2010–2019
E tamau noa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te tamata
Eperera 2015


E tamau noa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te tamata

Ia tamata tatou ma te faaitoito â e ma te tauturu ia vetahi ia na reira atoa mai, e mau Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei papû ïa tatou.

Te mau taeaʻe e te mau tuahine, i te ava‘e no titema 2013 ra, ua heva to te ao taatoa nei i te faaru‘eraa Nelson Mandela. I muri mai e 27 matahiti i roto i te fare tape‘araa no to’na aroraa i te faanahoraa « apartheid », ua riro mai Mandela i te peresideni matamua tei ma‘itihia e te huiraatira i Afirita Apatoʻa. E mea faahiahia roa to’na faaoreraa i te hapa o te feia tei tuu ia’na i roto i te fare tape‘araa. E mau haapopouraa e mau arueraa tei tae mai na te ao taatoa nei.1 Pinepine Mandela i te pahono i teie mau haapopouraa ma te parau e, « E ere au i te taata mo‘a—mai te peu râ no outou e taata mo‘a te taata hara e tamau noa nei i te tamata, na reira ïa ».2

Teie parau e—« e taata mo‘a te taata hara e tamau noa nei i te tamata »—e ti‘a roa i te reira ia tamarû i te aau e ia faaitoito ho‘i i te mau melo no te Ekalesia. Noa’tu e, te piihia nei tatou ei « Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei », i te tahi taime e otohe rii tatou i teie parau. E ohipa mâtau te faaohiparaa i te parau Feia Mo‘a no te pii i te mau taata tei taeahia ia ratou te hoê faito teitei i roto i te mo‘araa e oia atoa i roto i te maitai-roa-raa. Ua ite râ ho‘i tatou e, e ere tatou i te maitai roa.

Te haapii nei ta tatou haapiiraa ihi atua e, e riro tatou i te maitai roa mai na roto i te « ti‘aturi-maite-raa » e te ti‘aturi-tamau-raa e te ti‘aturi rahi atu â i te haapiiraa tumu o te Mesia : te faaohiparaa i te faaroo Ia’na, te tatarahaparaa ; te raveraa i te oro‘a no te faaapî i te mau fafauraa e te mau haamaitairaa no te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua Maitai ei hoa tamau i te hoê faito teitei a‘e. E a rave ai tatou i te reira, e riro rahi mai tatou mai te Mesia ra te huru e e ti‘a atura ia tatou ia faaoroma‘i e tae noa’tu i te hopea, noa’tu te titauraa atoa.3 Ei parau ohie, o vai tatou e o vai te taata e riro ra tatou, tera ïa ta te Atua e haapa‘o rahi nei, rahi atu â i to tatou vairaa i tera a‘e ra tau.4 Ia tamau noa tatou i te tamata, o tera ïa Ta’na e haapa‘o nei.

Te faahoho‘a nei te teata faaarearea ra As You Like It, tei papa‘ihia e William Shakespeare, i te tauiraa i roto i te oraraa o te hoê taata. Te imi ra te hoê taata i te haapohe i to’na teina. E noa’tu â ua ite te teina i te reira, ua faaora mai oia i to’na taea‘e parau ti‘a ore mai te pohe. I te iteraa te tuaane i teie huru aroha, aita ho‘i i tu‘ati i ta’na raveraa, ua taui roa oia e a muri noa’tu e ua tupu i te mea e parauhia nei te « faafariuraa ». I muri rii mai, ua haere mai te tahi nau vahine i te tuaane ma te parau e, « E ere anei o oe tei opua noa na i te taparahi [i to taea‘e] ? »

Ua pahono te tuaane e, « I riro na ihoa, e ere roa’tu râ : Aita vau e haamâ nei i te parau ia outou e, o vai na vau, inaha auê ho‘i to’u faafariuraa i te au, no to’u vairaa i teie nei ».5

No tatou nei, maoti te aroha o te Atua e te Taraehara o Iesu Mesia, e ere te reira tauiraa i te hoê noa vanaa papa‘i. Na roto ia Ezekiela, ua parau mai te Fatu :

« E te parau ino ho‘i a te taata parau ino ra, e ore oia e hi‘a i te reira i te mahana e fariu mai ai oia i te parau ino na’na ra

« … E ua fariu mai oia i ta’na parau ino, e ua rave i te mea au e te mea ti‘a ra

« … E ua faaho‘i maira taua taata parau ino ra i te paruru, e ua hopoi mai i ta’na i haru ra, e ua haapa‘o i te parau ora ra, e aore i rave i te ino ra ; e ora mau â oia…

« Te mau hara’toa ta’na i rave ra, e ore ïa e mana‘o-faahou-hia ei hara na’na : ua rave oia i te mea au e te parau ti‘a ».6

No To’na aroha, te parau fafau nei te Atua i te faaoreraa hara ia tatarahapa e ia fariu ê ana‘e tatou i te parau ti‘a ore—e tae noa’tu eita ta tatou mau hara e faahiti-faahou-hia mai i mua ia tatou. No tatou nei, maoti te Taraehara o te Mesia e ta tatou tatarahaparaa, e nehenehe ta tatou ia hi‘o i ta tatou mau ohipa tahito ma te parau e, « I riro na ihoa, e ere roa’tu râ ». Noa’tu te faito parau tiʻa ore, e ti‘a ia tatou ia parau e, « I riro na to’u vairaa. E ere faahou râ te taata parau ti‘a ore tahito to’u vairaa ».7

Ua haapii te peresideni Thomas S. Monson : « Te hoê o te mau tao‘a rahi roa a‘e a te Atua no tatou, o te oaoa ïa ia tamata faahou â, inaha aita e titauhia i te manuia-ore-raa ia riro ei hopea ».8 Noa’tu to tatou riroraa ei taata hara tei ite e tei faaoti ia na reira e aore râ noa’tu to tatou faaruru-tamau-raa i te manuia-ore-raa e te inoino, i te taime e faaoti tatou i te tamata faahou â, e tauturu mai te Taraehara a te Mesia ia tatou. E e ti‘a roa ia tatou ia haamana‘o e, e ere na te Varua Maitai e parau mai ua atea roa tatou e e mea tano a‘e ia faaru‘e atu.

Te hiaai o te Atua i te tamau-noa-raa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te tamata, e vai noa ïa i muri iho i te upooti‘araa i ni‘a i te hara. Mai te peu te mamae ra tatou no te tahi auraa tafifi, te tahi fifi pae faufaa, te ma‘i e aore râ te faahopearaa no te hara o te tahi atu taata, e ti‘a i te Taraehara hope ore o te Faaora ia faaora atoa—e peneia‘e ia faaora taa ê iho—i te mauiui o te feia tei mamae ma te hara ore. Ua taa maitai roa Ia’na te auraa ia mamae ma te hara ore e no te faahopearaa o to vetahi ê ofatiraa ture. Mai tohuhia, e riro te Faaora i te « faaora ho‘i i te feia aau oto… ei horo‘a’tu ia ratou i te unauna ei mono i te rehu auahi ; e te mono‘i ra i te oaoa ei mono i te oto ; e te ahu pu ra i te haamaitai ei mono i te aau taiâ ».9 Noa’tu e aha te mea, na roto i To’na tauturu, te tia‘i nei te Atua i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tamau noa i te tamata.

Mai Ta’na e haapopou nei a faaitoito â tatou, e inoino mai te Atua ia ore tatou e hi‘o e, te tamata atoa ra te tahi mau pu‘eraa. Ua faa‘ite mai to maua hoa rahi o Thoba nahea to’na metua vahine, o Julia, i haapii ia’na i teie haapiiraa. Tei roto Julia raua Thoba i te mau melo ereere matamua tei faafariuhia i Afirita Apatoʻa. I te hopearaa te faanahoraa « apartheid », ua fariihia ia amui te mau melo ereere e te mau melo papaa o te Ekalesia i te pureraa. No te rahiraa o ratou, ua riro te ‘aifaitoraa i rotopu i na nunaa taata ei mea apî e te fifi rii. I te hoê taime, ua haere Julia raua Thoba i te pureraa, e mai te huru ra e, ua tae mai te mana‘o e, te rave-ino-hia ra raua e te tahi o te mau melo papaa. A reva ai raua, ua amuamu rahi noa Thoba i ni‘a i to’na metua vahine. Ua faaroo hau noa Julia ia Thoba i te puhiraa mai i to’na inoino. Ei reira ua parau atura Julia : « Ia ite oe e Thobia, mai te huru te Ekalesia i te hoê fare ma‘i rahi, e ua pohe paatoa tatou i te hoê ma‘i. Te haere mai nei tatou i te pureraa ia tauturuhia mai tatou ».

E maramarama rahi e vai ra i roto i te parau a Julia. Eiaha tatou e huru faaoromai noa a haa noa ai te tahi mau pu‘eraa i ni‘a i to ratou mau paruparu ; ia hamani maitai atoa râ, ia faaoromai papû, ia turu atu e ia taahia to ratou vairaa. A faaitoito noa ai te Atua ia tatou ia tamau noa i te tamata, te tia‘i atoa nei Oia ia vaiiho tatou i te tahi area no te tahi mau pu‘eraa ia na reira atoa mai. E tae mai te Taraehara i roto i to tatou oraraa ma te faito rahi a‘e ; E riro atura tatou i te ite e, noa’tu â te taa-ê-raa e itehia nei, titauhia no tatou paatoa tera Taraehara hope ore.

Maa matahiti i ma‘iri a‘enei ua piihia te hoê tamaroa, to’na i‘oa o Curtis, ia tavini i te hoê misioni. Ua riro oia mai te misionare e pure noa te mau peresideni misioni atoa ia tae mai. E mea haapa‘o i ta’na fa e e mea rave i te ohipa. I te hoê taime, ua tonohia ia’na ra te hoê hoa misionare feruriraa paari ore, e e mea ê te peu sotiare e e ere i te mea anaanatae i te ohipa.

Ia tae i te hoê mahana, te taahi ra raua i te pereoo, e i te fariuraa Curtis i muri ia’na, te ite atura oia i to’na hoa, tei pou i raro i to’na pereoo e te na raro noa ra i te haere. Ua mamû noa Curtis i te faa‘iteraa i to’na inoino i mua i te Atua ; e aha ïa huru utu‘a te horo‘araahia mai te hoê hoa e huti noa na muri ia’u no te rave i te hoê mea. E i muri rii iho, ua tae mai ia Curtis teie mana‘o hohonu mai te huru ra te parau maira te Atua ia’na e : « Ia ite mai oe e Curtis, ia faaauhia ia’u, e ere roa’tu orua i te mea atea roa ». Haapii a‘era Curtis e, titauhia ia’na ia faaoromai i teie hoa iti maitai ore o te tamata atoa nei mai te au i ta’na rave‘a.

Ta’u aniraa ia tatou paatoa, maoti râ, ia hi‘opo‘a tatou i to tatou oraraa, ia tatarahapa e ia tamau noa i te tamata. Ia ore tatou ia tamata, e mau feia hara ana‘e ïa tatou i te mau mahana hopea nei ; ia ore tatou ia faaitoito â, e mau feia faaru‘e ohipa ana‘e ïa tatou i te mau mahana hopea nei ; e ia ore tatou ia vaiiho ia vetahi ia tamata, e mau feia faahua paieti noa ïa tatou i te mau mahana hopea nei.10 Ia tamata tatou ma te faaitoito â e ma te tauturu ia vetahi ia na reira atoa mai, e mau Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei papû ïa tatou. A taui noa ai tatou, e ite mai tatou e, o vai tatou e o vai te taata ta tatou e riro mai, tera mau ïa ta te Atua e haapa‘o rahi nei, rahi atu â i to tatou vairaa i tera a‘e ra tau.11

Ua mauruuru roa ino vau no te Faaora, no To’na Taraehara hope ore e no te mau peropheta i te mau mahana hopea nei o te faaitoito nei ia tatou ia riro ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ia tamau noa i te tamata.12 Te faa‘ite papû nei au no te ora papû o te Faaora, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Nelson Rolihlahla Mandela, Long Walk to Freedom (1994) ; « Biography of Nelson Mandela », nelsonmandela.org/content/page/biography ; and President Barack Obama’s 10 no titema 2013, eulogy for Nelson Mandela, at whitehouse.gov/the-press-office/2013/12/10/remarks-president-obama-memorial-service-former-south-african-president-. E itehia te rauraa o te mau feti‘a Mandela mai te Feti‘a Nobel no te hau, te Feti‘a no te Vai-ti‘amâ-raa a te peresideni no te mau hau amui no Marite e te Ti‘araa Soviete e Lenin.

  2. Ei hi‘oraa, hi‘o te a‘oraa a Nelson Mandela i te Baker Institute no Rice University i te 26 no atopa 1999, bakerinstitute.org/events/1221. Mai te huru ra te tipee rii ra oia i te faahitiraa mâtau maitai, tei parauhia na Robert Louis Stevenson : « Te feia moʻa, e mau taata hara ïa e tamau noa nei i te tamata ». Na roto i te mau matahiti ua faahiti atoa mai te tahi mau pu‘eraa i teie mana‘o ; Ei hi‘oraa, te parauhia nei ua parau Conficius e, « E ere to tatou hanahana rahi roa a‘e i roto i te oreraa e marua tei roto râ i te ti‘a-faahou-raa i te taime atoa e marua tatou ».

  3. Hi‘o ei hi‘oraa, 2 Nephi 31:2–21 ; 3 Nephi 11:23–31 ; 27:13–21 ; Moroni 6:6 ; Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 20:77, 79 ; 59:8–9 ; Buka arataʻi 2: Faatereraa o te Ekalesia (2010), 2,1.2.

  4. Ia parauhia e, O vai tatou e o vai te taata e riro mai tatou, tera ïa ta te Atua e haapa‘o rahi nei, rahi atu â i to tatou vairaa i tera a‘e ra tau, te auraa ra, e ere ïa, e tau‘a ore te Faaora i te mau faahopearaa o te hara o te hoê taata i ni‘a i te tahi taata. Oia mau, te haapa‘o rahi roa nei te Faaora i te feia tei pêpê, tei mauiui e tei oto te aau no te mau ofatiraa ture o te tahi atu taata. E e rave te Faaora « i to ratou paruparu i ni‘a ia’na iho ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te rave‘a e faaora’i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra » (Alama 7:12).

  5. William Shakespeare, As You Like It, ha‘utiraa 4, tuhaa 3, reni 134–37.

  6. Ezekiela 33:12, 14–16.

  7. Ua riro te faaohiparaa i te taunei o te mau ta‘o haa ei ohipa mâtau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ei faatu‘atiraa i te haavâraa hopea. Hi‘o ei hi‘oraa, 2 Nephi 9:16 ; Moromona 9:14 ; Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 58:42–43.

  8. Thomas S. Monson, « The Will Within », Ensign, Me 1987, 68.

  9. Isaia 61:1–3 ; hi‘o atoa Luka 4:16–21.

  10. Te parau feia faahua paiete e aore râ feia haavare tei faaohipahia i roto i te Faufaa Apî, e nehenehe te reira ia iritihia mai te reo heleni ei « taata haavarevare » ; « te auraa o te ta‘o heleni, oia ho‘i ïa, ‘e taata ha‘uti teata ora’ e aore râ ‘e taata e faahua ra, e faarahi roa ra i te hoê tuhaa ohipa’ » (Mataio 6:2, nota raro a). Ia ore tatou e horo‘a i te taata te taime no te taui ia au i to ratou puai, te faahua ra ïa tatou ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

  11. Hi‘o i te nota 4, i ni‘a mai.

  12. E mea maere te rahiraa taime e itehia teie poro‘i i roto i te mau a‘oraa a te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua haapapû te peresideni Dieter F. Uchtdorf i te reira a na ô ai oia, « I roto i te mau parau tumu atoa i haapiihia mai e te mau peropheta i tera e tera tenetere, te hoê o te reira mau parau tumu o tei faahiti-tamau-noa-hia mai maori râ, o te parau poro‘i maitai ïa e te mahanahana te haapii mai nei e, e nehenehe ta te taata e tatarahapa, e taui i te haerea, e e ho‘i faahou mai i ni‘a i te e‘a ti‘a o te ti‘araa pĭpĭ » (« E nehenehe ta outou e rave i teie nei ! » Liahona, Novema 2013, 56).