The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Haamataraa Broadcast General Conference Archives
Conferences
Atopa 2007
Maitai, maitai a’e, maitai roa a’e

Maitai, maitai a’e, maitai roa a’e

Elder Dallin H. Oaks
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

E mea ti’a ia tatou ia haapae i te tahi mau mea maitai, ia nehenehe tatou ia maiti i te tahi atu mau mea maitai a’e e aore ra, maitai roa a’e, no te mea, e faahotu te reira i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e haapuai te reira i to tatou utuafare.

Elder Dallin H. OaksRave rahi o tatou i titauhia i te rave rahi atu mau mea. Ei mau pou no te mau utuafare, ei metua, ei rave ohipa e ei melo no te Ekalesia, te faaruru nei tatou e rave rahi mau ma‘itiraa no te mau mea o ta tatou e rave no to tatou taime e no te tahi atu mau mea.

I.

E haamata tatou na roto i te iteraa e, eiaha no te mea e mea maitai te hoê mea ra e tumu maitai ïa no te rave i te reira. Rave rahi mau ohipa maitai e ti’a ia tatou ia rave tera râ, aita e rava‘i te taime no te rave i te reira. Te vai ra te tahi mau ohipa hau roa’tu i te maitai, e o te reira ïa te mau ohipa e ti’a ia ravehia na mua roa i roto i to tatou oraraa.

Ua haapii Iesu i teie haapiiraa i roto i te utuafare o Mareta. Inaha, « pe‘ape‘a ihora oia i te haapa’oraa i te manihini » (Luka 10:40) area to’na tuahine ra o Maria, « o tei parahi ïa i te pae avae o Iesu i te faarooraa i ta’na parau » (irava 39). Amuamu a‘era o Mareta i te mea e, ua faaru’e mai o Maria ia’na o’na ana‘e rave noa’i. I reira, haapopou atura Iesu ia Mareta no te ohipa ta’na e rave ra (irava 41) tera râ, haapii atura ia’na e, « hoê roa râ mea ti’a: e ua rave iho nei Maria i taua mea ti’a ra, e ore roa hoi ta’na e riro ê » (irava 42). E mea maitai roa no Mareta ia « ahoaho e ia pe‘ape‘a i te mau mea e rave rahi » (irava 41) tera râ, te ‘aporaa mai i te evanelia mai roto mai i te Orometua Rahi, « e mea ti’a ïa ». Te vai ra i roto i te mau papa’iraa mo’a te tahi atu mau haapiiraa tei haapii mai e, e mea maitai roa’tu te tahi mau mea i te tahi (a hi‘o Te Ohipa 20:35 ; Alama 32:14-15).

Na roto i te hoê iteraa tei roa‘a ia‘u i to’u apîraa, ua ite a‘era vau e, e mea maitai a’e te tahi mau ma‘itiraa i te tahi. Ua ora vau e piti matahiti i roto i te hoê fare faa‘apu. E mea varavara roa te taime e haere matou i te oire. No ta matou mau ho‘oraa tauihaa no noela, e mea na roto noa ïa i te buka ho‘o tauihaa a Sears. Rave rahi hora e pau ia’u no te hurihuri i te mau api. No te mau utuafare faa‘apu i taua anotau ra, e au ïa te mau api o te buka ho‘oraa tauihaa mai te hoê fare toa rahi o to tatou nei anotau.

Te vai ra te tahi mau faaiteraa tao‘a i roto i te buka ho‘oraa tauihaa ua mau roa i roto i to’u feruriraa. E toru huru faito e vaira: maitai, maitai a‘e, maitai roa. Teie te hoê hi’oraa, te tahi mau tia‘a tane ua tatitetihia e, maitai ($1.84), te tahi, maitai a’e ($2.98), e te tahi ra, maitai roa ($3.45).1

Ia rave ana’e tatou i te tahi atu mau maitiraa, e haamana’o tatou e, aita e nava‘i te faito maitai noa. Mea maitai a’e te tahi atu mau maitiraa, e te tahi ra, mea maitai ro’atu ïa. Noa’tu e, e moni rahi a’e to te tahi ma‘itiriraa, no te rahi o to’na faufaa i riro ai te reira ei ma‘itiraa maitai roa a’e i te tahi atu ma‘itiraa.

E hi‘o na tatou e mea nahea to tatou faaohiparaa i to tatou taime no te maitiraa i te mata’ita’i i te hoho‘a i roto i te afata teata, te ha‘utiraa i te mau ha‘uti video, te tereraa i ni‘a Itenati e aore râ, te tai’oraa i te mau buka e aore râ, te mau ve. Oia mau, e mea maitai ia mata’ita’i i te hoê hoho‘a maitai e aore ra, ia faaroo i te parau faaite maitai. Tera râ, e ere te reira mau mea atoa i te mea faufaa no te hoê pu‘e taime o to tatou oraraa e aore râ, ia imi i te haamaramaramaraa faahiahia. Te vai ra te tahi mau mea maitai a‘e, e te tahi ra, e mea maitai roa’tu ïa. I to te Fatu parauraa mai ia tatou ia imi i te ite, te parau ra Oia e, « a imi na outou no roto i te mau buka maitai a’e i te mau parau no te paari » (PH&PF 88:118 ; haapapûraa haahauhia).

II.

Vetahi o te mau maitiraa faufaa o ta tatou e rave, o te mau faa‘ana‘anataeraa ïa o te utuafare. Te feruri nei te tahi mau taata paturu e, no ta ratou ohipa, i iti roa ai to ratou taime no to ratou utuafare. Aita e faanahoraa ohie no te faata‘a i te mau mea matamua e ti‘a ia rave. Tera râ, aitâ vau i ite a’e nei i te hoê taata o te hi’o i roto i to’na oraraa ohipa ma te parau e, « aita vau i horo‘a maitai i to’u taime no ta’u ohipa ».

No te maitiraa e, nahea tatou ia faata‘a i te taime no te utuafare, e ara maitai tatou eiaha tatou ia haamau‘a noa i to tatou taime i roto i te mau mea maitai noa, toe mai ai maa taime iti noa no te mau ohipa maitai a‘e e aore ra, no te mau ohipa maitai roa’tu. Ua rave te hoê hoa to’u i te taime no te haere e faa-ori-haere i to’na utuafare i te mau pu‘e tau faafaaearaa, ma te haere atoa e mata’ita’i i te tahi mau vahi tuiroo. I te hopea o te pu‘e tau faafaaearaa, ua ui atu oia i ta’na tamaiti iti eaha te mau ohipa ta’na i au roa i roto i to ratou mau tere. Ua apo mai te metua tane i te haapiiraa mai roto mai i te pahonoraa, e mai te reira atoa i te mau taata ta’na i faati’a i taua ohipa ra. Te pahono ra taua tamaiti ra e, « te ohipa ta’u i au roa i roto i teie pu‘e tau faafaaearaa, o tera ïa pô a tarava ai taua i ni‘a i te aihere e a mata’ita’i noa ai taua i te mau feti‘a e a paraparau noa ai ». E mea maitai paha te tahi mau faaoaoaraa rarahi no te mau tamarii tera râ, e ere atoa te reira i te mea maitai roa’tu i te mau taime atoa ia faaauhia i te mau taime farereiraa hoê e hoê e te metua maitai.

E mea maitai a‘e ia haamau‘ahia-maite-hia te taime o te mau tamarii e to te metua i i roto i te mau ohipa maitai mai te mau haapiiraa taa‘e, te mau pŭpŭ tu‘aro e te tahi atu mau faaoaoaraa o te fare haapiiraa e o te ta‘atiraa. Ia ore, e rahi roa te ohipa a te mau tamarii, e rohirohi e e riri te mau metua. E mea ti’a i te mau metua ia paruru maite i te taime o te pureraa utuafare, te tai’oraa i te papa’iraa mo’a a te utuafare, te pô utuafare, e te tahi atu mau amuiraa e te taime farereiraa hoê e hoê a te taata iho o te nati hoi i te hoê utuafare e ia faati‘a i te mau mea faufaa a te mau tamarii i ni‘a i te mau faufaa mure ore. E mea ti’a i te mau metua ia haapii i te mau mea matamua o te evanelia na roto i te mau ohipa ta ratou e rave e ta ratou mau tamarii.

Ua fa‘aara te mau aivanaa no te utuafare i te fifi ta ratou e parau nei e, « te mau tamarii vata ore ». I roto i teie u‘i o te tau hopea nei, e mea ohipa roa ta te mau tamarii, e e mea iti roa te taime no te amuitahiraa i te utuafare. Te mau tumu no teie fifi, o te mau tuatapaparaa ïa o te mau taime tu‘aroraa i roto i te mau pŭpŭ, tei tata‘ipiti te maoro, are‘a te taime vata o te mau tamarii ra, ua iti mai ïa te faito 12 hora i te hepetoma, e te mau ohipa i rapae i te mau pŭpŭ ua topa mai ïa i te faito e 50 i ni‘a i te hanere.2

Te parau nei te rahiraa o te taata e, « te tamaaraa amui a te utuafare i te pô » ua topa te reira i te faito e 33 i ni‘a i te hanere. E mea pe’ape’a mau te reira i te mea e, ua riro te taime tamaaraa a te utuafare i te fare ei faaiteraa papû no te manuïaraa o te haapiiraa a te mau tamarii e tae noa’tu i to ratou aravihi i te fa‘aau ia ratou i ni’a i te mau huru o te oraraa ».3 Ua faaite-atoa-hia te parau no te taime tamaaraa a te utuafare ei paruru paari no te tamarii puhipuhi avaava, inu ava e aore ra, amu i te raau taero.4 E paari faauruhia tei roto i teie parau a‘o i te mau metua: Te mea ta te mau tamarii e hinaaro no te tamaaraa i te pô, o outou ïa.

Ua taparu mai te peresideni Gordon B. Hinckley ia tatou ia « haa i roto i ta tatou hopoi‘a ei metua mai te huru ra e, o te tumu te reira o te mau mea atoa, no te mea, o te tumu ihoa te reira no te mau mea atoa ». Te parau faahou ra oia e:

« Te ani nei au ia outou e te mau tane ihoa râ, ia faaea rii e ia hi‘opo‘a ia outou iho i roto i to outou ti’araa tane faaipoipo, metua tane, e e upoo faatere no te utuafare. A pure no te ani i te arata’i, i te tauturu, i te haapiiraa, e i muri iho a pee i te muhumuhu a te Varua no te arata’i ia outou i roto i te hopoi’a faufaa roa a’e i te mau hopoi’a atoa, no te mea, e mea mure ore te mau hopearaa o ta outou faatereraa i roto i to outou utuafare ».5

Ua ti‘aoro te Peresideniraa Matamua i te mau metua ia horo’a « i to ratou mau tutavaraa maitai roa a’e i roto i te haapiiraa e te faa‘amuraa i ta ratou mau tamarii i roto i te parau tumu o te evanelia… Ua ite tatou paato‘a e, o te utuafare te niu no te hoê oraraa parau-ti’a, e aita e pŭpŭ ê atu e nehenehe e mono i to’na ti’araa… i roto i… teie hopoi’a ta te Atua i horo’a mai » Ua parau te Peresideniraa Matamua e « noa’tu te huru o te maitai e te tano o te tahi atu mau aniraa e aore ra, o te tahi atu mau ohipa, eiaha te reira ia vaiihohia ia ruri ê i te mau ohipa ta te Atua i horo’a mai, o ta te mau metua e te mau utuafare ana’e e ti’a ia rave ma te maitai ».6

III.

E mea ti’a i te feia faatere o te Ekalesia ia ite e, e nehenehe te mau apooraa e te mau ohipa a te Ekalesia e riro ei mea fifi e te teimaha mai te mea e, e tamata te hoê paroita e aore ra, te hoê titi i te titau i te mau melo ia rave i te mau mea maitai atoa e o te ti’a ia rave i roto i ta tatou mau faanahonahoraa e rave rahi na te Ekalesia. E titau-atoa-hia te faataaraa i te mau mea faufaa matamua i roto i te reira.

Ua haapapû mai te mau melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti i te faufaa no te faaiteraa i te maitiraa faauruhia i roto i te mau faanahonahoraa e te mau ohipa a te Ekalesia. Ua haapii Elder L.Tom Perry i teie parau tumu i roto i ta matou pureraa haapiipiiraa faatere na te ao i te matahiti 2003. Ma te a‘o mai i taua ihora feia faatere i te matahiti 2004, ua parau o Elder Richard G. Scott e: « A faaau i ta outou mau ohipa i ni’a i te huru e te mau rave‘a i ô outou iho… A ara maitai ia pahonohia te mau hinaaro tumu, eiaha râ ia tahiti te faatupuraa i te mau ohipa maitai, a ore ai te mau ohipa faufaa e faatupuhia… Haamana’o, eiaha e faananea i te ohipa i titauhia ia rave e – faaohie râ i te reira ».7

I roto i te amuiraa rahi i te matahiti i mairi a’e nei, ua fa‘aara o Elder M. Russell Ballard i te faainoraa i te mau auraa utuafare o te tupu na roto i to tatou horo’araa i te taime rahi i roto i te mau ohipa faufaa ore o te horo’a mai i te maitai varua iti roa. Ua fa‘aara oia eiaha e faatapitapi i ta tatou ohipa i roto i te Ekalesia « na roto i te raveraa i te tahi mau mea faufaa ore, o te titau i te taime rahi, o te haamau‘a i te moni, e o te haamau‘a i te puai rahi… Te haapiiraa no te faateitei i to tatou mau piiraa e ere ïa i te hoê faaueraa no te faanehenehe e no te faaohipa rahi i te reira. E ere te auraa no te parau te faaohiparaa i te mana’o apî i te faananea ; i te rahiraa o te taime to’na auraa maori râ, o te faaohieraa… Eaha te mea faufaa roa i roto i ta tatou mau hopoi’a o te Ekalesia », ta’na ïa parau, « e ere ïa te numera tei faaitehia e aore râ, te mau apooraa tei faatupuhia, o te taata hoê – haapa‘o hoê taata i te taime hoê mai ta te Faaora i rave ra – tei faateiteihia e tei faaitoitohia, e ua tauihia i te hopea ra ».8

E mea ti’a i te mau peresideniraa tĭtĭ e te mau episekoporaa ia faaohipa i to ratou mana no te faaore i te mau ohipa rahi e te faufaa ore o te titauhia i te tahi taime i te mau melo o to ratou titi e aore ra to ratou paroita. E mea ti’a i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia ia faatumu i ni’a i te mau mea maitai roa a’e (faufaa roa a’e) a rave ai ratou i ta ratou mau opuaraa ma te ore e faateimaha faufaa ore noa i ni’a i te taime ta te mau utuafare e hinaaro no te rave i ta ratou mau ohipa i « horo’ahia mai e te Atua ».

Tera râ, te vai ra te tahi fa‘aararaa i te mau utuafare. Te faaiti nei te feia faatere o te Ekalesia i te taime no te mau apooraa e no te mau ohiparaa a te Ekalesia, ia nehenehe i te mau utuafare ia amuitahi. Eita ïa te reira e faatupu i te opuaraa i hinaarohia maori râ, e haa itoito te mau utuafare – te mau metua ihoa râ – no te faarahi i te taime amuitahiraa e te taime hoê e hoê. Te pau nei te taime o ta tatou mau tamarii e ta tatou feia apî i roto i te mau ohipa tuaro e te mau hauti uira e te itenati. Te mata‘ita‘iraa i te itenati e ere ïa te reira i te mea maitai a’e i te taviniraa i te Fatu e aore ra, i te haapuairaa i te utuafare. Te tahi mau feia apî tamaroa e te tamahine, te faatau nei ratou i te mau faaoaoaraa a te feia apî e aore ra, aita ratou i roto i te utuafare, no te mea, tei roto ratou i te pŭpŭ tu’e popo e aore ra, tei roto ratou i te tahi atu mau faaoaoaraa. Rave rahi feia apî te faao nei i roto i te mau faaoaoaraa e rave rahi o te arata’i ia ratou i te pohe – te pohe varua.

Te vai ra te tahi mau faaohiparaa i te taime o te taata hoê e o te utuafare e mea maitai a’e, e te tahi ra, e mea maitai roa a’e ïa. E mea ti’a ia tatou ia haapae i te tahi mau mea maitai, ia nehenehe ia tatou ia maiti i te tahi atu mau mea maitai a’e, e aore ra, maitai roa a’e, no te mea, e faahotu te reira i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e haapuai te reira i to tatou utuafare.

IV.

Teie te tahi atu mau hi‘oraa no te reira mau maitiraa:

E mea maitai ia riro ei melo no te Ekalesia a to tatou Metua i te Ao ra e ia haapa’o i te taato‘araa o Ta’na mau faaueraa e ia rave i te taato‘araa o ta tatou mau ohipa. Tera râ, mai te mea e, e faariro tatou i te reira ei mea « maitai roa’tu » e ti’a ïa ia ravehia ma te here e ma te te‘ote‘o-ore. E mea ti’a ia tatou, mai ta tatou e himene nei i roto i te hoê himene nehenehe roa, ia « faatura ia vetahi ê ma te autaeae »,9 ma te faaite i te here e te mana‘ona‘o i te mau taata atoa e faauruhia e to tatou oraraa.

I to tatou mau hanere e tauasini mau taea’e e mau tuahine hahaere, te parau nei au e, e mea maitai ia hahaere i te mau utuafare i faata‘ahia na tatou ; e mea maitai a’e ia haapoto noa te farereiraa i reira hoi tatou e haapii ai i te parau haapiiraa e te parau tumu ; e e mea maitai roa a’e ia faatupu i te taa‘eraa i roto i te oraraa o te tahi pae o ta tatou e hahaere. Hoê â huru titauraa no te mau apooraa e rave rahi ta tatou e faatupu nei – mea maitai ia faatupu i te apooraa, mea maitai a’e ia haapii i te parau tumu, area râ, e mea maitai roa a’e ia haamaitai i te oraraa i muri a’e i te apooraa.

A piri atu ai tatou i te matahiti 2008, a faaohipa ai tatou i ta tatou buka haapiiraa apî i roto i ta tatou mau pŭpŭ Autahu‘araa a Melehizedeka e a te Sotaiete Tauturu, te faaapî nei au i te parau no te haapa’o maitai i te faaohiparaa tatou i Te mau Haapiiraa na te mau Peresideni o te Ekalesia. E rave rahi matahi ohipa faauruhia tei horo’a mai i ta tatou buka no 2008 no te mau haapiiraa a Ioepha Semita, te peropheta tei haamau i teie tau tu‘uraa. E buka faufaa roa teie i roto i te mau buka a te Ekalesia. I muta‘a iho ra, te vai ra te tahi mau orometua tei vauvau i te tahi mau mana‘o poto noa no ni’a i te hoê pene o te mau buka Haapiiraa, e i muri iho, ua mono ratou i te hoê haapiiraa o ta ratou iho i maiti. Penei a’e paha e haapiiraa maitai, tera râ, e ere te reira i te ohipa tano. Ua pi‘ihia te hoê orometua haapii evanelia no te haapii i te tumu parau i faataahia i roto i te mau materia faauruhia i horoahia’tu. Te ohipa maitai roa a’e e ti’a i te hoê orometua haapii ia rave i roto i Te mau haapiiraa: a Iosepha Semita o te maitiraa ïa e te faahitiraa i te mau parau a te peropheta no ni’a i te mau parau tumu e tano maitai i ni’a i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa, e i muri iho, a faatupu i te hoê aparauraa na te piha haapiiraa no ni’a i te huru no te faaohiparaa i te reira mau parau tumu i roto i te mau huru o to ratou oraraa.

Te faaite papû nei au i to tatou Metua i te Ao ra, o tatou hoi Ta’na mau tamarii, e ua faata‘ahia ta’na faanahonahoraa no te horo’a ia tatou te « ora mure… te horo’a hau a’e te reira i te mau horo’a atoa a te Atua » (PH&PF 14:7 ; a hi’o atoa PH&PF 76:51-59). Te faaite papû nei au no Iesu Mesia, na roto hoi i to’na Taraehara i tupu ai te ora mure. E te faaite papû nei au e, te arata’ihia nei tatou na te mau peropheta, to tatou peresideni Gordon B. Hinckley e to’na na tauturu, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

1. Sears, ve’a Roebuck and Co., Fall and Winter 1944-45, 316E.

2. Jared R. Anderson e William J. Doherty, « Democratic Community Initiatives: The Case of Overscheduled Children », Family Relations, buka 54 (titema 2005) : 655.

3. Anderson e Doherty, Family Relations, 54:655.

4. A hi‘o Nancy Gibbs, « The Magic of the Family Meal », Time, Tiunu 12, 2006, 51-52 ; a hi‘o atoa Sarah Jane Weaver, “Family Dinner,” Church News, Setepa 8, 2007, 5.

5. « Each a Better Person », Liahona, Novema 2002, 100.

6. Rata na te Peresideniraa Matamua, 11 no fepuare 1999 ; nene‘ihia i roto i te Church News, 27 no fepuare 1999, 3.

7. « Te tumu parau no te mau pŭpŭ tauturu », Haapiipiiraa na te feia faatere no te ao atoa nei, 10 no 2004, 5, 7-8 ; a hi‘o atoa Ensign, Atete 2005, 62, 67.

8. « O Be Wise », Liahona e Ensign, Novema 2006, 18-20.

9. « America the Beautiful », Hymns, no. 338.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy