2010–2019
Ia hotu faarahi, ia rahi roa, e ia haavî i te fenua
Eperera 2015


Ia hotu faarahi, ia rahi roa, e ia haavî i te fenua

Ua faaue e ua haamaitai te Metua i te Ao ra ia tatou ia hotu faarahi, ia rahi roa, e ia haavî i te fenua e ia riro mai Ia’na ra te huru.

Mauruuru e te pŭpŭ himene no te Fare menemene, no teie himene faahanahana i te Faaora o te ao.

I te mahana a pii ai te Atua te Metua i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi ia hamani i te taata ia au i to Raua hoho‘a e to Raua huru, ua haamaitai ihora Oia i Ta’na mau tamarii, ma te parau e, « Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavî i te reira, e ia mana orua… i ni‘a iho i te mau mea atoa e nee haere i ni‘a i te fenua nei ».1 E no reira, haamata ihora to tatou tere i ni‘a i te fenua nei ma te hoê faaueraa hanahana e te hoê haamaitairaa. Ua horo‘a mai te hoê Metua here ia tatou i te faaueraa e te haamaitairaa ia hotu faarahi e ia rahi roa e ia mana i ni‘a i te mau mea atoa ia nehenehe ia tatou ia faatupu e ia riro mai Ia’na ra te huru.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, i teie nei avatea te ani manihini nei au i to outou faaroo e ta outou mau pure a aparau ai au i te tahi mau mana‘o e o outou no ni‘a e toru taipe tumu o to tatou huru hanahana. Te pure nei au ia ite hohonu e ia amo paatoa tatou i ta tatou hopoi‘a mo‘a―te faaueraa a to tatou Metua―ia faatupu i to tatou natura hanahana ia ti‘a hoʻi ia tatou ia ratere i to tatou tere ma te manuïa rahi atu â e ia farii i to tatou hopea hanahana.

A tahi, ua faaue te Atua ia tatou ia hotu faarahi

Te hoê tuhaa faufaa rahi no te hotu-rahi-raa, o tei haamo‘ehia i te tahi taime, o te haapuai-rahi-raa ïa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua. Ua haapii te Faaora :

« O vau te vine, o outou te amaa. O te ati mai ia’u ra, e o te ati atu vau ia’na ra, oia te hotu rahi ; I taa ê atu outou ia’u ra, aore roa ïa e mea e tiʻa ia outou…

« I ati mai outou ia’u ra, e ia vai maite ta’u parau i roto ia outou na, e ani noa ïa outou i ta outou i hinaaro ra, e e horoahia ïa ia outou.

« O te mea ïa e maitai ai ta’u Metua, ia rahi to outou hotu ; e riro ïa outou ei pipi na’u i reira ».2

E riro tatou ei mea hotu faarahi ia ati tatou i te Mesia a « rave [ai i ni‘a ia tatou iho i To’na] i’oa [e]… e tavini ai ia’na e tae noa’tu i te hopea »3 na roto i te tautururaa i te tahi ia haere mai Ia’na ra.

I teie mahana, te pii noa maira te reo o te mau peropheta ora e te mau aposetolo no te ani ia tatou tata‘itahi ia horo‘a hope roa ia tatou iho i roto i te ohipa no te faaoraraa ia au i to tatou mau aravihi e mau rave‘a.

Te vahi haamataraa no te pahonoraa o te riro i te horo‘a rahi mai i te maa hotu oia ho‘i ïa « te mâru e te haehaa te aau ».4 I reira tatou e haere hope roa mai i te Mesia ra a pee ai tatou i te mau muhumuhu o te Varua Maitai e a haapa‘o ai i te mau fafauraa atoa ta tatou i rave.5 E nehenehe ta tatou e imi e e farii i te horo‘a no te aroha ma te farii atoa i te mana no te ani i to tatou iho utuafare, to tatou mau tupuna e mau melo e mau taata e mau melo ore ati a‘e ia tatou ia farii i te evanelia a Iesu Mesia.

Te haaraa ma te varua o te aroha, e ere ïa i te hoê hopoi‘a, e haapopouraa râ. E riro atura te mau tamataraa ei mau rave‘a no te patu i te faaroo. E riro atura tatou ei « ite [no te maitai] o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta [tatou] e parahi, e tae noa’tu i te poheraa ».6

E nehenehe e e ti‘a ia tatou ia horo‘a hope roa ia tatou iho i roto i te ohipa no te faaoraraa. Ua horo‘a te Faaora ia tatou i te hopoi‘a i muri nei ma teie parau fafau : « O vau râ tei hinaaro atu ia outou, e ua haapa‘o ia outou ia haere outou e ia hotu i te huero, ei huero vaiiho taiata, ia horo‘a mai te Metua ia outou i ta outou e ani atu ma to’u nei I’oa ia’na ra ».7

Te piti, ua faaue te Atua ia tatou ia rahi roa.

E haamaitairaa to tatou tino tahuti no ô mai i te Atua ra. Ua farii tatou i te reira no te opuaraa ia faatupu i te ohipa a te Metua i te Ao ra, oia hoʻi « faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».8 Te tino, o te rave‘a ïa e taeahia ia tatou to tatou faito puai hanahana.

E faati‘a te tino i te mau tamarii varua haapa‘o a te Metua i te Ao ra ia ite i te oraraa i ni‘a i te fenua nei.9 E horo‘a te fanauraa i te tahi atu mau tamarii varua a te Atua i te rave‘a atoa ia oaoa i te oraraa i ni‘a i te fenua nei. Te fana‘o nei te taatoaraa o tei fanauhia i te tahuti nei, i te taime no te haapii e ia faateiteihia ratou mai te mea e haapa‘o ratou i te mau faaueraa a te Atua.

Te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine, o te faanahoraa ïa ta te Atua i haamau no te rave faaoti i te faaueraa ia rahi roa. Eita te faaearaa te tane i te tane e te vahine i te vahine e nehenehe e faarahi roa.

E horo‘a te faaipoiporaa ti‘a e te mana i mua i te ture tei taatihia i roto i te hiero e tei reira hoʻi te mau fafauraa no te taatiraa e haapa‘ohia’i, i te mau metua e i ta ratou mau tamarii i te rave‘a no te ite maitai roa a‘e i te here e te faaineineraa no te oraraa hotu maitai. E horo‘a te reira ia ratou te vahi tano roa i reira ratou e ora ai i ta ratou mau fafauraa tei ravehia i mua i te Atua.

No to’na here ia tatou, ua faanaho te Metua i te Ao ra ia oaoa mai Ta’na mau tamarii haapa‘o maitai atoa, ratou tei ore i rave e aore râ tei ore i farii i te haamaitairaa no te faaipoiporaa i roto i te fafauraa, te haamaitairaa no te fanau i te tamarii e aore râ te îraa o teie mau haamaitairaa, eiaha râ no to ratou iho hinaaro, ia au i te taime a te Fatu, e oaoa atoa mai ratou i te reira mau haamaitairaa.10

Ua a‘o te mau peropheta e te mau aposetolo ora i te taatoaraa o te nehenehe e tomo i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa mure ore ia na reira ma te paari e te faaroo. Aita e ti‘a ia tatou ia faataere i te taime no te reira mahana hanahana no te tahi mau tumu o teie nei ao e aore râ no te tia‘iraa i tera hoa tano e te faito maitai roa, e aita atura e taata e toe mai.

Teie te parau fafau i te taatoaraa o tei taatihia i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa mure ore e o tei hotu faarahi roa na roto i te haapa‘oraa i ta ratou mau fafauraa, oia hoʻi ïa, eita roa to te enemi e mana ia vavahi i te mau niu papû o to ratou autaamuraa mure ore.

Te toru, ua faaue te Atua ia tatou ia haavî i te fenua

Te haavîraa i te fenua e te manaraa i ni‘a i te mau mea ora atoa, o te faatereraa ïa i te reira mau mea ia rave hoʻi i te hinaaro o te Atua11 i te taviniraa i te mau opuaraa a Ta’na mau tamarii. Te haavîraa, o te manuia-atoa-raa ïa i te faatere i to tatou iho tino.12 E ere i te riroraa ei mauihaa mana ore no te reira mau mea e aore râ te faaohiparaa i te reira ma te huri tua i te hinaaro o te Atua.13

E haamata te faatupuraa i te aravihi ia haavî i te mau mea o te fenua nei na roto i te haehaa e te iteraa i to tatou paruparu taata e te mana e roaa mai ia tatou na roto i te Mesia e Ta’na Taraehara. Inaha « ua oti ia Iesu te parau e, ia faaroo outou ia’u, e roaa ia outou te mana e rave ai outou i tei au ia’u ra ».14 E noaa teie mana ia tatou i te taime a ma‘iti ai tatou ia ohipa na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa. E rahi mai to tatou aravihi ia imi atu tatou i te mau horo‘a o te Varua ma te faarahi hoʻi i ta tatou mau taleni.

Ua fanauhia vau e ua paari au i roto i te oraraa haehaa mai te rahiraa o te mau utuafare no Afirita. Ua farii au i te aravihi no te faateitei ia’u iho i ni‘a a‘e i te reira huru oraraa na roto i te imiraa e te noaaraa, ma te tauturu-maitai-hia e to’u na metua, te hoê haapiiraa maitai. Ua riro te faatupuraa i te hoê hi‘oraa no te mea o ta’u e nehenene e riro mai ei mea faufaa roa no to’u haereraa i mua. I muri a‘e, ei taata faaipoipo apî, ua itehia mai ia maua ta’u vahine, o Gladys, i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, o te tamau noa nei i te haamaitai i to maua oraraa e te arata‘iraa i te pae varua. Mai te mau utuafare atoa, te vai nei to maua mau fifi e mau tamataraa. Tera râ a hi‘o ai maua i ni‘a i te Fatu no te tauturu, ua itehia mai ia maua te pahonoraa tei hopo‘i mai i te hau e te tamahanahana, e aita’tura to maua mana‘o teimaha i teie mau mea.

Te u‘ana nei te mau haafifiraa e faaruru nei te sotaiete taata nei i teie mahana, mai te taiatâ, te hoho‘a faufau, te mau aroraa e te mauihaa tamaʻi, te haaviiviiraa natura, te tîtîraa raau taero e te veve, inaha e rave rahi taata na te ao nei tei ma‘iti ia fariu ti‘a’tu « i te hinaaro o te diabolo e to te tino nei »15 eiaha râ i te hinaaro o te Atua. « Aita ratou i imi i te Fatu no te faatupu i ta’na parau ti‘a areʻa râ te haere nei te taata tataitahi i to’na iho ra haerea, ia au i te hohoa o to’na iho Atua, o tei faito hoʻi to’na hohoa i te hohoʻa o te ao nei ».16

Noa’tu râ, te ani nei te Atua i te taatoaraa o Ta’na mau tamarii ia farii i Ta’na tauturu ia haavî e ia faaoroma‘i i te mau tamataraa o teie oraraa na roto i teie mau parau :

« O te Atua vau ; na’u i hamani i te ao nei, e te mau taata hou ratou i tae mai ai i roto i te i‘o nei.

« … Mai te mea e fariu mai oe ia’u, e e haapao mai i to’u nei reo, e e ti‘aturi, e e tatarahapa i ta oe ra mau hara atoa, e e bapetizohia i roto i te pape, i roto i te i‘oa o ta’u ra Tamaiti Fanau Tahi… e farii ïa oe i te horoaraa a te Varua Maitai e a ani atu ai i te mau mea atoa i to’na ra i‘oa, e te mau mea atoa ta oe e ani ra, e horoahia’tu ïa ia oe ».17

Te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei o te haapa‘o maitai e o te taa maitai i to ratou faito puai hanahana e o te turu‘i hoʻi ma to ratou aau atoa i ni‘a i te mana e roaa mai na roto i te Taraehara o te Fatu Iesu Mesia, e haapuaihia ïa ratou i roto i to ratou natura paruparu e e « ti‘a ia ratou te rave i te mau mea atoa ».18 E faati‘ahia ratou ia upootiʻa i ni‘a i te mau piiraa a te ino tei faatîtî e rave rahi i raro a’e i te enemi. Ua haapii o Paulo e :

« E parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te ti‘a ia outou ia faaoromai ra ; e faatupu, atoa oia i te haapuraaa i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoromai ».19

« E oia iho hoʻi i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoʻi ia’na ia turu mai i te feia i roto i te ati ra ».20

Ua faaue e ua haamaitai te Metua i te Ao ra ia tatou ia hotu faarahi, ia rahi roa, e ia haavî i te fenua e ia riro mai Ia’na ra te huru. Ua tuu mai Oia i te tauturu ia ti‘a ia tatou tataitahi, ia au i ta tatou iho ma‘itiraa, ia tupu hoʻi i te rahi no te riro mai Ia’na ra te huru. Te pure nei au ia ora paatoa tatou i to tatou oraraa i te faito e, e arata‘ihia tatou e te hi‘oraa o to tatou natura hanahana, ma te tiʻaoro i te taatoaraa o to tatou mau faufaa hanahana e ma te rave faaoti i to tatou hopea hanahana.

Te faaite papû nei au i te ora mau o te Atua te Metua e o Ta’na Tamaiti Here, to tatou Faaora o Iesu Mesia ; e no te hanahana o Ta’na faanahoraa oaoa ; e no te mau taviri o Ta’na i faaue ia horo‘ahia i te hoê peropheta ora i te fenua nei i teie mahana, oia hoʻi, Thomas S. Monson, o ta tatou e here e e paturu nei. Te pure nei au ia vai ia tatou te mana no te farii i te îraa o te oaoa no Ta’na mau haamaitairaa na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.