2009 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy