2010–2019
No niʻa i te riroraa i to tatou huru mau
Eperera 2015


No niʻa i te riroraa i to tatou huru mau

Te pure nei au, ia patoʻi tatou i te faahemaraa ia itehia mai to tatou parau, ma te tautoo râ tatou ia roaa mai te hanahana teitei aʻe : ia riro ei pĭpĭ haehaa e ei pĭpĭ huru mau na Iesu Mesia

I te pae hopea o te tenetere 18, ua faaara o Catherine te Vahine rahi no Russia e, e ratere oia na te pae tooʻa o te râ o to’na basileia, ma te apeehia e rave rahi mau tiʻa hau no te mau fenua eê. E hinaaro rahi to te tavana rahi no taua tuhaa fenua ra, o Grigory Potemkin ia faahiahia mai teie nau ratere ia ratou. E no reira, ua imi oia i te rave‘a no te faaʻiteʻite i te manuia o to’na fenua.

No te hoê tuhaa o te tere, ua ratere o Catherine na niʻa i te anavai Dnieper, ma te haapeu i te faaʻiteraa i tera nau tiʻa hau i te mau mataeinaa auhune na te hiti anavai, tei î roa i te taata itoito e te oaoa. Hoê noa iho fifi : e ohipa faaʻiteʻite noa teie. Te parauhia ra e, ua hamani o Potemkin i te mau apaapa faretoa e te mau fare haavare. Ua faanaho atoa oia i te feia faaapu e faahua rave ohipa ra, ei faahohoʻaraa i te hoê huru oraraa auhune. Ia moʻe atu te feia mana i ô mai i te tipuuraa o te anavai, ua tataratara ïa te mau rave ohipa a Potemkin i te oire haavare, e ua faahoro i te mau tauhaa i raro atu i te anavai, ia ineine no te taime e tere mai ai o Catherine i muri aʻe na reira.

Noa’tu e, aita te mau ʻaivanaa ihi aamu i tiʻaturi roa i te tiʻaraa mau o teie aamu, ua riro râ te parau ra, « Oire Potemkin » ei parau mâtau i roto i te parau a to te ao nei. To’na auraa i teie nei, o te imiraa ïa i te raveʻa ia tiʻaturi te taata e, e mea maitai aʻe tatou i to tatou huru mau.

Tei te vahi tiʻa mau anei to tatou aau ?

E huru ïa no te natura taata ia hinaaro ia faaʻite i to’na huru maitai roa aʻe. No reira, e rave rahi o tatou e rave puai nei i te ohipa na rapae i te utuafare, e no reira to tatou mau taureʻareʻa no te Autahuʻaraa a Aarona e hiʻo ai e, ua afaro maitai anei to ratou rouru, aʻuanei e hape noa’tu ai te farereiraa i te tahi taata taa ê. E ere i te ohipa ino ia faaanaana i to tatou tiaa, ia hauʻa noʻanoʻa maitai, e aore râ, ia tahuna i te auʻa repo hou a tae mai ai te mau taeaʻe hahaere utuafare. Tera râ, mai te mea e, e rave-uʻana-hia teie hinaaro faahua, e nehenehe to’na maitai e riro mai ei haavare.

Ua faaʻite tamau mai te mau peropheta i te reo faaaraara i te feia e « haafatata mai nei te reo [i te Fatu] e te faatura maira to ratou vaha [Ia’na], tei te atea ê râ to ratou aau [Ia’na] ».1

Ua faaʻite te Faaora i te haroʻaroʻa e te aroha i te feia hara aau haehaa e te hinaaro mau. Tera râ, ua tiʻa Oia i niʻa ma te riri tano i te feia haavarevare mai te mau papaʻi parau, te mau pharisea e te mau sadukea―o ratou tei tamata i te faaʻite i te hohoʻa parau tiʻa ia roaa ia ratou te arueraa, te mana e te taoʻa o te ao nei, a tamau noa ai i te hamani ino i te feia tei titauhia ia ratou ia haamaitai. Ua faaau te Faaora ia ratou i te « vairaa tupapaʻu i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aʻe, areʻa o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau ».2

I to tatou nei anotau, te parau atoa mai nei te Fatu i te mau parau mai te reira rii te huru i te mau taeaʻe tei mau i te autahuʻaraa o te tamata nei i te « tapoʻi mai i ta [ratou] mau hara, e aore râ, ia haamauruuru i to [ratou] teʻoteʻo, [e aore râ, i ta ratou] opuaraa hahavai ». Te parau ra oia e, mai te mea e, e na reira ratou, « e faananaue atu te mau raʻi ia ratou iho ; e oto te Varua o te Fatu ; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua amene te autahuʻaraa, oia hoʻi, te mana no te reira taata ».3

No te aha teie e tupu nei ? No te aha tatou e tamata nei i te tahi taime ia faahua ohipa, auhune e te haapaʻo na rapae, areʻa i roto ra―mai ta te Heheu parau i parau no to Ephesia ra―ua « tuu ïa [tatou] i to [tatou] hinaaro matamua » ?4

I roto i te tahi mau hiʻoraa, e riro paha e, ua moʻe paha ta tatou faatumuraa i niʻa i te tumu mau o te evanelia, ma te faariro i te « huru paieti » ei « mana mau ».5 E fifi taa ê mau teie, mai te mea e, e faaʻite tatou i to tatou hiʻoraa rapae ei pĭpĭ, no te faahua i mua ia vetahi ê, ia roaa te faufaa e te mana. E riro tatou i te tomo i roto i te vahi o te pharisea, e no reira, ua tae roa i te taime e hiʻopoʻa tatou i to tatou aau no te faaafaro oioi i te tereraa.

Te mau faanahonahoraa faahua Potemkin

Teie faahemaraa ia faahua maitai aʻe i to tatou huru mau, te itehia nei ïa eiaha i roto noa i to tatou iho oraraa, e nehenehe atoa râ e itehia i roto i ta tatou mau ohipa i roto i te Ekalesia.

Ei hiʻoraa, ua ite au i te hoê tĭtĭ ua haamau te feia faatere i te tahi mau opuaraa teitei no te matahiti. Noa’tu te maitai o te mau opuaraa, ua faatumu râ ratou i niʻa i te mau faahitiraa parau nehenehe e te navenave e aore râ, i niʻa i te numera e te faito i niʻa i te hanere.

Ia hope teie mau opuaraa i te tuatapapahia e i te fariihia, ua haamata te hoê mea i te haapeʻapeʻa i te peresideni tĭtĭ. Ua feruri oia i te mau melo no to’na tĭtĭ―mai te metua vahine apî ra e te mau tamarii rii naʻinaʻi tei riro mai ei vahine ivi aita i maoro aʻenei. Ua feruri oia i te mau melo tei roto i te feaa e aore râ, i te vai-otahi-raa, e aore râ, i roto i te maʻi rahi e aita e moni paruru. Ua feruri oia i te mau melo tei roto i te mau fifi o te faaipoiporaa peʻapeʻa, tei roto i te faatîtîraa no te hoê mea, tei roto i te ohipa ore, e te huma roro. Rahi noa’tu ta’na feruriraa ia ratou, rahi noa’toa’tu ta’na uiraa ia’na iho i te hoê uiraa haehaa : e faatupu anei ta matou mau opuaraa apî i te hoê taa-ê-raa i roto i te oraraa o teie mau melo ?

Ua haamata oia i te uiui e, e taa ê roa paha ta ratou mau opuaraa no te tĭtĭ ahiri ratou i ui na mua e, « E aha mau ta matou taviniraa ? »

No reira, ua hoʻi faahou teie peresideni tĭtĭ i mua i ta’na apooraa, e ua amui ratou no te taui i ta ratou faatumuraa. Ua faaoti ratou e, e ore roa ratou e farii i « tei poia… tei veve… tei vai tahaa noa… tei maʻi e tei roohia i te ati, ia haere na mua ia [ratou], ma te ite ore ia ratou ».6

Ua haamau ihora ratou i te mau opuaraa apî, ma te ite e, eita e nehenehe e faito i te mau taime atoa i te manuïaraa i roto i teie mau opuaraa apî, i te taata nei―nahea hoʻi te hoê taata ia faito i te iteraa papû o te taata iho, te here i te Atua e aore râ, te aroha ia vetahi ê ?

Tera râ, ua ite atoa ratou e, « e rave rahi te mau mea e nehenehe e faito e ere râ i te mea faufaa. E rave rahi te mau mea eita e nehenehe e faito e mea faufaa râ ïa ».7

Te uiui nei to’u manaʻo e, aita anei ta tatou mau opuaraa no te pupu e no te taata hoê, e riro nei i te tahi taime, ei faaauraa i te hoê oire Potemkin i teie tau. E hohoʻa maitai anei to te reira ia hiʻohia’tu na te atea, aita râ e pahono ra i te mau hinaaro mau o to tatou mau taata tupu ?

E au mau hoa, e mau taeaʻe here no te autahuʻaraa, ahiri Iesu Mesia e parahi i pihaʻi iho ia tatou e ia ani mai i te parau faaʻite no niʻa i ta tatou tiaauraa, aita vau i papû e, e faatumu rahi anei Oia i niʻa i te mau faanahonahoraa e i te mau numera. Te mea ta te Faaora e hinaaro ia ite, o te huru ïa o to tatou aau. E hinaaro Oia ia ite i te huru o to tatou here e ta tatou utuuturaa i te feia ta tatou e haapaʻo nei, te huru ta tatou e faaʻite nei i to tatou here i to tatou hoa faaipoipo e te utuafare―e te huru tatou e haamâmâ nei i ta ratou hopoiʻa i te mau mahana atoa. E e hinaaro te Faaora ia ite i te huru tatou e haafatata nei Ia’na e i to tatou Metua i te Ao ra.

No te aha tei ô nei tatou ?

E mea maitai roa ia maʻimi i to tatou iho aau. Ei hiʻoraa, e tiʻa paha ia tatou ia ui ia tatou iho e, no te aha tatou e tavini nei i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia ?

E nehenehe atoa ta tatou e ui e, no te aha tatou i tae mai ai i teie pureraa i teie mahana ?

Te manaʻo nei au e, mai te mea e, e pahono faaohie noa vau i te reira uiraa, e nehenehe ta’u e parau e, tei ô nei au no te mea ua tono mai te peresideni Monson ia’u ia haere mai e paraparau.

No reira, aita ihoa ïa ta’u e raveʻa.

Taa ê atu i te reira, ua hinaaro ta’u vahine ia tae mai au, e mea here hoʻi au ia’na. E nahea e tiʻa ai ia’u ia patoʻi ia’na ?

Tera râ, ua ite tatou paatoa e, te vai ra te mau tumu maitai aʻe no te haere mai i ta tatou mau pureraa e ia ora i to tatou oraraa ei mau pĭpĭ haapaʻo na Iesu Mesia.

Tei ô nei au no te mea, te hinaaro nei au ma to’u aau atoa ia pee i to’u Fatu, o Iesu Mesia. Te hinaaro nei au e rave i te mau mea atoa Ta’na e ani mai ia’u i roto i teie ohipa rahi. Te poʻia nei au ia faateitei te Varua Moʻa ia’u e ia faaroo vau i te reo o te Atua ia paraparau mai Oia na roto i To’na mau tavini maʻitihia. Tei ô nei au no te riro ei taata maitai aʻe, ia faateiteihia vau na te mau hiʻoraa faaûru o to’u mau taeaʻe e tuahine i roto i te Mesia, e no te haapii nahea ia utuutu maitai atu â i te feia veve.

Ei haapotoraa, tei ô nei au no te mea ua here au i to’u Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia.

Ua papû ia’u e, teie atoa te tumu no outou. Teie te tumu tatou e faatusia nei, eiaha râ ma te parau noa, ia pee i te Faaora. Teie te tumu tatou e mau nei ma te hanahana i To’na autahuʻaraa moʻa.

Mai te pura auahi, riro mai ei auahi ura

Mai te peu e mea hotu e te tupu maitai to outou iteraa papû e aore râ, e faito rii ta outou haaraa i roto i te Ekalesia i te hoê oire Potemkin, te parau apî maitai, maori râ ïa, e nehenehe ta outou e patu i niʻa i te mau huru puai atoa e vai ra i roto ia outou. I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia e nehenehe outou e paari i te pae varua e e fatata i te Faaora na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia i te mau mahana atoa.

Na roto i te faaoromai e te tamau maite, e nehenehe te ohipa haʻihaʻi roa aʻe o te tiʻaraa pĭpĭ, e aore râ, te arahu ʻama haʻihaʻi roa aʻe o te tiʻaturiraa, e riro mai ei auahi ura no te hoê oraraa haamoʻa. Oia ïa, mai tera te haamataraa o te rahiraa o te auahi ura―mai te hoê pura iti.

No reira mai te mea e, te manaʻo ra outou e, e mea naʻinaʻi e te paruparu outou, e haere noa na outou i te Mesia, Na’na e faariro i te mau mea paruparu ei mau mea puai.8 Tei paruparu aʻe i rotopu ia tatou nei, e nehenehe ïa e riro mai ei taata puai i te pae varua, na roto i te aroha o te Atua, i te mea e, eita te Atua « e haapaʻo i te huru o te taata ».9 Oia to tatou « Atua haavare ore, o tei haapaʻo maite i te faufaa e te aroha i te feia i hinaaro ia’na, e te haapaʻo i ta’na ra parau ».10

Ua ite papû vau e, mai te mea e, e nehenehe ta te Atua e haere mai e paturu i te hoê purutia veve e te painu mai roto mai i te hoê utuafare i te hoê fenua ta te tamaʻi i haamou, era ê te atea i te pû faatereraa o te Ekalesia, e nehenehe atoa ïa Ia’na ia haere atu ia outou na.

E au mau taeaʻe here i roto i te Mesia, te Atua o te Poieteraa, tei puhi i te aho ora i roto i te raʻi-nui-atea, ua papû ïa e, e mana atoa To’na no te puhi i te aho ora i roto ia outou. Papû roa e, e nehenehe Ta’na e faariro ia outou i to outou huru mau, ei varua mau no te maramarama e te parau mau ta outou e hinaaro nei ia riro.

E mea papû e te hape ore te mau parau fafau a te Atua. E nehenehe ta tatou mau hara e faaorehia e ia tamâhia tatou i te mau parau tiʻa ore atoa ra.11 E mai te mea e tamau noa tatou i te haapaʻo e i te ora i te mau parau tumu mau i roto i to tatou oraraa e i roto i to tatou utuafare, e taeʻahia ia tatou te hoê faito « e ore tatou e poʻia faahou, e ore hoʻi e poihâ faahou… Na te arenio hoʻi tei parahi i ropu i te terono ra e faaamu ia [tatou], e e arataʻi hoʻi ia [tatou] i te mau pape ora pihaa ra : e na te Atua e horoi hua i to [tatou] roimata ».12

E vahi faaoraraa te Ekalesia, eiaha ei tapuniraa

Eita râ te reira e tupu, mai te mea e, e tapuni tatou i muri i to tatou iho apaapa haavare e te apaapa haavare i te pae faaroo e i te pae faanahonahoraa. Na te reira huru tiʻaraa pĭpĭ haavarevare e opani ia tatou ia hiʻo i to tatou iho huru mau, e e opani atoa ia tatou ia taui mau na roto i te temeio o te Taraehara o te Faaora.

E ere te Ekalesia i te hoê fare faaʻiteʻiteraa pereoo uira―hoê vahi no te tuu ia tatou iho i niʻa i te paʻepaʻe faaʻiteiteraa ia tiʻa ia vetahi ê ia hiʻohiʻo maite i to tatou huru pae varua, te aravihi, e aore râ, te auhune. E au râ mai te hoê pû ohiparaa, i reira hoʻi te mau pereoo tei titauhia ia tâtâî e haere mai, ia haamaitaihia e ia faaapîhia.

E aita anei, tatou paatoa, tei titauhia ia tâtâîhia, ia haamaitaihia, e ia faaapîhia ?

Te haere mai nei tatou i te pureraa eiaha no te huna i to tatou mau fifi, no te faaora râ i te reira.

E i roto i to tatou tiʻaraa autahuʻaraa, e hopoiʻa ê atu â ta tatou―e « faaamu i te nana a te Atua… eiaha râ no te faaueue, no te hinaaro râ ; eiaha no te taoʻa, no te tae mau râ o te aau ; eiaha ma te faahepo i niʻa iho i te tufaa a te Atua ra, ei [hiʻoraa] râ no te nana ».13

A haamanaʻo na, e te mau taeaʻe, « E patoʻi mai te Atua i te feia teʻoteʻo, e horoʻa mai râ i te maitai i te feia haehaa ».14

Te taata rahi aʻe, e te aravihi aʻe, e te tiʻa hope roa aʻe o tei haere na niʻa i teie fenua, o te taata haehaa roa aʻe ïa. Ua rave Oia i te tahi o Ta’na taviniraa faahiahia i roto i te mau taime moʻemoʻe, i pihaʻi iho i te tahi noa tau taata rii, o Ta’na i ani atu « eiaha e faaʻite i te taata » i te ohipa Ta’na i rave.15 Ia parau te hoê taata Ia’na e, « e maitai », oioi roa Oia i te faahoʻi faahou atu i te haapopouraa, ma te haapapû e, o te Atua anaʻe ra te maitai mau.16 E mea papû maitai e, aita hoê auraa No’na te arueraa a to te ao nei ; Ta’na opuaraa hoê roa, o te taviniraa ïa i to’na Metua e « te rave[raa ] i te mea e mauruuru ai oia ra ».17 E mea tano roa ia pee tatou i te hiʻoraa o to tatou Fatu.

E mata na tatou i te here, mai Ia’na i here ra

E te mau taeaʻe, o teie to tatou piiraa teitei e te moʻa―ia riro ei tiʻa no Iesu Mesia, ia here, mai Ia’na i here ra, ia tavini mai Ia’na i tavini ra, ia « faateitei mai i te rima tautau ra i niʻa, e ia faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra »,18 ia « hiʻo atu hoʻi i te feia veve e tei ere hoʻi »,19 e ia haapaʻo i te mau vahine ivi e te mau tamarii otare.20

Te pure nei au, e te mau taeaʻe e, a tavini ai tatou i roto i to tatou utuafare, te pupu autahuʻaraa, te paroisa, te tĭtĭ, te oraraa tivira e te nunaa, ia patoʻi tatou i te faahemaraa ia itehia mai to tatou parau, ma te tautoo râ tatou ia roaa mai te hanahana teitei aʻe : ia riro ei pĭpĭ i to’na huru mau, te pĭpĭ haehaa na to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia. Mai te mea e, e na reira tatou, e ite ïa tatou ia tatou iho i te haereraa na niʻa i te eʻa e roaa ai to tatou huru maitai roa aʻe, to tatou huru mau roa e to tatou huru hanahana roa a‘e. Te faaʻite papû nei au i teie mau mea na roto i te iʻoa o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra, amene.