The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Eperera 2006
Ia tata‘ihia te mau mea parari

Ia tata‘ihia te mau mea parari

Elder Jeffrey R. Holland
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Apotesolo

Ia parau ana‘e Oia i te feia o tei haehaa te aau e, « A haere mai Ia‘u nei », te parau ra ïa Oia e, ua ite Oia i te e‘a no te haere i rapae, e ua ite Oia i te e‘a no te haere i ni‘a.

Elder Jeffrey R. Holland Te mau parau matamua ta Iesu i parau i roto i Ta‘na A‘oraa hanahana i ni‘a i te Mou‘a, no te feia aereere ïa, te feia tei tarapape te aau, te feia ahoaho. Ua parau Oia e, « E ao to tei haehaa te aau, no ratou ho‘i te basileia ra o te ao ».1 Noa‘tu e e melo outou no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e aore râ, tei rotopu outou i na tauatini feia e faaroo mai nei i teie po‘ipo‘i e ere i ta matou nei faaroo, te a‘o atu nei au i te feia e faaruru nei i te mau ati e te mau pe‘ape‘a o te utufare, te feia o te faaoromai mai i te mau fifi o te aau, e te feia o te tamata nei i te tape‘a i te hepohepo rahi e tae mai i ni‘a ia tatou mai te hoê tsunami o te varua. Te hinaaro nei au e a‘o atu ia outou o te mana‘o nei e, ua vavahihia to outou oraraa, e e ore paha e nehenehe e tata‘i.

Te pûpû atu nei au i a outou paatoa i te hoê raau papû e te maitai o ta‘u i ite. E itehia te reira i roto i te hoê piiraa teatea a te Faaora o te ao nei o Ta‘na iho i horo‘a. Ua parau Oia i te reira i te haamataraa o Ta‘na misioni e ua parau faahou i te hopea roa. Ua parau oia i te feia o te ti‘aturi Ia‘na e ua parau Oia i te feia tei feaa rii. Ua parau Oia i te taatao‘araa, noa‘tu eaha to ratou fifi :

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei ho‘i au e te haehaa o te aau ».2

I roto i teie fafauraa, e mea faufaa te parau omuaraa ra, « a haere mai outou ia‘u nei ». O te taviri ïa no te hau e no te faafaaearaa o ta tatou e imi nei. Inaha, i to te Faaora tei ti‘a-faahou horo‘araa i Ta‘na a‘o i te hiero i te Ati Nephi i te Ao Apî, ua haamata Oia mai teie, « E ao to tei haehaa te aau, o tei tae ia‘u ra, no ratou ho‘i te basileia ra o te ao ».3

I te faarooraa o Aneterea e o Ioane i te Mesia i te paraparauraa no te taime matamua, ua putapu roa to raua aau, pee atura raua Ia‘na a haere ê atu ai Oia i te nahoa taata. No To‘na iteraa e, te apeehia mai ra Oia, ua fariu mai ra Iesu e na ô maira i na taata toopiti nei, « Eaha ta orua e imi nei ? » Pahono atura raua e, « I hea oe e parahi ai ? » E ua parau maira te Mesia, « Haere mai na e hi‘o ia‘u ». Ia po‘ipo‘i a‘e, ua ite atura Oia i te tahi atu pipi, o Philipi, na ô atura ia‘na, « A pee mai ia‘u ».4 Maa taime iti i muri a‘e ra, ua pii a‘era Oia ia Petero e i te tahi atu mau Aposetolo apî mai te au i te huru aniraa na muatu. Haera mai, « a pee mai ia‘u »,5 Ta‘na ïa parau.

E mea papû e ua riro te faufaa o ta tatou ohipa e te titauraa tumu o to tatou oraraa tahuti nei e itehia ïa i roto i teie paratarafa no roto mai i te tahi atu hi‘oraa o te misioni a te Faaora i te tahuti nei. Teie Ta‘na i parau ia tatou, « A ti‘aturi mai ia‘u, a haapii mai no‘u, i te mea o ta‘u e rave nei ». Ua fafau oia, « e nehenehe ïa tatou e aparau e te haere ra outou i hea, te mau fifi o ta outou e faaruru nei e te mau fifi o ta outou e farii nei. Mai te mea e apee mai outou Ia‘u, e iriti ïa vau ia outou i rapae i te pouri. E horo‘a‘tu vau i te pahonoraa i ta outou mau pure. E horo‘a‘tu vau i te hau i to outou varua ».

E to‘u mau hoa here e, aita e e‘a ê atu no tatou ia manuïa e aore râ, ia paruruhia i te mau ati rahi e i te mau fifi o te oraraa. Aita e e‘a ê atu o ta‘u i ite no tatou ia amo i ta tatou mau hopoi‘a e aore râ, ia ite i te mea o ta Iakobo i parau i roto i te Buka a Moromona e « te oaoa i haapa‘ohia no te feia mo‘a ra ».6

Nahea ïa te hoê ia « haere mai i te Mesia » ei pahonoraa i Ta‘na titauraa tamau ? E horo‘a te mau papa‘iraa mo‘a e rave rahi mau hi‘oraa e te mau e‘a. Ua mataro outou i te mau mea tumu. Te mea ohie a‘e e te mea apî a‘e e tae mai ïa na roto i te hiaai o te aau, te huru tumu mau o te faaroo o ta tatou i ite. « Mai te mea te hiaai ra outou i te ti‘aturi », te parau ïa a Alama, ma te faatupu i « te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho », ma te horo‘a i te hoê vahi iti ha‘iha‘i no te mau fafauraa a te Atua ia imi i te nohoraa—ua ravai te reira no te haamata.7 Te ti‘aturiraa, te fariiraa « i te tuhaa iti ha‘ih‘ai roa [molécule] » no te faaroo—ma te tia‘i i te mau mea aore â i iteahia i roto i to tatou oraraa, tera râ, te vai mau ra te reira e o te horo‘ahia mai8—taua taahiraa ohie ra, mai te mea e, e faatumuhia i ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, e riro ïa e e vai tamau noa ei parau tumu matamua no Ta‘na evanelia mure ore, te e‘a matamua no te haere i rapae i te hepohepo.

A piti, e mea ti‘a ia tatou ia taui i te mau mea‘toa o te riro ei tuhaa no te fifi. Ei haapotoraa e mea ti‘a ia tatou ia tatarahapa, penei a‘e o te parau rahi a‘e te reira no te ti‘aturi e no te faaitoitoraa i roto i te parau a te hoê keresetiano. Te haamauruuru nei tatou i to tatou Metua i te Ao ra tei faati‘a ia tatou ia taui. E haamauruuru tatou ia Iesu i nehenehe ai tatou e taui, e i muri iho e tatarahapa tatou na roto noa i ta raua tauturu hanahana. E mea papû e ere te mau mea o ta tatou e aro nei ei hopea no ta tatou mau ohipa. E riro râ ei mau hopea no te mau ohipa a vetahi e aore râ, te mau ohipa o te oraraa tahuti nei. Area râ te mau mea e nehenehe ia tatou ia taui e mea ti‘a ïa ia taui, e e mea ti‘a ia faaore i te toe. Ia na reira ana‘e tatou eita ïa to tatou haere‘a i te taraehara a te Faaora e tapirihia. E iriti ê ïa Oia i te mau hapehape mai te mea ua rave tatou i ta tatou tuhaa.

A toru, na roto i te mau rave‘a e rave rahi, te tamata nei tatou i te rave i To‘na oraraa, e e haamata tatou na roto i te raveraa i To‘na i‘oa i ni‘a ia tatou. E horo‘ahia mai te i‘oa na roto i te fafauraa i roto i te mau oro‘a faaoraraa o te evanelia. E haamata taua mau oro‘a ra na roto i te bapetizoraa e e faaoti na roto i te mau fafauraa o te hiero, e rave rahi atu â, mai te raveraa i te oro‘a, e operehia i roto i to tatou oraraa ei mau haamaitairaa hau atu e ei faahaamana‘oraa. Te haapiiraa i te mau taata o to‘na ra mahana o te poro‘i ïa o teie po‘ipo‘i. Teie te parau e Nephi, « A pee i te Tamaiti, ma te aau atoa… ma te aau tae… i te rave i te i‘oa o te Mesia… A rave i te mau mea o ta‘u i parau ia outou, o ta‘u i ite i to outou Fatu e to outou Faaora [i te raveraa] ».9

I muri mai i teie mau haapiiraa niu, e iritihia mai te hoê tu‘atiraa faahiahia e te Mesia e outou mai roto atu i te tahi mau faanahoraa e rave rahi. A pure e a haapae e a feruri hohonu i Ta‘na mau opuaraa. Te tamataraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te taviniraa ia vetahi ê. « A aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra… e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».10 I ni‘a a‘e i te tahi atu mau mea, te here « o te aroha râ, o te hinaaro mau ïa i te Mesia », taua horo‘a ra « e ore roa ïa e mou », e o te « faaoroma‘i i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tia‘i i te mau mea atoa ra e e haamahu i te mau mea atoa ra ».11 Eita e maoro, e ite tatou e ua rau te mau rave‘a e haere ti‘a i te Fatu e ia hinaaro ana‘e tatou Ia‘na noa‘tu to tatou paruparu, e ite tatou e ua tamata noa na Oia ia noaa tatou ia‘na. No reira, ia haere ti‘a‘tu tatou i mua, ia tamata, ia imi e eiaha e faru‘e.12

To‘u hinaaro i teie mahana no tatou paatoa ïa—eiaha noa no te feia « o tei haehaa te aau » no te taatoa râ o tatou—ia farii i te mau iteraa afaro no tatou iho na roto i te hi‘oraa o te Faaora. I te tahi taime e imi tatou i te ra‘i ma te tipuupuu ma te hi‘o ti‘a i te mau tabula ohiparaa e aore râ, te aamu e aore râ, te mau iteraa rau o vetahi. E mea faufaa teie mau mea area râ, e ere i te mea faufaa i to oe iho iteraa, te auraa pipi mau e te puai o te tae mai na roto i te iteraa afaro i te mana o To‘na rima.

Te ‘aro ra anei outou i te diabolo o te haamataroraa titi—mai te avaava e aore râ, te mau raau taero e aore râ, te pere moni e aore râ, te hara ino rahi o te mau hoho‘a faufau ? Te hepohepo ra anei to outou faaipoiporaa e aore râ, tei roto anei ta outou tamarii i te fifi ? Te taa-ore râ anei outou i te huru no te apeniraa e aore râ, te imi râ anei i te faatura ia outou iho ? E fifi anei to outou—e aore râ, to te hoê taata o ta outou i here—i te ma‘i e aore râ, i te mo‘eraa te hiro‘a e aore râ, i te pohe ? Noa‘tu eaha te tahi atu mau e‘a o ta outou e rave no te faaafaro i teie mau fifi, a haere mai na mua roa i te evanelia a Iesu Mesia. A ti‘aturi i te mau fafauraa o te ra‘i. No reira to Alama iteraa papû i riro ai ei iteraa papû no‘u : ua parau oia e, « Ua ite ho‘i au e, o te ti‘aturi i te Atua ra, e faati‘ahia ïa ratou i to ratou mau ati, e to ratou ahoaho, e to ratou mau pohe ».13

Teie ti‘aturiraa i ni‘a i te natura aroha o te Atua tei roto roa ïa i te evanelia ta te Mesia i haapii. Te faaite papû atu nei au e, e amo te taraehara a te Faaora eiaha i te teimaha noa o ta tatou mau hara, te teimaha‘toa râ o to tatou mau hepohepo e te mau oto, to tatou aau tarapape e te pe‘ape‘a.14 Mai mutaa iho mai â, te ti‘aturiraa i roto i teie huru tauturu, na te reia e horo‘a ia tatou i te hoê tumu e te hoê rave‘a no te haamaitai atu â, te hiaai ia vaiiho i ta tatou mau hara e ia rave i to tatou faaoraraa. Te vaira e rave rahi mau fifi i roto i te oraraa. Noa‘tu râ i te reira, te varua o te haere mai i te Mesia, o tei ite i To‘na reo, e o te faaitoito i te rave mai Ia‘na atoa ra, e roaa ia‘na te puai, mai ta te himene i parau e, « hau atu i ta [tatou] iho nei ».15 Ua faahaamana‘o mai te Faaora ia tatou e ua « papa‘i haamau vau ia [tatou] i ni‘a i [To‘na] apu rima ».16 Ma te feruri i te hoo faito-ore o te faatasauroraa e o te taraehara, te fafau atu nei au ia outou eita Oia e huri mai i to‘na tua ia tatou. Ia parau ana‘e Oia i te feia o tei haehaa te aau e, « A haere mai Ia‘u nei », te parau ra ïa Oia e, ua ite Oia i te e‘a no te haere i rapae, e ua ite Oia i te e‘a no te haere i ni‘a. Ua ite oia i te reira no te mea ua haere Oia na reira. Ua ite Oia i taua e‘a ra no te mea o Oia iho te e‘a.

E au mau taea‘e, e au mau tuahine, noa‘tu eaha te huru o to outou ‘ati, eiaha e faaru‘e e eiaha atoa e feaa. Ua oto vau i te haereraa ta‘na tamaiti i ta‘na misioni i te fenua Peretane, ua horo‘a te taea‘e Bryant S. Hinckley i ta‘na tamaiti ia Gordon i te hoê tauahi hopea e faahee atura i te hoê nota iti o ta‘na i papa‘i e pae ana‘e parau tei iritihia mai e ana na roto mai i te pene pae o Mareko, « Eiaha e măta‘u ; e faaroo noa ».17 Te mana‘o atoa ra vau i taua pô ra a haere vitiviti atu ai te Mesia no te tauturu i Ta‘na mau pipi tei feaa,na ni‘a i te miti, ma te piihua‘tu e, « O Vau ; eiaha e măta‘u ». Pahono maira Petero, « E te Fatu o Oe ra, e parau mai ia‘u ia haere atu vau ia oe na na ni‘a i te ‘are ». Te pahonoraa a te Mesia ia‘na, e au e e parau tamau e i te mau taime atoa, « A haere mai », o Ta‘na ïa parau. I te reira iho taime, ia au i to‘na naturaraa, pee a‘e nei Petero i te hiti o te pahi e na te ‘are atura. A hi‘o afaro ti‘a noa ai oia i ni‘a i te Fatu, e nehenehe te mata‘i e haapuehu i to‘na rouru e te miti e faarahi i to‘na ahu, aita hoê fifi i reira—te haere maira oia i te Mesia ra. I te taime râ a feaa ai to‘na faaroo, e a tupu ai te măta‘u i roto ia‘na, i te taime iho a iriti-ê ai oia i to‘na mata i te Fatu, no te hi‘o ti‘araa i te riri rahi o te mau ‘are, e i te ‘ereere rahi o te moana i raro a‘e, i haamata ai oia i te paremo. I roto i teie ri‘ari‘a rahi i piihua‘i oia e, « E te Fatu, ia ora vau ».

E mea papû e na roto i te oto, i iriti ê te Fatu i te fifi e te măta‘u, o Oia ho‘i te pahonoraa o te mau aau tarapape, te oto, e faatoro atura Oia i To‘na rima e haru maira i te pipi o te tomo atura ma te haavî rii atu ia‘na, « E teie taata faaroo haraini, eaha oe i măta‘u ai ? »18

Mai te mea e te mo‘emo‘e ra outou, ia ite mai outou e, e nehenehe e roaa te tamahanahanaraa ia outou. Mai te mea te tarapape ra to outou aau, e roaa te ti‘aturiraa ia outou. Mai te mea e mea haehaa to outou aau, e faaitoitohia outou. Mai te mea e, te mana‘o nei outou ua fati outou, ia ite mai outou e, e tata‘ihia ïa outou.

Te vaira te hoê purumu oaoa i Nazareta,
Tei haaparuparu i to tatou avae e tei tape‘a i te hutiraa aho,
Tei toro na te vahi i faaeahia e te hoê taata
Te tamuta no Nazareta.

E hahaerehia teie e‘a repo puehu
E te mau taata o te oire iti ;
E i te hiti parahiraa, i piha‘i iho Ia‘na,
Te mau mea parari ia tata‘ihia e Ana.

Te tamahine iti e ta‘na pepe haavare tei parari,
Te vahine e to‘na parahiraa fati,
Te tane e ta‘na arote fati e aore râ, aua hoho‘a
Ma te parau e, « E nehenehe ta oe e tata‘i e te Tamuta ? »

E ua farii tata‘i tahi ratou i te mea o ta‘na i mutamuta,
I roto i te aua hoho‘a, te arote, te parahiraa, te pepe haavare ;
E te mau mea tei parari tei hopoihia mai
Ua faaho‘ihia ïa i roto i to ratou huru maitai.

E na ni‘a i te aivi tei terehia mai i te mau matahiti,
Ma te rohirohi e te feruriraa oto,
E te varua teimaha, haere maira i ni‘a i te aivi,
Ma te ui i te uiraa oto :

« E te Tamuta no Nazareta e,
Teie mafatu, tei oto ua tata‘ihia‘nei,
Teie oraraa, tei ma‘iri i raro i te pohe,
E nehenehe anei ta Oe e tata‘i, e te Tamuta ? »

Na roto i To‘na here e To‘na hinaaro i te tauturu,
Ua amuihia To‘na Iho ora
E to matou oraraa, e tae roa‘tu
I te hoê Hamaniraa Apî— « i te mau mea apî ».

« Te mau hinaaro o te aau,
Te hiaai, te nounou, te ti‘aturi e te faaroo,
E haamaitai anei Oe i te reira,
E te Tamuta o Nazareta e ! »19

Tatou paatoa, te feia ihoa râ tei haehaa te aau, ia haere mai tatou paatoa i roto Ia‘na e ia faarirohia ei hoê, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia no Nazareta, amene.

Te mau nota

1. Mataio 5:3.

2. Mataio 11:28–29.

3. 3 Nephi 12:3 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

4. Ioane 1:35–39, 43.

5. A hi‘o Mataio 4:19.

6. A hi‘o 2 Nephi 9:43.

7. A hi‘o Alama 32:27 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

8. A hi‘o Alama 32:21.

9. 2 Nephi 31:13, 17.

10. PH&PF 81:5.

11. Moroni 7:47, 46, 45.

12. A hi‘o Alfred, Lord Tennyson, « Ulysses », i roto The Complete Poetical Works of Tennyson (1898), 89.

13. Alama 36:3.

14. A hi‘o Alama 7:11–12.

15. « Pee au ia Oe », Te mau Himene, no. 131.

16. 1 Nephi 21:16.

17. Mark 5:36.

18. Mataio 14:27–31 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

19. George Blair, « The Carpenter of Nazareth », i roto i Obert C. Tanner, Christ‘s Ideals for Living (buka na te Haapiiraa Sabati, 1955), 22.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy