2010–2019
E mau tino paruru i te Poro‘i no te Utuafare
Eperera 2015


E mau tino paruru i te Poro‘i no te Utuafare

Tauturu ana‘e tatou ia patu i te basileia o te Atua na roto i te ti‘a-itoito-raa no te riro ei tino paruru i te faaipoiporaa, te ti‘araa metua e te nohoraa.

E haamaitairaa e e oaoaraa no’u i te ti‘araa i rotopu i teie amuiraa nehenehe no te mau tamahine e te mau vahine. Auê ïa haamaitairaa no tatou ia ruru amui i teie aru‘i ma te tahoê e te here.

Hōho’a
Old portrait of Marie Madeleine Cardon

No tai‘o noa a‘enei au i te aamu no Marie Madeleine Cardon, tei farii e to’na utuafare i te poro‘i no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i na misionare matamua tei piihia no te tavini i Italia i te matahiti 1850. E taure‘are‘a tamahine oia, 17 e aore râ 18 matahiti, a bapetizohia ai ratou. I te hoê sabati, te faatupu ra te utuafare i te hoê pureraa oro‘a i to ratou fare i ni‘a i te tua mou‘a ra Alpes i te pae apato‘erau no Italia, te haere maira te tahi pupu taata taehae, e te mau orometua faaroo o tera vahi, e faaati i to ratou fare ma te maniania e te tutuô haere, ma te titau ia hurihia te mau misionare i rapae. Aita vau e mana‘o ra te tia‘i ra ratou ia haapiihia ratou i te evanelia—ua hinaaro i te hamani ino i te taata. O Marie tei haere mai i rapae i te fare no te ti‘a’tu i mua i teie pupu taata.

Ua tamau noa ratou i ta ratou tutuôraa e ta ratou titauraa ia hurihia mai te mau misionare i rapae. Ua afa‘i ihora Marie i ta’na Bibilia i ni‘a ma te faaue ia ratou ia haere atu. Ua parau oia ia ratou e, tei raro a‘e te mau misionare i to’na paruru e eita ta ratou e nehenehe e hamani ino i te hoê noa a‘e o to ratou rouru. E faaroo mai na outou i ta’na mau parau : « Ua ti‘a noa ratou ma te ri‘ari‘a… Tei ia’u nei te Atua. Na’na i tuu i teie mau parau i roto i to’u vaha, ia ore, eita ïa vau e parau atu i te reira. Ua mu te mau mea atoa, i tera iho taime. Ti‘a noa mai nei teie pupu taata taehae ma te taiâ i mua i te hoê tamahine paruparu e te ruru ho‘i, e tamahine mata‘u ore râ ». Parau atura te mau orometua faaroo i te pupu taata ia haere, e ua na reira ratou ma te mamû, te haamâ, te mata‘u e te faahaparaa aau. Rave ihora teie nana iti i ta ratou pureraa ma te hau.1

E ti‘a anei ia outou ia feruri rii noa i teie tamahine itoito, hoê â matahiti e vetahi o outou, i te ti‘araa i mua i teie pupu taata no te paruru itoito ma te manaʻo papû i teie faaroo tei ite-apî-hia mai e ana ?

E te mau tuahine, te hoê pae iti noa paha o tatou te riro i te faaruru i te hoê pupu taata taehae, atira noa’tu, e tama‘i teie e tupu nei i ni‘a i te fenua, e te arohia ra ta tatou mau haapiiraa tumu niu o ta tatou e poihere nei. Te parau ra vau no te haapiiraa tumu no ni‘a i te utuafare. Te titotito nei te mana‘o, te faahapa-haere-hia nei e te aro-haere-hia nei te mo‘araa o te fare e o te mau opuaraa rarahi no te utuafare, na te mau vahi atoa.

I te taime matamua a tai‘o ai te peresideni Gordon B. Hinckley i « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei » a 20 matahiti i teie nei, ua mauruuru tatou e ua haafaufaa tatou i te papûraa, te ohieraa e te parau mau o teie parau heheu. Aore re‘a tatou tei mana‘o i tera taime, e hinaaro rahi mau tatou i teie mau faahitiraa tumu i to tatou nei anotau ei tapa‘o papû no te hi‘o feruri i te mau mata‘i apî atoa o te mau tooma (dogme) o te ao e puhi mai roto mai i te mau rave‘a haaparareraa, te Itenati, te mau ‘aivanaa, te hoho‘a teata e hoho‘a taviri e tae noa’tu te mau haavâ ture. Ua riro roa mai te poro‘i no ni‘a i te utuafare ei tapa‘o faa‘ite no te hi‘o-feruri-raa i te mau mana‘o hohonu o te ao, e o to’u iteraa papû e, e parau mau teie mau parau tumu tei vauvauhia mai i roto i teie poro‘i, i teie mahana mai i te mahana a horo‘ahia mai ai te reira e te peropheta na te Atua a 20 matahiti i teie nei.

E nehenehe anei ta’u e parau atu i te hoê mea papû ? E mea varavara roa te taime e tere noa te oraraa mai te au i tei opuahia, e ua taa maitai ia tatou e, e ere te mau vahine atoa o te fana‘o nei i te oraraa mai tei faaitehia i roto i te poro‘i. E mea faufaa rahi râ ia maramarama e ia haapii atu i te faanahoraa a te Fatu e ia tutava i te faatupuraa i te reira i te maitai roa a‘e e noaa ia tatou.

Tatou tata‘itahi e rave nei i te hoê tuhaa i roto i teie opuaraa, e tatou tata‘itahi tei ‘aifaito te faufaa i te mata o te Fatu. E ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, ua taa i te Metua here i te Ao ra to tatou mau hiaai parau tiʻa e e riro Oia i te faatura i Ta’na mau parau fafau, oia ho‘i, eita hoê mea e opanihia ia ratou tei haapa‘o maitai i ta ratou mau fafauraa. E misioni e e opuaraa ta te Metua i te Ao ra no tatou tata‘itahi, te vai atoa râ Ta’na tarena. Te hoê o te mau tamataraa paari roa a‘e o te oraraa, o te roaraa ïa te faaroo i te tarena a te Fatu. E mana‘o maitai ia vai te tahi faanahoraa mono i roto i te feruriraa, e tauturu mai te reira ia tatou i te vai-haapa‘o-noa-raa i ta tatou fafauraa, i te vai-aroha-noa-raa, e i te vai-noa-raa ei vahine parau tiʻa, ei vahine patu i te basileia o te Atua noa’tu te tereraa o to tatou oraraa. Titauhia ia haapii tatou i ta tatou mau tamahine ia titau i te faito teitei, ia faaineine atoa râ no te mau mea tia‘i-ore-hia.

I teie faahanahanaraa no te 20raa o te matahiti o te poro‘i no ni‘a i te utuafare, te hinaaro nei au ia tuu i teie opuaraa i mua ia tatou paatoa te mau vahine o te Ekalesia ia riro ei tino paruru i « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei ». Mai ia Marie Madeline Cardon te huru tei paruru itoito i te mau misionare e te haapa‘oraa apî tei itehia e ana, titauhia ia tatou ia paruru itoito roa i te mau haapiiraa tumu tei heheuhia mai e te Fatu no ni‘a i te faaipoiporaa, te utuafare, te ti‘araa hanahana o te tane e te vahine, e te faufaa rahi o te mau fare ei vahi mo‘a—e noa’tu te tutuôraa o te ao i to tatou nei tari‘a e, ua hope te tau, e mea haavî e aore râ aita faahou e tano te reira mau parau tumu. Ua faaipoipo anei e aore râ aita, ua rahi anei te tamarii e aore râ aita, e ti‘a i te taatoaraa ia riro ei tino paruru i te opuaraa a te Fatu tei faataahia i roto i te poro‘i no ni‘a i te utuafare. Mai te peu e opuaraa na te Fatu, ei opuaraa atoa ïa na tatou e ti‘a’i !

E toru parau tumu tei haapiihia i roto i te poro‘i o ta’u e mana‘o taa ê nei, e mea titau te mau tino paruru aueue ore no te reira. A tahi, te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine. Te haapiihia ra tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, « Aita râ te tane [ia] taa ê i te vahine, aita’toa te vahine [ia] taa ê i te tane i te Fatu nei ».2 No te ra‘e i te îraa o te mau haamaita‘iraa autahu‘araa, titauhia te hoê tane e te hoê vahine ia taatihia i roto i te fare o te Fatu, e ia ohipa i roto i te parau ti‘a, e ia haapa‘o maitai noa i ta raua mau fafauraa. O te opuaraa teie a te Fatu no Ta’na mau tamarii, e aita e a‘oraa, aita e faahaparaa, noa’tu te rahi o te reira, e faataui i ta te Fatu i parau. Titauhia ia tamau noa tatou ia faahi‘o i te faaipoiporaa parau tiʻa, ia imi i te reira haamaitairaa i roto i to tatou oraraa e ia vai te faaroo ia huru taere rii mai te reira i te tupuraa mai. Riro ana‘e tatou ei tino paruru i te faaipoiporaa mai tei faauehia mai e te Fatu ma te tamau noa i te faa‘ite i te here e te aroha taata i te feia e hi‘oraa ê to ratou.

Te parau tumu no muri iho o te titau nei i to tatou reo paruru, o te faateiteiraa ïa te ti‘araa hanahana o te metua vahine e te metua tane. Ua hiaai roa tatou i te haapii i ta tatou mau tamarii ia faatano i te fa teitei i roto i te oraraa. Ua hinaaro roa tatou ia haapapû e, ua ite ta tatou mau tamahine e, te vai nei to ratou faito puai no te tapae e no te riro i te mea atoa ta ratou e nehenehe e feruri. Te ti‘aturi nei tatou e, e mea au na ratou ia haapii, e roaa to’na ite, to’na aravihi e peneia‘e paha o ratou te Marie Curie apî e te Eliza R. Snow apî.

Te haapii anei râ tatou i ta tatou mau tamaroa e tamahine e, aita e hanahana rahi a‘e, aita e ti‘araa rahi a‘e e aita e hopoi‘a rahi a‘e i roto i teie oraraa maori râ o ta te metua vahine e ta te metua tane ? Maitai e, a faaitoito ai tatou i ta tatou mau tamarii ia tapae i te faito maitai roa a‘e i roto i te oraraa, a haapii atoa’tu tatou ia ratou ia faatura e ia faateitei i te mau hopoi‘a a te metua vahine e a te metua tane i roto i te opuaraa a te Metua i te Ao ra.

Ua ite ta maua tamahine hopea, o Abby, i te hoe roa rave‘a au no te ti‘a’tu ei tino paruru i te hopoi‘a a te metua vahine. I te hoê mahana, ua farii oia i te hoê parau faaara no te fare haapiiraa a te mau tamarii no ni‘a i te hoê mahana faa‘ite‘iteraa toro‘a i te haapiiraa. Te anihia ra te mau metua ia haapono i te hoê parau tapa‘oraa ia ratou mai te mea ua hinaaro ratou ia haere mai i te haapiiraa e haapii atu i ta ratou toro‘a i te mau tamarii, e te faaûruraa tei tae mai ia Abby no te faaohipa e ia parau no ni‘a i te riroraa ei metua vahine. Aita te fare haapiiraa i pahono mai, e te fatata maira tera mahana faa‘ite‘iteraa toro‘a, e no reira, ua taniuniu oia i te haapiiraa, ma te mana‘o e, ua mo‘ehia paha ta’na parau tapa‘oraa. Ua horo haere te mau taata haapa‘o e ua itehia mai e piti orometua haapii tei farii ia haere mai Abby e paraparau i mua i te tamarii i te pae hopea o tera mahana faa‘ite‘iteraa toro‘a.

I roto i ta’na faa‘ite‘iteraa arearea i mua i te tamarii, teie rii ta Abby i haapii atu, ei metua vahine e ti‘a ia’na ia riro ei taata ite i te rapaauraa ma‘i, te rapaauraa manava, te haapa‘oraa faaroo, te rave‘a haapiiraa, te pehe, te vanaa, te ohipa ano‘ihi, te faahoro pereoo, te mau tu‘aro, te tunuraa maa e te vai atura. Ua maere roa te mau tamarii. No te opani, ua ani oia i te mau tamarii ia haamana‘o i to ratou metua vahine ma te papa‘i i te hoê nota no te faa‘ite i to ratou mauruuru no te mau ohipa here e ohipa taviniraa ta ratou e farii nei i te mau mahana atoa. Ua mana‘o Abby e, ua taui te hi‘oraa o te tamarii i to ratou metua vahine mai te hoê maramarama-apî-raa e e mea faufaa roa te riroraa ei metua vahine e ei metua tane. Ua tapa‘o faahou oia ia’na no te Mahana Toro‘a i teie matahiti, e e ono atura piha haapiiraa tei titau mai ia’na.

Hōho’a
Sister Oscarson's daughter, Abby, holding a portrait of her children

Ua parau oia no teie ohipa : « Ua mana‘o rii au e, i roto i teie ao, e ohie atu i te tamarii ia apo e, ua riro te ti‘araa metua mai te piti o te toro‘a ohipa, e i te tahi taime, mai te hoê faataupupuraa tei titauhia. Ua hinaaro vau i te mau tamarii atoa ia mana‘o e, o ratou te ohipa matamua faufaa roa a‘e no to ratou mau metua, e peneia‘e i te parauraa’tu vau ia ratou i te faufaa rahi no’u ia riro ei metua, e tauturu atoa’tu vau ia ratou ia ite i te mau mea atoa ta to ratou nau metua e rave ra no ratou, e no te aha ».

E hi‘oraa faahiahia to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson no te faaturaraa i te mau vahine e te ti‘araa metua vahine, i to’na ihoa râ. No ni‘a i to tatou mau metua vahine i te tahuti nei, ua parau oia : « Ia poihere maitai tatou tata‘itahi i teie parau mau ; eita e nehenehe e haamo‘e i te metua vahine e e haamana‘o i te Atua. Eita e nehenehe e haamana‘o i te metua vahine e e haamo‘e i te Atua. No te aha ? No te mea teie na taata mo‘a, te Atua e to tatou metua vahine [i te tahuti], na apiti i roto i te hamaniraa, i roto i te here, te tusia e te taviniraa, ua riro raua ei hoê ».3

Te parau tumu hopea e ti‘a’tu tatou no te paruru, o te mo‘araa ïa o te fare. Titauhia ia rave tatou i te hoê parau tei tahitohito-noa-hia e ia faateitei tatou i te reira. O te parau taata atuatu fare (taata faaea fare) ïa. Tatou paatoa—te vahine, te tane, te feia apî e te mau tamarii, te otahi e tei faaipoipo—e nehenehe ia tatou ia riro ei taata atuatu fare. E mea ti‘a ia tatou ia « atuatu i to tatou fare » ei vahi nahonaho, ei haapuraa, ei vahi mo‘a, e ei vahi parururaa. E mea ti‘a i to tatou fare ia riro ei vahi i reira te Varua o te Fatu e itehia ai ma te auhune rahi, e i reira te mau papaʻiraa moʻa e te evanelia e tuatapapahia ai, e haapiihia ai e e orahia ai. Auê ho‘i te tauiraa rahi e tupu i roto i te ao mai te peu e hi‘o te mau taata atoa ia ratou ei taata atuatu i te hoê fare parau tiʻa. Paruru ana‘e tatou i te fare ei vahi piti no te mo‘araa i muri noa mai i te hiero.

E te mau tuahine, ua mauruuru vau i te riroraa ei vahine i teie mau mahana hopea nei. E rave‘a au e e rave‘a matara ta tatou aita i roaa i te tahi noa’tu u‘i vahine o teie nei ao. Tauturu ana‘e tatou ia patu i te basileia o te Atua na roto i te ti‘a-itoito-raa no te riro ei tino paruru i te faaipoiporaa, te ti‘araa metua e te nohoraa. Te hinaaro nei te Fatu ia tatou ia riro ei fa‘ehau mata‘u ore e te aueue ore e te papû o te paruru i Ta’na opuaraa ma te haapii i te u‘i no muri iho i Ta’na mau parau mau.

Te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû e, te ora nei te Metua i te Ao ra e ua here Oia ia tatou paatoa. O Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia, to tatou Faaora e Taraehara. Te vaiiho nei au i to’u iteraa papû ia outou i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Marie Madeline Cardon Guild, « Marie Madeline Cardon Guild: An Autobiography », cardonfamilies.org/Histories/MarieMadelineCardonGuild.html ; hi‘o atoa Marie C. Guild autobiography, circa 1909, Church History Library, Salt Lake City, Utah.

  2. 1 Korinetia 11:11.

  3. Thomas S. Monson, « Behold Thy Mother », Ensign, Tenuare 1974, 32.