The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Atopa 2006
Te faaroo, te taviniraa, te aueue ore

Te faaroo, te taviniraa, te aueue ore

Elder David S. Baxter
No te Hitu Ahuru

Ia faarahi tatou i to tatou faaroo, ia tupu na roto i te taviniraa, e ia faaea tamau noa ma te papû, noa’tu eaha te tupu mai, e ite tatou i te here o to tatou Faaora.

Elder David S. BaxterA toru ahuru ma iva matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua patoto e piti na misionare a te Fatu i te uputa o to‘u utuafare i Glasgow i te fenua Ekotia. Ua putapu roa matou i to raua nehenehe, to raua haehaa, to raua faaroo. Ia tae ana‘e mai raua i to matou fare, e ite matou i te here e i te hau. E au i te iteraa no te maitai viivii ore.

Ua haapii raua na roto i te ite, te haavare ore, e te mâtau. E ua ite matou e e parau mau te reira. Tau hepetoma rii i muri mai, ua bapetizohia e ua haamauhia matou ; e ua haaatihia matou i te reira iho taime i te faahoaraa e i te aroha o te mau melo e o te feia faatere o to matou utuafare apî oia te Ekalesia.

O te haamataraa te reira o te hoê oraraa no te evanelia o tei haafaufaa e o tei haamaitai i to matou oraraa, ma te hopoi mai i te hoê iteraa i te tumu e i te arata‘iraa hohonu, e vai i te vairaa e te hau. Ma te ti‘aturi e riro teie ei tauturu no te feia apî i roto i te Ekalesia, te hinaaro nei au e faaite e toru na tumu faufaa no te evanelia o ta‘u i haapii mai.

A tahi, te mana faaohiparaa e te tauiraa o te faaroo i roto ia Iesu Mesia. E au teie faaroo i te mata‘i ora no te pae faaroo. Ia vaiiho tatou i teie faaroo ia tere i roto ia tatou, e faaara e e faaitoito te reira i to tatou ite i te pae varua. E hopoi te reira i te ora i roto i to tatou varua.

A tere ai teie faaroo, e ite ïa tatou i te muhumuhu o te Varua. E haamaramaramahia to tatou feruriraa, e otu‘itu‘i vitiviti to tatou uaua varua, e e putapu to tatou aau.

E faaamu te faaroo i te ti‘aturi. Ei reira ïa to tatou hi‘oraa e taui ai ; e maramarama mai ïa to tatou iteraa. E haamata ïa tatou i te imi i te mea maitai a‘e i roto i te oraraa e i roto ia vetahi ê, eiaha râ i te mea ino. E roaa ïa ia tatou te hoê iteraa hohonu no te tumu e no te auraa o te oraraa. E faatea te hepohepo i te e‘a no te oaoa.

Te faaroo mai teie te huru o te hoê ïa horo‘a no te ra‘i mai area râ, e mea ti‘a ia imi e ia faarahi i te reira. Te faaite ra te Ditionare o te Bibilia e, « E roaa te faaroo na roto i te faarooraa i te iteraa papû o te feia e faaroo to ratou ».1 Ei reira ïa te faaroo e faaamuhia’i mai te mea e ti‘aturi tatou. Mai te tahi atoa mau viretu, e haapuaihia te faaroo ia faaohipa tatou i te reira ; e haapuai e e faaohipa tatou mai te mea ra e mea hohonu to tatou faaroo. E hotu mai te faaroo no te hiaai parau-ti‘a, no te ti‘aturi e no te haapa‘o.

Ua faaite te Buka a Moromona i te hoê hi‘oraa no te metua o te Arii Lamoni o tei faaroo i te iteraa papû o Aarona, e ua hinaaro i te ti‘aturi e i te faaohipa, e ua arata‘ihia oia ia parau i roto i te hoê pure haehaa e « … mai te mea ra e te vai ra e Atua, e o oe taua Atua ra, ia faaite mai oe ia oe iho ia‘u nei, e e haapae atu vau i ta‘u atoa ra hara ia ite au ia oe na ».2

E na reira atoahia tatou mai te mea e vaiiho tatou ia tatou iho ia haaputapuhia e te varua o te iteraa papû, a faaohipa’i tatou i te ti‘aturiraa, mai te mea e hinaaro e feruri e imi tatou – a faarahi ai tatou i to tatou faaroo.

A piti, ia tavini tatou e tupu tatou i te maitai. Ua haapii te peresideni George Albert Smith e, « E ere i te mea o ta tatou e farii o te haafaufaa i to tatou oraraa, o te mea râ o ta tatou e horo‘a ».3

Ua riro te taviniraa hi‘o ore ei raau rapaau maitai roa no te mau ma‘i pee no te raveraa ohie o te tere haere nei na te ao nei. Te tupu nei te inoino o vetahi mau taata e aore râ, te hepohepo nei ia ite ratou aita ratou e tau‘ahia nei, e e faufaa rahi atu â to ratou oraraa ahiri e te haapa‘o nei ratou i te mau hinaaro o te tahi atu mau taata.

Te vai nei te pahonoraa na roto i te faaafaroraa i te mau fifi o te feia i pihai iho ia tatou i te haapeapearaa i to tatou iho oraraa ia amo i te mau hopoi‘a, noa’tu te teimaha nei tatou iho, ma te rave itoito tatpi, eiaha râ i te amuamuraa no te mea aita a tatou e haamauruururaa.

Ia tuu tatou i to tatou varua i roto i te taviniraa e tauturu te reira ia tatou ia haamaitai atu â i ta tatou mau utuuturaa, ta tatou mau tau‘araa e ta tatou mau titauraa. A faahope ai tatou i to tatou puai i te amoraa i te hopoi‘a a vetahi ê, e tupu te semeio i te tahi taime. E iti mai ta tatou mau hopoi‘a. E riro tatou i te oaoa. E rahi mai ïa ta tatou faufaa i roto i to tatou oraraa.

A toru, eita te aupîpîraa e haapapû i te ti‘amâraa mai roto mai i te mau fifi o te oraraa. Noa’tu e haere noa tatou i to tatou haereraa na te e‘a afaro e te piriha‘o ma te haapa‘o maitai e te faaroo, e farerei tatou i te mau pe‘ape‘a e te mau tamataraa. Te vaira te mau mahana, penei a‘e te mau ava‘e e te mau matahiti, e fifi te oraraa. E ite tatou i te tuhaa a te enemi, te mauiui upoo, te taa ê raa, te mauiui, e te oto – i te tahi mau taime, e hau roa’tu i ta tatou iho nei tuhaa.

Nahea tatou ia aro mai te enemi ? Te vai nei te hoê rave‘a. Ia ti‘a maite e ia faaoroma‘i. A faaea itoito noa ma te aueue ore e te parau mau. E tae mai te ati rahi o te mau tamataraa o te oraraa ia vaiiho tatou i teie mau mea ia ume ê ia tatou i to tatou haere‘a mau.

I teie tau no te mau ati e te mau tamataraa e ma‘iti vetahi i te faaru‘e i te faaroo i te taime mau e hinaarohia ia taa i te reira. E haamo‘e-ê-hia te pure i te taime mau e hinaaro-rahi-mau-hia te reira. E huri-ê-hia te mau peu maitai i te hiti i te taime e hinaarohia ia faaherehere i te reira. E haamo‘ehia te Atua, e te mau taata atoa, inaha râ, e hape, e feaa e ua faaru‘e Oia ia tatou.

Te parau mau râ, to tatou noa ïa paruru, to tatou noa iho paruru, ta tatou ti‘aturiraa o te tape‘a-maite-raa ïa i tei maitai ra. Ia haaatihia tatou i te mahu poiri ra, e mo‘e ïa tatou mai te mea e ma‘iti tatou i te faaru‘e i te auri oia te parau a te Atua.

E mana papû to te parabole a te Faaora no te taata paari o tei patu i to’na fare i ni‘a i te păpă, no te mea e faahoho‘araa te reira i te mau tamataraa tei tupu i roto i te oraraa o teie taata paari. Ua ma‘iri ihora te ûa, e tahe ihora te pape pu‘e, e te mata‘i hoi i te uihiraa mai. Inahra râ, ua ora oia i taua mau mea atoa ra – no te mea ua patu oia i ni‘a i te păpă o te hoê niu papû e, ua faaea noa oia i reira i te taeraa mai te mata‘i.

I roto i te tatara-papû-raa o te parau o te hoê ratere e aore râ, te haereraa i mua o te hoê pĭpĭ, ua papa‘i John Bunyan e :

Eaha te hinaarohia i roto i te faufaa mau,
Ia haere mai oia i ô nei ;
Ia faaea tamau mai oia i ô nei,
Ia tae mai te mata‘i, ia tae mai te tau ;

Aita ïa e faataiaraa
No te tamaru ia’na
To’na hinaaro matamua
O te riroraa ïa ei ratere.4

Ua a‘o u‘ana te Aposetolo Paulo i to Kolosa e, « ia tamau maite i te faaroo, ia tatumu e ia mau maite, e ia ore e aueue i te ti‘aturiraa a te evanelia nei ta outou i faaroo a‘e nei ».5

E i te feia no Korinetia i tae mai ai teie iteraa papû puai :

« Ua ati matou i te pohe, aita râ i apĭapĭ ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho ;

« Ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia ; ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa ».6

No te aha teie hi‘oraa i ti‘a’i ? Teie te tumu o ta Paulo i horo‘a mai : « O te Atua hoi o tei faaue i te maramarama ia anaana mai no roto i te pouri ra, o tei anaana mai ïa i roto i to tatou aau, ia noaa te maramarama ra o te ite i te hanahana o te Atua i te mata o Iesu Mesia ra ».7

O to‘u ïa iteraa papû ia faarahi tatou i to tatou faaroo, ia tupu na roto i te taviniraa, e ia faaea tamau noa ma te papû, noa’tu eaha te tupu mai, e ite tatou i te here o to tatou Faaora. E tuu ïa tatou ia tatou iho i roto i te ti‘araa e nehenehe ai tatou e farii i te aano e te hohonu o te mau haamaitairaa o te Taraehara. E faarirohia to tatou ti‘araa melo ei aupipiraa. E haapuaihia, e tamâhia, e faaapîhia e e faaorahia tatou i te pae varua e i te pae aehuehu.

Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te Mau Nota

1. Bible Dictionary, ‘Faaroo’, 669.

2. Alama 22:18.

3. I roto Conference Report, Eperera 1935, 46.

4. The Pilgrim’s Progress, (1997), 295.

5. Kolosa 1:23.

6. 2 Korinetia 4:8, 9.

7. 2 Korinetia 4:6.

 
© 2009 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy