2010–2019
Faaî i to tatou fare i te maramarama e te parau mau
Eperera 2015


Faaî i to tatou fare i te maramarama e te parau mau

No te pato‘i i te mau puai o te ao nei, e mea ti‘a ia tatou e i to tatou mau utuafare ia î i te maramarama e i te parau mau o te evanelia.

E î to’u aau i te Varua ia faaroo ana‘e au i teie mau utuafare ia haapii i taua parau mau mo‘a ra : « Na te Atua i haamau i te utuafare ».1 Ua riro te mau pehe faauru ei hoê o te mau rave‘a e rave rahi e nehenehe ai tatou e farii i te Varua ia muhumuhu mai ia tatou, ma te faaî ia tatou i te maramarama e te parau mau.

Hōho’a
Woman with 1 can of soda that is crushed and one that is not.

Ua riro te tumu parau o te îraa i te maramarama e te parau mau ei tumu parau faufaa taa‘e no’u, no te hoê iteraa ta’u i farii e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei. Ua haere au i te hoê pureraa i reira to te mau melo o te tomite rahi no te feia apî tamahine haapiiraa i te parau no te faatupuraa i te mau utuafare e te mau nohoraa puai i te pae varua. No te tatara i teie parau, ua faaite mai te hoê ti‘a faatere no te feia apî tamahine e piti punu pape monamona. I roto i te hoê rima ua tape‘a oia i te hoê punu pau, e i roto i te tahi rima, hoê punu aita i tatarahia e ua î i te pape monamona. A tahi, ua nene‘i oia i te punu pau; ua haamata te punu i te fefe e i te perehu roa. I muri iho, i te tahi rima, ua nene‘i oia i te punu tatara-ore-hia. Ua vai paari noa ïa. Aita i fefe e aore ra, i perehu mai te punu pau—no te mea, e punu î.

E faaau tatou i teie faaiteiteraa i to tatou oraraa tata‘itahi, e i to tatou mau nohoraa e te mau utuafare. Ia î ana‘e tatou i te Varua e i te parau mau o te evanelia, e roaa ia tatou te puai no te pato‘i i te mau puai rapae o te ao nei, e haati nei e o te tura‘i nei ia tatou. Tera râ, mai te peu e, aita tatou i î i te pae varua, aita ïa to tatou e puai roto no te pato‘i i te puai rapae, e e nehenehe tatou e perehu ia tura‘i ana‘e mai te reira i ni‘a ia tatou.

Ua ite o Satane e, no te pato‘i i te mau puai o te ao nei, e mea ti‘a ia tatou e i to tatou mau utuafare ia î i te maramarama e i te parau mau o te evanelia. No reira, te rave nei oia i te mau mea atoa i raro a‘e i to’na mana no te faatahe, no te faaino e no te haamou i te parau mau o te evanelia, e no te faataa‘e ia tatou i te parau mau.

E rave rahi o tatou tei bapetizohia e ua farii i te horo‘a o te Varua Maitai, ta’na ohipa o te heheu ïa e te haapii i te parau mau i te mau mea atoa ra.2 Taa‘e noa’tu te haamaitairaa o taua horo‘a ra, te vai atoa ra te hopoi‘a o te imiraa i te parau mau, te oraraa i te parau mau ta tatou i ite, e te faaiteraa e te parururaa i te parau mau.

Te hoê vahi i reira tatou e î maitai a‘e ai i te maramarama e te parau mau, tei roto ïa i to tatou iho utuafare. Te faahaamana‘o mai nei te mau parau i roto i te himene ta tatou i faaroo a‘e nei e, « ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te utuafare no te tauturu ia tatou ia riro mai te taata Ta’na e hinaaro ia riro tatou ».3 Te utuafare o te vahi ohiparaa ïa a te Fatu i ni‘a i te fenua nei no te tauturu ia tatou ia haapii e ia ora i te evanelia. Ua haere mai tatou i roto i to tatou utuafare e te hopoi‘a mo‘a ia tauturu i te haapuairaa i te tahi e te tahi i te pae varua.

Te mau utuafare mure ore paari e te mau fare tei î i te Varua, eita ïa e tupu noa mai. Titauhia ia rave itoito i te ohipa, titauhia te taime, e e titauhia i te melo tata‘itahi o te utuafare ia rave i ta’na tuhaa. E mea taa‘e tera e tera utuafare, tera râ, te hoê utuafare te vai ra i roto te hoê taata o te imi i te parau mau, e nehenehe ïa e faatupu i te taa‘eraa.

Te a‘o-tamau-hia nei tatou ia faarahi i to tatou ite pae varua na roto i te pure e na roto i te tai‘oraa e te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta ora. I roto i ta’na a‘oraa no te amuiraa rahi no ni‘a i te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a i te maramarama e te parau mau, ua parau te Peresideni Dieter F. Uchtdorf :

« E paraparau… te Atua mure ore e te mana hope i te feia e haafatata’tu Ia’na ma te aau tae mau e te hinaaro mau.

« E paraparau Oia ia ratou i roto i te moemoea, te orama, te mau mana‘o, e te mana‘o o te aau ».

Te parau faahou ra te Peresideni Uchtdorf : « Te mana‘o mai nei te Atua ia outou. E faaroo Oia, e e pahono Oia i ta outou mau uiraa. E tae mai te mau pahonoraa i ta outou mau pure na roto i Ta’na iho rave‘a e i To’na iho taime, e no reira, e ti‘a ia outou ia haapii i te faaroo i To’na reo ».4

Na te hoê aamu poto no te aamu utuafare e faahoho‘a i teie parau a‘o.

E rave rahi ava‘e i ma‘iri a‘e nei ua tai‘o vau i te iteraa papû o te tuahine o to’u tupuna, o Elizabeth Staheli Walker. I to’na tamariiraa, ua reva o Elizabeth e to’na utuafare na Switzerland haere atu i Amerika.

I muri a‘e i to Elizabeth faaipoiporaa, ua noho oia e ta’na tane e te mau tamarii i Utaha i piha‘i iho i te otia no Nevada, i reira ratou i te haamauraa i te hoê fare rata. Ua riro to ratou fare ei vahi tapearaa no te mau ratere. I te mau mahana atoa e i te mau pô atoa, titauhia ia ratou ia ineine noa no te tunu e no te faaineine i te maa na te mau ratere. E ere i te mea ohie, e mea teimaha te ohipa, e e mea iti roa to ratou taime faafaaearaa. Tera râ, te ohipa rahi roa a‘e i mana‘ona‘ohia e Elizabeth, o te tau’araa parau ïa a te mau taata ta ratou e farerei.

Te parau ra o Elizabeth e, tae mai i taua taime ra, ua farii oia e, e parau mau te Buka a Moromona, ua faati‘a te Atua i te Peropheta Iosepha Semita ia rave i te ohipa ta’na i rave, e ta’na parau poro‘i, o te faanahonahoraa ïa o te oraraa e te faaoraraa. Te oraraa râ, ta’na i ora, e mea taa‘e roa ïa i te oraraa e nehenehe e haapuai i taua ti‘aturiraa ra.

Te tahi mau ratere o te tape‘a mai, e mau taata tai‘o buka ïa, ua haere i te haapiiraa, e mea maramarama, e te mau paraparau atoa i ni‘a i te amuraa maa, te parau ra ïa e, « e taata iti haavare » o Iosepha Semita, na’na iho i papa‘i i te Buka a Moromona, e ua opere ia noaa te moni. Ua rave ratou mai te huru ra e, e ohipa maamaa ia feruri i te tahi atu mea, ma te parau e, « e ere te faaroo momoni i te parau mau ».

Ua riro teie huru paraparau ei faatupuraa i te mana‘o otahi i roto ia Elizabeth. Aita e taata e nehenehe ta’na e paraparau atu, aita e taime no te pure i to’na mau pure—noa’tu e, ua pure oia a rave noa ai i te ohipa. Ua mata‘u roa oia ia parau i te hoê parau i te mau taata i faaino i ta’na haapa‘oraa. Ua parau oia e, ua titauhia ia’na ia farii e, e parau mau ta ratou e parau ra, e ua mana‘o oia e, eita ta’na e nehenehe e paruru i to’na ti‘aturiraa ahiri oia i tamata.

Hōho’a
Pioneer Family in front of a log home

I muri a‘e ra, ua taui o Elizabeth e to’na utuafare i te nohoraa. Ua parau o Elizabeth e, e taime rahi a‘e to’na no te feruri, e aita hoi oia e haape‘ape‘ahia i te mau taime atoa. E mea pinepine oia i te haere i te tahua i raro i te fenua e ia pure i te Metua i te ao ra no ni‘a i te mea e faatapitapi ra ia’na—te mau aamu ta tera mau taata maramarama ia hi‘ohia’tu, i parau no ni‘a i te evanelia haavare, e no ni‘a ia Iosepha Semita e te Buka a Moromona.

I te hoê pô ua moemoeahia o Elizabeth. Ua parau oia e : « Mai te mea ra e, te ti‘a ra vau i piha‘i iho i te hoê purumu piriha‘o, haere roa’tu te reira purumu na te pae i raro o te hoê aivi haehaa, e i te afaraa teitei o te aivi, te ite atura vau i te hoê taata te hi‘o ra i raro, e te paraparau ra, e aore ra, mai te huru ra e, te paraparau ra oia i te hoê tamaiti apî tei tuturi i raro ; ma te tipapa i ni‘a a‘e i te hoê apoo i roto i te fenua. Ua mahora to’na na rima, e mai te mea ra e, te rave ra oia i te hoê mea i roto i te apoo. Ua ti‘a ia’u ia ite i te tapo‘i ofa‘i mai te mea ra e, ua tatarahia mai na ni‘a mai i te apoo i tipapahia e teie tamaiti. E rave rahi te taata i ni‘a i te purumu, tera râ, mai te mea ra e, aore hoê o ratou e tau‘a’tura i teie na taata i ni‘a i te aivi. Te vai ra hoê mea tei tupu i roto i te moemoea tei haamata‘u ia’u e no reira, ua ti‘a mai au i ni‘a… Aita ta’u e nehenehe e faatia i to’u moemoea i te hoê taata, tera râ, mai te mea ra e, ua mauruuru vau ia feruri e, o te melahi Moroni [teie e haapii nei] i te tamaiti ra ia Iosepha i te taime a farii ai oia i te mau api parau ».

I te pu‘e tau faatupuraa raau no te matahiti 1893, ua haere o Elizabeth i Roto Miti i te haamo‘araa o te hiero. Ua faaite oia i to’na iteraa : « I reira ua ite au i taua â hoho‘a ra [o] ta’u i ite i roto i to’u moemoea, ua mana‘o vau e, e [hoê] hi‘o haamaramarama penihia. Ua oaoa vau i te mea e, ahiri au i ite mata roa i te Aivi no Cumora, eita ïa e riro ei hoho‘a mau roa’tu. Ua oaoa vau i te mea e, ua faaitehia mai ia’u i roto i te moemoea hoê hoho‘a o te melahi Moroni te horo‘a ra i te mau api [auro] ia Iosepha Semita ra ».

Hōho’a
Old portrait of Elizabeth Staheli

E rave rahi matahiti i muri a‘e i to’na fariiraa i teie taoto, e e rave rahi ava‘e na mua a‘e a pohe ai oia fatata e 88 matahiti, ua farii o Elizabeth i te hoê mana‘o puai. Ua parau oia e, « ua tupu mai te mana‘o i roto ia’u ma te maramarama… mai te huru e, na te hoê taata i parau mai ia’u… ‘eiaha e huna i to oe iteraa papû i roto i te repo’ ».5

E rave rahi u‘i i muri iho, ua tamau noa te huaai o Elizabeth i te rave mai i te puai mai roto mai i to’na iteraa papû. Mai ia Elizabeth, te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei î roa i te taata faaroo ore e te faaino, o te vahavaha e o te pato‘i i te mau parau mau ta tatou e tapea nei ma te here. Te faaroo nei paha tatou i te mau aamu ahuehue e te mau parau poro‘i aro. Mai ia Elizabeth atoa, e ti‘a ia tatou ia rave ma te maitai roa no te tapea i ni‘a i te maramarama e te parau mau ta tatou e mau nei, i roto hoa râ i te mau taime fifi. Eita te mau pahonoraa i ta tatou mau pure e tae ta‘ue noa mai, tera râ, e itehia ia tatou te mau taime hau no te imi i te maramarama e te parau mau rahi a‘e. E ia farii ana‘e tatou i te reira, e hopoi‘a ïa na tatou ia haapa‘o i te reira, ia faaite i te reira, e ia paruru i te reira.

Te vaiiho atu nei au i to’u iteraa papû e, ua ite au e, mai te mea e, e faaî tatou i to tatou aau e to tatou fare i te maramarama e te parau mau a te Faaora, e noaa ia tatou te puai rahi no te vai aueue ore noa i roto i te mau huru ti‘araa atoa. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Nota : I te 4 no eperera 2015, ua haamauruuruhia te tuahine Esplin ei tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Paraimere e ua paturuhia ei tauturu matamua.

Te mau nota

  1. « Na te Atua i haamau i te utuafare », i roto E Mea Mure Ore te mau Utuafare : 2014 Taime Faaanaanataeraa (2013), 28–29.

  2. A hi‘o Moroni 10:5.

  3. « Na te Atua i haamau i te utuafare ».

  4. Dieter F. Uchtdorf, « Farii i te hoê iteraa papû no te maramarama e te parau mau », Liahona, Novema 2014, 21.

  5. See Elizabeth Staheli Walker, « My Testimony, Written for My Children and Their Children after I Am Gone », 1939, 22–26, University of Nevada, Las Vegas, Special Collections ; ua faatanohia te faatomaraa, te papa‘i rahi e te papa‘i.