The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Atopa 2007
Ia haamaitaihia te feia atoa tei mâ te aau

Ia haamaitaihia te feia atoa tei mâ te aau

Elder L. Whitney Clayton
No te pupu Hitu Ahuru

Ia haamaitai mai te Atua i ta tatou mau tutavaraa rahi ia vai mâ noa te aau e te mana‘o, e « [ia] faa‘una‘una noa te taiata ore i to [tatou] mau feruriraa ».

Elder L. Whitney ClaytonTe haere ra maua na te hoê hiti tai o te fenua Caraïbes i te hoê po‘ipo‘i nehenehe i te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua ite maua ta‘u vahine i te tahi mau poti tai‘a na‘ina‘i tei hutihia mai i ni‘a i te one. Ia hi‘o maua i teie mau poti, ua haapii mai au i te hoê mea no ni‘a i te tai‘a o te ore roa e mo‘ehia ia‘u. Aita teie feia tai‘a i faaohipa i te upe‘a, te mau anave e aore râ, te mau auri tarau, e faaohipa râ te feia tai‘a i te mau rama i hamanihia i te mau niuniu tei haaperehuhia. Ua hamanihia te tahi mau niuniu mai te afata te huru. E tapu te feia tai‘a i te hoê opani faati‘a e va‘u tenetimetera i te rahi i na pae e piti o te rama e i reira e haapi‘ohia te niuniu tei tapuhia i te pae roto o te rama, e e mea na reira te mau i‘a i te tomo.

E taa roa ia toutou te faaohiparaa o te hoê rama. E taumuhia te hoê arainu i roto i te rama e e hopoi te feia tai‘a i te reira i te moana e e tuuhia i raro roa. Ia tae mai te hoê i‘a huru rahi i pihai iho i te rama e e hau‘a i te arainu, e imi ïa i te hoê uputa no te tomo i roto i te rama. I muri mai, ia hinaaro teie nei i‘a i te horo i rapae, aita’tura e nehenehe faahou no te mea e mau oia i te auaha o te tapo‘i tei tapuhia e o tei haapi‘ohia. – aita’tura e nehenehe faahou ia haere i rapae. Ia haere mai te feia tai‘a, e huti ratou i teie rama i rapae i te miti, e riro ïa te i‘a ei ma‘a no te airaa maa no te ahiahi.

Te vai nei te hoê aamu i roto i te Faufaa Tahito no ni‘a i te hoê taata tei topa i roto i te hoê herepata mai teie te huru. O te Arii Davida ïa, e ua riro teie aamu ei aamu oto roa o te mau papa‘iraa mo‘a.

« E hope a‘era te matahiti… tae a‘era i te tau e haere ai te hui arii i te tama‘i, ua tono a‘era Davida ia Ioaba e ta’na mau tavini, e ia Iseraela atoa ; e ua [pau roa te tamarii o Amona ia ratou]. Prahi atura râ Davida i Ierusalema.

« E tae a‘era i te hoê ahiahi, ua ti‘a a‘era Davida i ni‘a mai ni‘a mai i te ro‘i ra, ua hahaere noa na ni‘a i te tapo‘i fare o te arii ra: i reira to’na iteraa’tu i te hoê vahine te horoi ra ia’na iho ; e vahine mata maitai taua vahine ra » (2 Samuela 11:1-2).

Ua faaitehia ia Davida e te i‘oa o teie vahine o Bate-seba ïa. Ta’na tane o Uria, te hoê faaehau o tei tonohia e haere e aro e te toe‘a o te nuu i te Ati Amonita, ua ti‘a ho‘i ia Davida, to ratou arii ia haere atoa i reira. Ua afa‘ihia mai Bate-seba i roto i te fare o te arii ra. Ua faaturi ihora raua, e hapu ihora, e haamata ihora Davida i te mata‘u o te itehia ta raua faaturi. No te hunaraa i teie hara, tono atura Davida i te ve‘a ia faaho‘i mai ia Uria i Ierusalema. Ua ho‘i mai Uria e ua pato‘i i te haere i roto i to’na ra fare no te hi‘o ia Bate-seba. No reira, opua ihora Davida ia pohe Uria i roto i te tama‘i (a hi‘o 2 Samuela 11:3-7). E na roto i teie opuaraa ri‘ari‘a, ua tae mai te pohe ia Uria e te oto rahi ia Davida, ia Bate-seba e i te taatoo te basileia. Na roto i teie parau rahi, te na ô ra te Bibilia e, « e taua mea i ravehia e Davida ra, e mea ino ïa i mua i te mata o Iehova » (2 Samuel 11:27).

Te ite ra outou e mea nahea to Davida mauraa i roto i te rama ? Tei ni‘a oia i te tapo‘i o to’na ra aora‘i, e i raro mai i roto i te aua o te hoa tapiri, ua hi‘o ti‘a’tu oia i te hoê mea o te ore e ti‘a ia’na ia hi‘o. O te arainu ïa a te enemi. Ua titau te mâ, te viivii-ore e te haavaraa maitai ia huri ê te mata o Davida e eiaha ia hi‘o area râ, aita roa oia i na reira. Inaha râ, ua faati‘a oia i to’na feruriraa ia hi‘o ti‘a i te mau mea nevaneva tei rahuihia, taua mau mana‘o e arata‘i roa’tu i te raveraa i te mau ohipa, e ua faatupuhia te mau ino i te mau mea ino roa’tu. Ua mau Davida i roto i te rama, e teie mau hopea ra, e mau mea mure ore ïa.

Te vai nei te mau rama pae varua i teie mahana e parauhia te mau hoho‘a faufau, e e rave rahi, tei umehia e te mau parau poro‘i faatihaehae, e ua tomo i roto i teie nei rama no te pohe. Mai te mau rama atoa, e mea ohie roa ia tomo i roto e mea fifi râ ia horo i rapae. E faati‘amâ vetahi ia ratou ma te parau e e nehenehe matou e mata‘ita‘i i te hoho‘a faufau ma te mamae-ore i to’na hopea ino. E parau ratou mai teie te huru, « e ere i te mea ino roa », e aore râ, « o vai te tau‘a mai ? Aita roa e taa-è-raa », e aore râ, « no te mata‘ita‘i noa ». Teie râ, ua hape roa ratou. Ua faaara mai te Fatu e, « e o oia o te hi‘o atu i te hoê vahine ma te faahinaaro ti‘a-ore ia’na ra e faarue ïa oia i te faaroo, e e ere ho‘i oia i te Varua ; e mai te mea e ore ho‘i oia e tatarahapa e hurihia oia i rapae » (PH&PF 42:23). O te mea ïa i tupu ia Davida: ua hi‘o atura oia ia Bate-seba, e ua nounou ia’na, e ere ihora i te Varua. Eaha ïa te taa-è-raa o te toe‘a o te oraraa o Davida ahiri oia i huri-ê i to’na ra mata.

Oia’toa mai te ereraa i te Varua, e ere atoa te feia mata‘ita‘i hoho‘a faufau i te hi‘oraa e i te mana‘o maitai. Mai te Arii Davida ra, e tamata ratou i te huna i ta ratou hara, ma te mana‘o e e ore te Fatu e ite mai (a hi‘o 2 Nephi 27:27). E riro te mau hopea mau i te me‘ume‘u ia mo‘e te faaturaa ia’na iho, e ino roa te autaea‘eraa, e faainohia te mau faaipoiporaa e e hamani-ino-hia te feia hara ore. Ia ite ratou e, aita ratou e navenave faahou i te mata‘ita‘i noa i te mau hoho‘a faufau, e imi faahou atu ïa ratou i te tahi mau hoho‘a hau atu â i te faufau. E riro ratou i te faatupu i te mau ta‘ero noa’tu e aita ratou e ite ra, e mai ia Davida, e ino roa to ratou huru a mo‘e-ê atoa atoa ai ta ratou mau peu morare teitei.

A ino roa’i te mau ihotumu manahune o te ao nei, te î-noa-maira te mau hoho‘a faufau i roto i te mau ve‘a, te mau faa‘ana‘ataeraa, te mau faatianianiraa e te Itenati. Area te mau mea tei au-roa-hia ia au i te hi‘oraa a to te ao nei, te haaviraa i te mau peu maitata‘i o te hoê ïa faito ataata roa ia faaohipa no te faito i te mea ti‘a e tae noa’tu i te mea e ere i te mea ataata. E nehenehe te hoê hoho‘a teata o tei matarohia e o tei au-roa-hia e na milioni feia mata‘ita‘i i te riro ei mau hoho‘a e ei mau peu hoho‘a faufau. Mai te mea te hoê hoho‘a teata, « e ere i te mea ino roa », e ere ia i te mea au roahia. No reira, mai te mea e mata‘ita‘i vetahi feia i te hoho‘a teata e aore râ, e iriti ratou i ta ratou reni itenati no te mata‘ita‘i i te mau hoho‘a ti‘a-ore, e ere ïa i te hape na tatou. E mea ti‘a i te mau melo o te mau ra i te autahu‘araa ia pee i te hi‘oraa o te Faaora e o Ta’na Ekalesia, eiaha râ i to te ao nei.

Ua haapii te Faaora e, « E ao to tei mâ te aau ; e ite hoi ratou i te Atua » (3 Nephi 12:8). E riro te mau fafauraa o te evanelia i te faaitoito, i te faahanahana e i te faateitei roa’tu. E farii tatou i teie mau parau faaau na roto i te mau fafauraa e faaauhia ia au i te huru o to tatou oraraa i te mâ e i te peu maitai. Ia haapa‘o ana‘e tatou e ia imi i te tamâ i to tatou aau, e piri atu ïa tatou i te Atua e i te Varua. Na te huru o to tatou aau e faaoti eaha te rahiraa o te papuraa o te huru a tua i to tatou hi‘oraa i teie nei i to te ao nei e i te faata‘a ia tatou ia rave faaoti i te parau fa‘aau ia nehenehe to tei mâ te aau « ia ite i te Atua ». No tatou nei râ, titauhia tatou ia mâ. No reira, ua papa‘i te aposetolo Ioane e :

« E au mau here e, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aita i itea to tatou huru a muri atu: ua ite râ tatou e, ia fa mai oira ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru ; e ite hoi tatou ia’na i to’na ra huru mau.

« E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na atoa e maitai ra » (1 Ioane 3:2-3).

Mai te mea ua mau outou i roto i te rama o te hoho‘a faufau, teie te taime mau ia faati‘amâ ia outou na roto i te tauturu a te Faaora. Te vai nei te hoê uputa no te haere-ê-raa’tu i rapae area râ, e hinaaro outou i Ta’na tauturu no te horo i rapae. Tei ia outou iho râ te faaoraraa taato‘a ia outou iho na roto i te tatarahapa. A haere e farerei i to outou episekopo i teie nei. A imi i te arata‘iraa faauru. E tauturu mai Oia ia outou i te faanahoraa i te hoê opuaraa no te tatarahapa no te faaho‘i mai i to outou iho faatura-ia-outou-iho e i te faaho‘i mai i te Varua i roto i to outou oraraa. E roa‘a te mana faaora o te Taraehara a te Fatu ra o Iesu Mesia i te mau taata atoa o tei mauiui, oia’toa te hoho‘a faufau. Mai te mea e hi‘o ti‘a outou i te Faaora ma to outou aau atoa e ia pee i te a‘o a to outou episekopo, e iteahia ia outou te faaoraraa o ta outou e titau ra. E tauturu mai te Faaora ia outou ia imi i te puai no te pato‘i i te faahemaraa e i te mana no te pato‘i i te mau mea ta‘ero. Mai ta Moroni i haapii:

« E haere mai outou i te Mesia, e e tape‘a i te maumea maitata‘i i horo‘ahia mai, eiaha e rave noa’tu i te mea ino e te viivii ra…

« Oia mau, e haere mai i e Mesia ia maitai roa outou ia’na, e tape‘a ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paietei ore ra, e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atoa, ei reira e nava‘i ai to’na aroha ia riro outou ei taata maitai roa i te Mesia ra » (Moroni 10:30, 32).

Ia haamaitai mai te Atua i ta tatou mau tutavaraa rahi ia vai mâ noa te aau e te mana‘o, e « [ia] faa‘una‘una noa te taiata ore i to [tatou] mau feruriraa » (PH&PF 121:45). Te faaite papu nei au i te here faaora o te Faaora e i te mana tamâ o Ta’na Taraehara, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy