The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Eperera 2006
Te ora auhune

Te ora auhune

Elder Joseph B. Wirthlin
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

Tei piha‘i noa iho te ora auhune ia tatou ahiri e inu hohonu tatou i te pape ora, a faî ai i to tatou mau aau i te here, a hamani ai i to tatou mau oraraa ei hoho‘a faahiahia.

Elder Joseph B. Wirthlin Ua taere o Harry de Leyer i te hoo-pate-raa i taua mahana hiona ra i te matahiti 1956, e ua hoo-a‘ena-hia‘tu te mau puaahorofenua maitata‘i. Te tahi noa tei toe mai, e mea ruau, e te paruparu e ua hoohia mai e te hoê taiete ia faaora faahou mai ia ratou.

Ua fatata o Harry, te taata haapii faahoro puaahorofenua i te hoê fare haapiiraa na te tamahine i New York i te ho‘i, ua haru—te hoho‘a o te hoê o te mau puaahorofenua—tei haapa‘o-ore-hia, e mea rehu to‘na û tei patehehia e e hi‘oraa ha‘iriiri to to‘n a mau pepe i te avae. Te faaite noa ra te animala i te mau tapa‘o tei ravehia na roto i te hoê hatuaraa teiaha ei faaiteraa i te huru o to‘na oraraa teimaha o ta‘na i faaruru. Area râ, ua haru te mata o Harry i te tahi mea i ni‘a ia‘na e no reira ua pûpû atu e 80 tara marite ei hoo ia‘na.

Te topa ra te hiona i te taime a ite atu ai te mau tamarii a Harry i te puaahorofenua no te taime matamua e, no te mea e pereue hiona to ni‘a i te tua o te puaahorofenua, ua topa atu ra te mau tamarii i to‘na i‘oa o « Snowman » [Te taata hiona].

Ua atu‘atu maitai o Harry i teie puaahorofenua tei riro ei hoa mărû e te ti‘aturihia—te hoê puaahorofenua ta te mau tamahine e au roa no te faahoro no te papû e aita e horo ta‘ue mai te tahi atu. Oia, ua haamaitai vitiviti mai o Snowman ia‘na e no reira ua hoo mai te hoê taata tapiri ia‘na e piti taime te hoo i ta Harry i aufau atu i te haamataraa.

Tera râ, e horo tapuni tamau noa o Snowman i te aua o teie taata tapiri— i te tahi mau taime e itehia oia i roto i te faaapu umara putete i piha‘i iho mai, e te tahi atu mau taime, e ho‘i oia i o Harry. Mai te mea ra e ou‘a mai te puaahorofenua na ni‘a i te mau aua e ta‘oti‘a ra i te mau fenua area râ, eita ïa i te mea papû—Aita roa o Harry i ite atura ia Snowman i te ou‘araa na ni‘a i te hoê teiteiraa maoti râ, na ni‘a ïa i te hoê tapu raau tei topa.

Ia tae i te hoê taime, ua hope te faaoroma‘i o te taata tapiri e ua titau ia Harry ia tii mai i te puaahorofenua.

Rave rahi mau matahiti to Harry hinaaro noaraa i te hoê puaahorofenua aito ou‘a teitei. E mea iti roa to‘na manuïaraa i te matamua area râ, ia nehenehe oia ia tata‘u i ni‘a i te hoê faito teitei a‘e, ua ite oia e mea ti‘a ia‘na ia hoo mai i te hoê puaahorofenua tuatapaparaa maitai tei haapii- taa-ê-hia no te ou‘a. E mea moni te hoo no teie huru puaahorofenua tuatapaparaa maitai e aita e pee ia‘na ia hoo mai.

Te paari roa‘tura o Snowman—e 8 matahiti to‘na i te taime a hoo mai ai o Harry ia‘na—e ua rave-ino-mau-hia oia. Area râ, te hinaaro nei o Snowman e ou‘a e no reira, ua opua Harry i te hi‘o eaha ta teie puaahorofenua e nehenehe e rave.

Te mea o ta Harry i ite e o tei haaferuri ia‘na, e te vai ra paha te hoê fana‘o i teie puaahorofenua ia tata‘u.

I te matahiti 1958, ua faaô Harry ia Snowman i ta‘na tata‘uraa matamua. Ua ti‘a mai o Snowman i rotopu i te mau puaahorofenua fanau maitai, mau puaahorofenua aito, aita e tano ia‘na ia ti‘a i teie huru vahi. Ua pii te feia haapii puaahorofenua ia Snowman e « rehu amu tutu‘a ».

Tera râ, ua tupu te hoê mea maere e tei ti‘aturi-ore-hia i taua mahana ra.

Ua rê Snowman !

Ua tamau noa o Harry i te faaô ia Snowman i roto i te tahi atu mau tata‘uraa e ua rê tamau noa Snowman.

E popo te feia mata‘ita‘i i te mau taime atoa e rê ai Snowman i te hoê tata‘uraa. Ua riro oia ei tapa‘o faahiahia no te hoê puaahorafenua. E iteahia oia i ni‘a i te afata teata. Ua papa‘ihia te mau aamu e te mau buka no ni‘a iho ia‘na.

A rê tamau noa‘i Snowman, ua pûpû maira te hoê taata hoo 100,000 tara Marite no teie puaahorofenua ruau no te faaapu tera râ, aita roa o Harry e hinaaro i te hoo. I te matahiti 1958 e 1959, ua piihia o Snowman ei « Puaahorofenua no te matahiti ». Oia mau, te rehu i patehehia—o tei tapa‘ohia no te hoê taata hoo-pate mama—ua tuuhia i roto i te fare rahi ou‘araa tuiroo.1

No te rahiraa taata, ua hau roa‘tu o Snowman i te hoê puaahorofenua noa. Ua riro mai oia ei hi‘oraa no te aravihi hunahia e faaohipa-ore-hia e vai nei i rotopu ia tatou tata‘i tahi.

Ua roaa i‘au ia haamatau i te mau taata faahiahia e rave rahi no te mau ti‘araa e rave rahi o te oraraa. Ua matau vau i te feia ona e te feia veve, tei tuiroo e tei haehaa, tei paari e te tahi atu huru.

Ua faateimahahia te tahi e te mau oto teimaha, ua faaite mai vetahi ê i te hau no roto i te aau. Ua faaite te tahi pae i te riri maha ore, a faaite mai ai vetahi i te popou huna-ore-hia. E au ra vetahi e ua pau area vetahi ra—noa‘tu te ati—ua upooti‘a i te haaparuparuraa e te hepohepo.

Ua faaroo vau i te tahi i te aniraa, na roto noa paha i te parau ha‘uti, e te mau taata oaoa ana‘e o te feia ïa aita o ratou e iteraa papû no te mau mea e tupu haaati ra ia ratou.

Tera râ, e mea ê ta‘u e ti‘aturi nei.

Ua ite au rave rahi tei haere na roto i te oaoa e o tei faaite i te oaoa.

Ua ite au rave rahi tei ora i te hoê oraraa auhune.

E te ti‘aturi nei au e ua ite au i te tumu.

I teie mahana, te hinaaro nei au e tabula i te tahi o te mau huru o te mau taata oaoa roa‘e ta‘u i ite eaha to ratou aifaitoraa. E mau maitai o te nehenehe e taui i te oraraa noa i roto i te hoê oraraa anaanatae e te auhune.

A tahi, ua inu hohonu roa ratou i te mau pape ora.

Ua haapii te Faaora e, « Area o te inu i te pape e horo‘ahia‘tu e au nei… e ore roa ïa e poiha faahou,..e riro ra taua pape ra ei pape pihaa i roto ia‘na e ti‘a i te pihaaraa e tae noa‘tu i te ora mure ore ».1

E horo‘a te maramarama mau e e paturu, te evanelia a Iesu Mesia i te mau aau oto, e e horo‘a i te auraa mau i roto i te oraraa, e ruuruu amuihia tei herehia i te mau taamu e vai maoro i te tahuti nei, e e hopoi mai ho‘i i roto i te oraraa te hoê oaoa rahi roa.

Ua parau te peresideni Lorenzo Snow, « Aita te Fatu ia horo‘a ia tatou te evanelia ia haere oto noa tatou i te mau mahana atoa o to tatou oraraa ».3

E ere te evanelia a Iesu Mesia i te hoê haapa‘oraa oto e te faaturuma. Te faaroo o to tatou mau metua tane o te hoê ïa ti‘aturiraa e te oaoa. E ere i te evanelia no te mau faateimaharaa e evanelia râ no te faateiteiraa..

No te fariu roa‘tu i te reira, e mea faîhia i te maere e ia haere e te ahu i roto i te aau. Ua poro to tatou Faaora e, « I haere mai nei au ia roaa to ratou ora e ia rahi atu â to ratou ora ».4

Te imi ra anei outou i te hau i te mana‘o ?

A inu hohonu roa i te mau pape ora.

Te imi ra anei outou i te faaoreraa hara ? I te hau ? I te maramarama ? I te oaoa ?

A inu hohonu roa i te mau pape ora.

Te oraraa auhune, o te hoê ïa oraraa varua. E rave rahi o te parahi i te airaa maa faaoaoaraa o te evanelia a Iesu Mesia e amu ohitihiti ai i te maa i tuuhia mai i mua ia ratou. E rave ratou ma te fiu—te haereraa i ta ratou mau apooraa, te hi‘ohi‘o-noa-raa i te mau papa‘iraa mo‘a, te faahitiraa i te mau pure matarohia—tera râ to ratou aau tei te atea ê ïa. Mai te mea, e mau taata parau-ti‘a ratou, e anaanatae atu ïa ratou i te huru o te taata tapiri i to ratou fare, te mau tapihooraa o te matete moni, e ta ratou hoho‘a au roa i roto i te afata teata i te mau mea maere rahi atu e te misioni au a te Varua Mo‘a.

Te hinaaro ra anei outou e inu i teie pape ora e ia ite i taua apoo pape o te ra‘i ra o te pihaa nei i rotopu ia outou no te ora mure ore ?

No reira eiaha e măta‘u. A ti‘aturi ma to outou aau atoa. A faatupu i te faaroo aueue ore i roto i te Tamaiti a te Atua. A vaiiho i to outou aau ia faatoro atu i roto i te pure ti‘a mau. A faaî i to outou mau mana‘o i te ite No‘na ra. A faaea i to outou mau paruparu. A haere i roto i te mo‘a e te au maite e te mau faaueraa.

A inu hohonu roa i te mau pape ora no te Evanelia a Iesu Mesia.

Te faufaa piti no ratou o te ora nei i te hoê oraraa auhune, ia faaî ïa ratou i to ratou aau i te here.

Te here o te faufaa ïa o te evanelia e tei rahi roa‘e i te taatoaraa o te mau faaueraa. Ua haapii te Faaora e, te tahi atu pu‘e faaueraa e te haapiiraa tohu te mau nei i ni‘a i te reira.5 Ua papa‘i te Aposetolo Paulo e, « ua hope roa ta te ture i te parau hoê nei, oia te parau ra e ; e aroha oe i to oe taata tupu mai to aroha ia oe iho na ».6

Aita roa tatou e ite pinepine nei i te huru no te hoê faaohiparaa ohie o te maitai. Ua riro o Iosepha Semita ei hoho‘a no te aroha e te here. I te hoê mahana, ua tae maira hoê pŭpŭ e va‘u taata Afirita-Marite i te fare o te peropheta i Nauvoo. Ua ratere mai ratou mai to ratou fare i Buffalo, New York, te tahi 800 maile te atea ia ite ratou i te peropheta a te Atua e e te feia mo‘a. Noa‘tu e, ua ti‘amâ ratou, ua ti‘a ra ia haere ratou e tapuni o te hape atu e e mau taata horo ratou i te faatîtîraa. Ua faaoroma‘i ratou i te to‘eto‘e e te mau faateimaharaa, ua haere tiaa e ino roa‘tu e i muri iho ua haere totini noa e tae noa‘tu ua haere avae noa e tae roa‘tu i te Oire o Iosepha. I to ratou taeraa‘tu i Nauvoo, ua farii mai te peropheta ia ratou i roto i to‘na fare e ua tauturu ia ratou tata‘i tahi ia imi i te hoê vahi faaearaa.

Tera râ te vai ra hoê tamahine o Jane, aita e taa e haere ra ihea. Ta‘i ihora oia.

« Eita matou e hinaaro i te mau roimata i ônei », ta Iosepha i parau atu ia‘na. Ua huri atu oia ia Emma ra e parau atu ai, « Tei onei te hoê tamahine o te parau mai nei aita to‘na e fare. Aita anei oe e mana‘o nei e, e fare to‘na i ônei ? »

Ua faati‘a o Emma. Mai taua mahana mai â ra, ua ora o Jane ma te mea ra e e melo oia no te utuafare.

Te mau matahiti i muri mai i te taparahi-pohe-raa-hia te peropheta e i muri mai i to‘na amuiraa mai i te mau pionie e a haere ai i te haere‘a roa i Utaha, ua parau o Jane e, i te tahi mau taime e « ti‘a â oia i te maororaa pô e a mana‘o noa ai i te taea‘e Iosepha e te tuahine Emma no to [raua] maitai ia‘u. Ua parau Jane no Iosepha Semita e, « aita â vau i ite a‘e nei i te hoê taata maitai roa‘e i te fenua nei ».7

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley e, o ratou o te faatoro atu i te rima no te faateitei e no te tavini ia vetahi ê ra, « e ite ratou i te oaoa… aore â i iteahia a‘enei i mua ra… Ua ite te ra‘i e te vai nei te mau taata e rave rahi, rahi, rahi roa i roto i teie nei ao o te hinaaro nei i te tautururaa. Aue, e rave rahi… rahi roa. A iriti i te huru ino e te pipiri o to tatou mau oraraa, e to‘u mau taea‘e e mau tuahine, e a ti‘a teitei rii a‘e e a toro teitei rii a‘e i te rima i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra ».8

E ohipa ta tatou atoa. E mea ohie ia imi i te mau aperaa no te oreraa e faatoro i te rima ia vetahi ê tera râ, te mana‘o nei au e faaroohia to ratou reo tuo i to tatou Metua i te Ra‘i ra mai te hoê tamaiti no te fare haapiiraa tuatahi o tei ani i to‘na orometua haapii te hoê parau faati‘a ia faaea oia i te haapiiraa mai te 30 tae atu i te 34 no mati.

O ratou o te horo‘a i to ratou mau oraraa i te imiraa i to ratou iho mau hiaai pipiri ma te vaiihoraa ia vetahi ê ra, e ite ratou i te hopea raa e, e mea iti roa to ratou oaoa e e auraa iti roa to to ratou oraraa.

I ni‘a i te hoê ofa‘i menema no te hoê taata, teie tei nana‘ohia i ni‘a iho :

I o nei, te taoto nei te hoê piri tao‘a o tei ora no‘na iho,
E ua tau‘a noa oia maori râ, i te tao‘a rahi,
I teie nei, tei onei oia e aore râ, nahea oia ia aufau,
Aore e taata i ite, e aore e taata e tau‘a.9

E mea oaoa roa‘e tatou ia tua‘ti ana‘ehia to tatou oraraa e to vetahi ê ra na roto i te here pipiri ore e te taviniraa. Ua haapii te peresideni J. Reuben Clark e, « Aore e haamaitairaa rahi a‘e e aore e popou e, e oaoa rahi a‘e e tae mai ia tatou maori râ, na roto i te haamâmâraa i te oto o vetahi ê ra ».10

Te toru o te faufaa o te feia o te ora nei i te hoê oraraa auhune oia ïa., e tauturu ratou i to ratou Metua i te Ao ra, ia hamani i te hoê hoho‘a faahiahia no to ratou oraraa.

No‘atu â o to tatou matahiti, te mau huru, e aore te mau aravihi, e nehenehe te taata tata‘i tahi e hamani i te tahi mea faahiahia mau no to‘na oraraa.

Ua ite Davida ia‘na iho ei tia‘i mamoe tera râ, ua ite te Fatu ia‘na ei arii no Iseraela. Ua tavini o Iosepha no Aiphiti ei taata faatîtîhia tera râ, ua ite te Fatu ia‘na ei hi‘o. Ua oomo o Moromona i te haana tama‘i no te hoê faaehau tera râ, ua ite atu te Fatu ia‘na ei peropheta.

E mau tamaroa e e mau tamahine tatou na te hoê Metua tahui ore, e te here e te mana rahi. Ua hamanihia tatou i te repo puehu o te ao mure ore e i te repo puehu o te fenua nei. Ua farii tatou paatoa i te ite paari e, e varavara tatou ia mana‘o atu.

Ua papa‘i te Aposetolo Paulo, « O te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore ho‘i i o i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaro ia‘na ra ».11

E mea nahea ïa e tia‘i, i muri iho, ua rahi tei ite rii noa ia ratou iho mai te hoê puaahorofenua ru‘au rehu, aita e faufaa faahou ? Te vai nei te hoê hu‘a anaana rahi i roto ia tatou tata‘i tahi—te hoê horo‘a no ô mai i to tatou Metua here e mure ore i te Ra‘i ra. Te mea ta tatou e rave no taua horo‘a ra, tei ia tatou noa ïa.

A here i te Fatu ma to aau atoa, ma to itoito, mana‘o, e te puai atoa. A faaô atu i roto i te mau tumu rarahi e te teitei ra. A faariro i to outou mau fare ei mau vahi mo‘a e te puai. A faaite i ta outou mau piiraa i roto i te Ekalesia. A faaî i to outou mau mana‘o i te ite. A haapuai i to outou mau iteraa papû. A tauturu atu ia vetahi ê ra.

A hamani i to outou oraraa ei hoho‘a faahiahia.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, eita te oraraa auhune e tae mai ia tatou na roto i te afata e ua ineine noa i. Aita e nehenehe ia poro‘i e e titau ia afa‘i-roa-hia na roto i te mau rata o te avatea. Eita e tae mai ma te ohipa-ore-hia e aore râ, ma te oto-ore.

E tae mai te reira na roto i te faaroo, te ti‘aturi e te aroha. E tae mai te reira ia ratou noa‘tu te mau tamataraa e te oto, i te maramaramaraa i te mau parau a te hoê taata papa‘i o tei parau na e, « I roto i te hohonuraa o te tau to‘eto‘e, inaha ua haapii mai au i te hopearaa e, i roto ia‘u iho, e itehia te tau mahanahana vi ore ».12

E ere te oraraa auhune i te hoê mea e tae atu tatou i reira. Teie râ, e haere‘a nehenehe roa o tei haamata e mea roa, roa roa te mau matahiti, e eita, eita roa e hope.

Hoê o te mau tamahanhanaraa rahi o te evanelia a Iesu Mesia o to tatou ïa ite e, ua riro te oraraa i te fenua nei mai te hoê amoraa mata no te ao mure ore. Noa‘tu e tei te haamataraa anei tatou i to tatou tere i te tahuti nei e aore râ, tei te hopea anei, e taahiraa noa teie oraraa—hoê taahiraa na‘ina‘i roa.

Ta tatou imiraa no te oraraa auhune, ua tapo‘ihia eiaha noa râ i te mau ahu o teie repo araea o te tahuti nei ; to‘na râ hopea mau e nehenehe noa ïa e taa-maitai-hia na roto mai i te hi‘oraa o te mau mure ore i mua ia tatou e aore e hopea.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e ite tatou i to tatou tipaeraa hopea na roto i te titauraa o te oraraa auhune.

Mai tei faahoho‘ahia i roto i te aamu o te hoê puaahorofenua ruau, tei haapa‘o-ore-hia, e tei roto ia‘na te varua no te hoê aito, te vai atoa nei ïa i roto ia tatou tata‘i tahi te hoê hua auahi hanahana no te rahiraa. O vai tei ite eaha ta tatou e nehenhe e rave ahiri e tamata noa‘e tatou ? Tei piha‘i noa iho te ora auhune ia tatou ahiri e inu hohonu tatou i te pape ora, a faî ai i to tatou mau aau i te here, a hamani ai i to tatou mau oraraa ei hoho‘a faahiahia.

Ia na reira tatou, o ta‘u pure haehaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

1. A hi‘o Rutherford George Montgomery, Snowman (1962).

2. Ioane 4:14.

3. The Teachings of Lorenzo Snow, nene‘iraa na Clyde J. Williams (1996), 61.

4. Ioane 10:10.

5. A hi‘o Mataio 22:40.

6. Galatia 5:14.

7. Neil K. Newell, « Joseph Smith Moments : Stranger in Nauvoo », Church News, Titema. 31, 2005, 16.

8. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 597.

9. I roto Obert C. Tanner, Christ‘s Ideals for Living (buka haapiiraa na te Haapiiraa Sabati, 1955), 266.

10. « Fundamentals of the Church Welfare Plan », Church News, Mati 2, 1946, 9.

11. 1 Korinetia 2:9.

12. Albert Camus, i roto John Bartlett, comp., Familiar Quotations, 16th nene‘iraa (1980), 732.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy