2010–2019
E mea maere anei â no outou ?
Eperera 2015


E mea maere anei â no outou ?

Te maereraa i te mau ohipa maere o te evanelia, e tapa‘o ïa no te faaroo. E iteraa te reira i te rima o te Fatu i roto i to tatou oraraa e i roto i te mau mea atoa ati a‘e ia tatou.

E fana‘o rahi ta maua ta’u vahine i te atuaturaa i ta maua nau tamarii e pae i te mau vahi piri ia Paris. I roto i te reira mau matahiti, ua hinaaro maua ia horo‘a ia ratou i te mau rave‘a rahi no te ite mai i te mau mea maere o teie nei ao. I te mau tau ve‘ave‘a atoa, e tere atea matou te utuafare no te haere mata‘ita‘i i te mau hamaniraa rahi, te mau vahi tuiroo no te tuaaai o te ao e te natura maere no Europa. I te otiraa, i te ma‘iriraa 22 matahiti i roto i tera area no Paris, ua ineine roa matou no te reva i te tahi atu vahi. Te haamana‘o noa ra vau i te mahana a parau mai ai ta’u mau tamarii e, « Papa, e mea haamâ atoa ra ! Ua ora noa tatou i ônei, e aita tatou i pa‘uma rii a‘e i ni‘a i te tour Eiffel ! »

Ua rahi ho‘i te mau mea maere i ni‘a i te fenua nei. I te tahi râ mau taime, ia vai noa te reira i mua i to tatou mata, e tau‘a ore rii tatou i te reira. E hi‘o atu tatou, aita râ to tatou mata e ite ra ; e faaroo tatou, aita râ to tatou tari‘a e haru ra.

I te omuaraa o Ta’na taviniraa i ni‘a i te fenua nei, ua parau Iesu i Ta’na mau pĭpĭ :

« E ao to te mata i hi‘o i te mau mea ta outou e hi‘o nei :

« E faa‘ite atu ho‘i au ia outou, e rave rahi te peropheta e te hui arii i hinaaro i te hi‘o i te mau mea ta outou e hi‘o nei, e aore a‘enei i hi‘o ; e i hinaaro ho‘i i te faaroo i te mau parau ta outou e faaroo nei, e aore a‘enei i faaroo ».1

Ua pinepine au i te uiui haere te mana‘o e aha te huru te oraraa i te tau o to tatou Faaora. E nehenehe anei ta outou e feruri ia outou i To’na pae avae ? ia tauahihia mai e Ana ? ia ite Ia’na i te taviniraa i te taata ? Atira pai, e rave rahi tei farerei roa Ia’na aita râ i te ite—aita i « hi‘o »—o te Tamaiti iho a te Atua tei rotopu ia ratou.

E mea fana‘o atoa tatou i te oraraa i teie tau taa ê. Ua ite te mau peropheta no tahito ra i te ohipa no te Faaho‘i-faahou-raa mai ei « ohipa taa ê… ei raveraa umerehia e te maerehia ».2 Aita e tau tuuraa na mua a‘enei tei rahi atu te mau misionare i piihia, tei rahi atu te mau fenua matara i te pororaa evanelia, tei rahi atu taata tei bapetizohia e tei rahi atu te hiero tei patuhia na te ao atoa nei.

No tatou nei, ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te tupu atoa nei te mau ohipa maere i roto i to tatou iho oraraa. O to tatou iho faafariuraa, te mau pahonoraa i ta tatou mau pure e te mau haamaitairaa marû ta te Atua e niinii nei i ni‘a ia tatou i te mau mahana atoa.

Te maereraa i te mau ohipa maere o te evanelia, e tapa‘o ïa no te faaroo. E iteraa te reira i te rima o te Fatu i roto i to tatou oraraa e i roto i te mau mea atoa ati a‘e ia tatou. E te faatupu atoa nei to tatou maereraa i te puai pae varua. Te horo‘a mai nei te reira i te ito no te vai taamu noa i ni‘a i te tutau o to tatou faaroo ma te faaô ia tatou i roto i te ohipa no te faaoraraa.

Ia vai ara noa râ tatou. E nehenehe atoa to tatou aravihi ia maere i te paruparu mai. I roto i te hoê tau roa, e nehenehe te mau mea mai te haapa‘oraa i te mau faaueraa ma te huru tau‘a ore, te maroâ (apathie) e aore râ te ha‘umaniraa, e haamau e e faariro roa ia tatou ei taata ara ore i te mau tapa‘o iho e te mau semeio o te evanelia.

Te parau nei te Buka a Moromona no te hoê tau mai te reira te huru, e tu‘ati atoa i to tatou nei tau, o te tau na mua i te taeraa te Mesia i Amerika. I tera iho taime, ua itehia mai te mau tapa‘o no To’na fanauraa i roto i te reva. Ua hitimaere roa te taata e ua faahaehaa ia ratou, e fatata pauroa te taata tei faafariuhia. Tera râ, e maha noa matahiti poto i muri mai, « tupu a‘era ta te mau taata haamo‘eraa i te mau tapa‘o e te mau piri ta ratou i hi‘o ra, iti noa’tura ta ratou maere i te tapa‘o e te piri no te ra‘i mai… tupu a‘era to ratou faaroo ore i te mau mea atoa ta ratou i faaroo e i hi‘o ra ».3

Te mau taeaʻe e te mau tuahine, e mea maere noa anei te evanelia no outou ? Ua ti‘a faahou anei ia outou ia hi‘o, ia faaroo, ia putapu e ia maere ? E aore râ ua tupohehia anei ta outou mau matini haruharu ohipa pae varua ? Noa’tu e aha to outou iho vairaa, te ani atu nei au ia outou ia rave i teie nau mea e toru.

A tahi, eiaha e fiu ia ite e ia ite faahou â i te mau parau mau o te evanelia. Ua parau te taata papa‘i ra Marcel Proust, « Te tere mau no te ite, e ere i roto i te imiraa i te mau iriatai apî, tei roto râ i te roaaraa te mata ite apî ».4 Te haamana‘o ra anei outou i te taime matamua ua tai‘o outou i te hoê irava papaʻiraa moʻa e ua putapu outou mai te huru ra te paraparau taa ê ra te Fatu ia outou ? E nehenehe anei ta outou e haamana‘o i te taime matamua ua putapu outou i te faaûruraa marû o te Varua Maitai tei haere mai i ni‘a ia outou, e peneia‘e aita â outou i ite e, o te Varua Maitai tera ? E ere anei te reira e mau taime mo‘a e te taa ê ?

Ia po‘ia e ia poiha tatou i te ite pae varua i te mau mahana atoa e ti‘a’i. Tei ni‘a i te tuatapaparaa i te mau parau, te feruri-maite-raa e te pure teie ohipa a te taata hoê i te patuhia. I te tahi mau taime, e riro paha tatou i te mana‘o e, « aita i titauhia ia tuatapapa i te mau papaʻiraa moʻa i teie mahana ; ua tai‘o a‘ena vau i te reira na mua a‘e » e aore râ, « aita e faufaa ia haere i te pureraa i teie mahana ; aita e mea apî i reira ».

Ua riro râ te evanelia ei pape pihaa no te ite, o te ore roa e marô. Te vai noa maira te ohipa apî e haapii e e putapu i te mau sabati atoa, i roto i te mau pureraa atoa e i roto i te mau irava papaʻiraa moʻa atoa. Ma te faaroo, e haapa‘o noa tatou i teie parau fafau, ia « imi [tatou] e ite ïa [tatou] ».5

Te piti, a tutau i to outou faaroo i ni‘a i te mau parau mau afaro e te ohie o te evanelia. E ti‘a i to tatou maereraa ia aahia i roto i te mau parau tumu rahi o to tatou faaroo, i roto i te viivii ore o ta tatou mau fafauraa e mau oro‘a e i roto i ta tatou mau ohipa rii ohie no te haamoriraa.

Ua faati‘a mai te hoê tuahine misionare i te aamu o e toru taata ta’na i farerei i roto i te hoê amuiraa i Afirika. No ô mai ratou i te hoê oire iti mo‘emo‘e i roto i te uru raau, e aita â te Ekalesia i faanahohia i reira, e 15 râ melo haapaʻo maitai i reira e fatata roa e 20 feia tuatapapa i te parau mau. E piti hepetoma to teie nau taata haere-avae-raa i te atearaa 300 maile (480 km) na ni‘a i te puromu varivari no te tau ua, no te tae mai i te amuiraa e no te afa‘i mai i te tuhaa ahuru o te mau melo o to ratou pŭpŭ. Ua opua ratou e faaea mai i te hepetoma taatoa ia ti‘a ia ratou ia rave i te oro‘a i te sabati no muri iho e ma te ti‘aturi atoa e, e ta‘ita‘i mai ratou i te tahi mau afata î i te Buka a Moromona i ni‘a i to ratou upoo no te opere i te mau taata i to ratou oire iti.

Ua faa‘ite papû mai teie misionare i to’na putapuraa i teie ohipa maere ta teie nau taea‘e i rave e no to ratou atoa faatusiaraa anaanatae roa ia noaa mai te mau mea o ta’na e fana‘o ohie noa nei.

Ua ui haere to’na mana‘o : « Ahani o vau tera i Arizona, e ara vau i te mahana sabati e aita to’u pereoo e tere, e haere anei ïa vau i te pureraa na raro, maa pu fare noa ho‘i te atea ? « E aore râ e faaea noa vau i te fare no te mea e mea atea roa e aore râ e mea ua ? »6 E mau uiraa tano teie no tatou ia feruri.

Ei faahopearaa, te ani nei au ia outou ia imi e ia poihere i te faahoaraa o te Varua Maitai. Eita te rahiraa o te mau ohipa maere o te evanelia e fariihia na roto i to tatou mau rave‘a tahuti. E mau mea te reira « aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra… o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».7

Ia parahi te Varua i piha‘i iho ia tatou nei, e ‘oe‘oe to tatou mau rave‘a pae varua e e tu‘amahia to tatou meharo ia ore te mau semeio e te mau piri ta tatou i ite ia mo‘ehia. No te reira paha ïa, a ite ai ratou te reva ra o Iesu, ua pure tuutuu ore Ta’na mau pĭpĭ ati Nephi « i to ratou hinaaro rahi ; e te hinaaro ra ratou ia roaa te Varua Maitai ia ratou ».8

Noa’tu â ua ite ratou i te Faaora i to ratou iho mata e ua fafa i To’na mau puta i to ratou iho rima, ua ite ratou e, e riro to ratou iteraa papû i te iti mai mai te peu eita te reira e faaapî-tamau-hia e te mana o te Varua o te Atua. Te mau taeaʻe e te mau tuahine, eiaha roa’tu e rave i te hoê mea e riro outou i te ere i teie horo‘a faufaa rahi e te maere—te faahoaraa o te Varua Maitai. A imi i te reira na roto i te pure tuutuu ore e te oraraa parau tiʻa.

Te faa‘ite papû nei au e, teie ohipa ta tatou e rave nei, e « raveraa umerehia e te maerehia ». A pee tatou ia Iesu Mesia, a faa‘ite papû atoa mai te Atua ia tatou, « i te semeio, e te piri e te rave‘a mana e rave rahi te huru, e ta te Varua Maitai i horo‘a maira, i ta’na iho hinaaro ra ».9 I teie nei mahana taa ê, te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû e, ua tutauhia te mau ohipa maere e te umere o te evanelia i ni‘a i te horo‘a rahi roa a‘e a te Atua—te Taraehara a te Faaora. O te horo‘a maitai roa te reira ta te Metua e te Tamaiti, tei tahoê i roto i te opuaraa, i pûpû mai ia tatou tata‘itahi. E outou, « te maere nei au i to Iesu nei aroha … E mea maere, maere ia’u nei ».10

Ia vai noa to tatou mata no te hi‘o, to tatou tari‘a no te faaroo e to tatou aau no te ite i te mau ohipa maere o teie evanelia faahiahia, o ta’u nei ïa pure i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Luka 10:23–24.

  2. 2 Nephi 27:26.

  3. 3 Nephi 2:1.

  4. « Marcel Proust », Guardian, 22 no tiurai 2008, theguardian.com/books/2008/jun/11/marcelproust.

  5. Mataio 7:7.

  6. Tipeehia mai i roto Lorraine Bird Jameson, « The Giants of Kinkondja » (e parau ve‘a i ni‘a i te tahua itenati o te area no Afirita Apatoʻa Hitiaa o te râ, 2009) ; web.archive.org/web/20101210013757/http:/www.lds.co.za/index.php/news-a-events/news/aseanews/91-the-giants-of-kinkondja.

  7. 1 Korinetia 2:9.

  8. 3 Nephi 19:9.

  9. Hebera 2:4.

  10. « Te Maere nei Au », Te mau himene, n°111.