2010–2019
Faaea i piha‘i iho i te tumu raau
Eperera 2015


Faaea i piha‘i iho i te tumu raau

E parabole mana rahi te orama a Lehi no te tumu raau o te ora, no ni‘a i te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea.

Na mua rii noa to te peresideni Heber J. Grant faaru‘eraa i teie ao, ua haere te tahi Taea‘e i to’na fare. Hou raua a taa ê ai, ua pure te peresideni Grant, « E te Atua, e haamaitai na ia’u eiaha to’u iteraa papû ia mo‘e e ia vai haapaʻo maitai au e tae noa’tu i te hopea ! »1 A 27 matahiti te roa oia ei Peresideni o te Ekalesia, e teie ta’na pure tuutuu ore. Ua riro to’na hi‘oraa ei faahamana‘oraa papû e, aita e taata, noa’tu te matahiti, e paruru-ê-hia i mua i te umeumeraa a Satane. E piti mauihaa puai ta Satane, te faanevanevaraa e te haavarevareraa.

Te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea, e hoê tapa‘o ïa te reira no te ti‘araa pĭpĭ mau e e mea faufaa rahi no te ora mure ore. Ia tae mai râ te mau fifi e te mau tamataraa, pinepine tatou i te parau ohie e « tape‘a i te paari ». Ia ite maitai outou e : e ere te parau « tape‘a i te paari » i te parau tumu no te evanelia. Te auraa no te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea, o te haere-tamau-raa ïa i te Mesia e te haamaitai-roa-raa ia tatou na roto Ia’na.

Ua ite tatou e, e mea faufaa, no te ora mure ore, te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea, no te aha ïa tatou e tafifi nei i te vai-haapaʻo-maitai-raa ? E tafifi tatou i te taime e umeume te mau ohipa matamua e rave atu. E haaparuparu te haapa‘o huru tau‘a ore e te fafauraa pumahanahana noa i te faaroo. E titau te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea i te fafauraa hope i te Faaora e i ta tatou mau fafauraa.

E parabole mana rahi te orama a Lehi no te tumu raau o te ora, no ni‘a i te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea. A tuatapapa na roto i te pure ma te feruri maitai i teie orama a Lehi ; ei reira e faaohipa atu ai no outou iho. A na reira ai outou, teie e ono parau tumu faufaa rahi e feruri atu no te tauturu ia outou ia tape‘a maite e tae noa’tu i te hopea.

1. Eiaha ia mo‘e ia pure

I te haamataraa, o Lehi ana‘e i roto i « te hoê medebara poiri e te ri‘ari‘a ».2 Ua faaruru a‘enei tatou tata‘itahi i te taime poiri e te vai-otahi-noa-raa. « Eiaha ïa e taiâ, e pure tamau â ».3 A pee i te hi‘oraa o te peresideni Heber J. Grant. A pure no te puai ia tape‘a maite e tae noa’tu i te hopea. A ani i te Metua i te Ao ra, « E aha faahou â ta Oe i hinaaro ia’u ia rave ? »

2. Haere mai i te Mesia e ia maitai roa i roto Ia’na ra

O te tumu raau o te ora te hoho‘a rahi i roto i te orama a Lehi. E faatoro te mau mea atoa i ni‘a i te tumu raau o te ora. E hoho‘a te tumu raau no te Mesia, o oia ho‘i te faa‘iteraa papû no te here o te Atua. E hoho‘a te hotu no To’na Taraehara hope ore e e faa‘iteraa rahi ho‘i no te here o te Atua. Te ora mure ore e te feia ua here tatou, o te mea au a‘e ïa e te hinaaro a‘e i te tahi atu mau mea. No te faatupu i teie horo‘a, e ti‘a ia tatou ia « haere mai i te Mesia ia maitai roa Ia’na ».4 O Oia « te eʻa, e te parau mau, e te ora ».5 E nehenehe ta tatou ia faaî i to tatou oraraa i te mau manuiaraa e te mau ohipa maitai, i te hopea râ, ia ore tatou e tomo i roto i te mau fafauraa mo‘a no pee i te Mesia e no te haapa‘o maite i te reira, e riro ïa tatou i te hape roa i te fa.

3. Haere ti‘a’tu i mua ma te faaroo

E e‘a e arata‘i nei i te tumu raau o te ora, i te Mesia. E e‘a afaro e te piriha‘o, e mea vî e te papû. E mea vî te mau faaueraa a te Atua, e ere râ i te mea haavî. E paruru te reira ia tatou i te mau atâtaraa pae varua e pae tino, ia ore tatou ia mo‘e.

E patu faarahi te haapa‘o i te faaroo i te Mesia. E parau tumu te faaroo no te ohipa e no te mana. E faatupu te pee-tamau-raa i te hi‘oraa o te Faaora i te mana varua e i te aravihi. Ia ore te mana haapuai e te mana faati‘a o te Taraehara, eita ïa ta tatou e nehenehe ia faaea i ni‘a i te e‘a e ia tape‘a maite.

« Ia haere ti‘a’tu… i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia ».6

4. E taviri te Buka a Moromona no te faaoraoraraa pae varua

E mea fifi te tere no te oraraa. E mea ohie roa ia nevaneva, ia overe ê atu i te e‘a e ia mo‘e. Ua riro te mau ati ei tuhaa eita e nehenehe e ape e e mea titauhia te reira no to tatou haereraa i mua. Ia tae mai te ati, eiaha outou ia vaiiho i te hoê mea aita i papû maitai ia haamatatara i te mau mea ua ite outou. A faaoromai noa, a tapii i te parau mau ; e tae mai ihoa te maramarama. Mai te huru te mau tamataraa i te mahu poiri e haapoiri nei i to tatou mata e o te faaetaeta nei i to tatou aau. Ia ore tatou e tape‘a « ma te mau maite »7 i ni‘a i te parau a te Atua a ora ai, e riro ïa tatou i te mata-ru‘i-hia i te pae varua e eita’tura e haapa‘o i ta te varua. A ma‘imi i te Buka a Moromona e i te mau parau a te mau peropheta ora i tera mahana e tera mahana e tera mahana ! O teie te taviri no te faaoraoraraa pae varua e te aperaa i te haavarevareraa. Ia ore te reira, ua mo‘e ïa tatou i te pae varua.

5. Eiaha outou ia faanevanevahia e ia haavarevarehia

E haapa‘o, te auraa ra, e horo‘a i to tatou atoa mana‘o. Eita te haapa‘oraa i te parau a te feia e ore e ti‘aturi nei i te Mesia e tauturu ia outou ia ite mai Ia’na. Ia imihia i ni‘a i te Itenati te tapa‘o #terafarerahi no te noaa mai te tahi ite, eita ïa te reira e arata‘i i te parau mau. Aita i piahia i reira. Tei te Faaora noa « te mau parau no te ora mure ore ».8 Te toe‘a, e mau parau noa. E tapa‘o tera fare rahi e te aano no te « mana‘o faufaa ore e te te‘ote‘o »9 o te ao—oia ho‘i, te faanevanevaraa e te haavarevareraa. Ua î te reira i te taata ahu purapura mai te huru ra e, ua fana‘o ratou i te mau mea atoa. Te faaoo ra râ ratou i te Faaora e te feia e pee nei Ia’na. Te tamau noa nei ratou « i te haapii, aore roa râ i noaa te ite i te parau mau ».10 E au to ratou hi‘oraa i te ohipa politita, ua mo‘e râ ratou i te pae varua.

6. Faaea i piha‘i iho i te tumu raau

Te poro‘i a Lehi, oia ho‘i, e faaea i piha‘i iho i te tumu raau. E faaea tatou no te mea ua faafariuhia tatou i te Fatu. Ua haapii Alama, « E inaha, na’na ho‘i to ratou aau i faafariu mai ; na’na i faaaraara ia ratou i te vare‘a taoto rahi, ara a‘era ratou i te Atua ra ».11 A tuu noa ai tatou i to tatou aau i te Atua, e taui te Varua Maitai i to tatou natura iho, e faafariu-rahi-hia tatou i te Fatu e eita faahou tatou e ma‘imi i tera fare rahi. Ia faaea râ tatou i te rave i te reira mau mea na‘ina‘i e hopoi mai i te faafariuraa rahi, e otohe tatou i muri i te pae varua. O te taivaraa te huri tua o te faafariuraa.

I te mau misionare atoa, no mutaa ra e no teie nei : Elder ma, tuahine ma, eita roa’tu ta outou e nehenehe e faaoti i te misioni, e ‘ou‘a atu ai i roto ia Babulonia, ma te haapau i te taime rahi no te faare ia outou i ni‘a i te mau ha‘uti video ma te ore e topa i roto i te vare‘a taoto rahi i te pae varua. Eita atoa ta outou e nehenehe e faanavenave i roto i te hoho‘a faufau ma te haavare ite i te peu mâ e te viivii-ore, e ape atu ai te tapinevaraa pae varua ei faahopearaa. Ia mo‘e te Varua, ua mo‘e outou. Eiaha outou ia faanevanevahia e ia haavarevarehia

E vai ara noa te mau pĭpĭ mau i te Atua i te mahana tata‘itahi na roto i ta’na iho pure o te aau, te tuatapaparaa papû i te papa‘iraa mo‘a, to’na iho haapa‘o e te taviniraa pipiri ore. A faaea i piha‘iho i te tumu raau e a vai ara noa.

A rave rahi matahiti i ma‘iri, ua piihia maua te tuahine Pearson ia peresideni i i te misioni no Washington Tacoma. Ua hitimahuta roa maua i teie piiraa. Ma te taiâ rii, ua farerei au i te upoo faatere e te faatere rahi (CEO) o te taiete i reira vau i te raveraa, e ua faa‘ite ihora ia raua no ni‘a i ta’u piiraa misioni. Ia hi‘ohia to raua mata, ua riri rii mai raua i ta’u faaotiraa ia vaiiho i te taiete. « A fea na oe i te raveraa i teie faaotiraa, e no te aha oe i ore ai i paraparau ia maua na mua’tu ? », ua ani mai raua.

I tera taime, ua papû maitai te mana‘o, e ua tae mai teie pahonoraa. Ua parau atu vau, « Ua rave na vau i teie faaotiraa ei taure‘are‘a 19 matahiti, a rave ai au i te mau fafauraa i mua i te Atua, i roto i te hiero, ia pee i te Faaora. To’u oraraa taatoa ta’u i patu i ni‘a i teie mau fafauraa, e te opua nei au ia haapa‘o i te reira i teie nei ».

I te taime e tomo ai tatou i roto i te mau fafauraa e te Atua, aita e haereraa i muri. Aita e faaopaoparaa, aita e faaru‘eraa e aita e haaparuparuraa. I roto i te basileia o te Atua, e titauraa no te maitai hope e vai ra no te faateiteiraa. Titauhia te ti‘araa pĭpĭ itoito roa ! Aita e vahi no te pĭpĭ faatanotano noa aore râ faanava‘i noa. Te faatanotano-noa-raa, e enemi ïa no te maitai hope, e e riro te fafauraa faatanotano noa i te opani ia outou i te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea.

Mai te peu te tafifi ra outou, te taa ore ra e aore te mo‘e ra i te pae varua, te a‘o atu nei au ia outou ia rave i te mea iho e faaho‘i ia outou i ni‘a i te e‘a. A haamata faahou i te tuatapapa i te Buka a Moromona na roto i te pure, e a ora i to te reira mau haapiiraa, i tera mahana e tera mahana e tera mahana ! Te faa‘ite papû nei au no te mana hohonu e vai ra i roto i te Buka a Moromona o te riro i te taui i to outou oraraa ma te haapuai i ta outou faaotiraa ia pee i te Mesia. E riro te Varua Maitai i te taui i to outou aau e i te tauturu ia outou ia ite i « te huru mau o te mau mea e vai nei ».12 E faa‘ite mai Oia ia outou i tei titauhia ia rave i muri iho. Teie te parau fafau a Nephi ia outou :

« Ua parau atura vau ia raua… te taata atoa e haapa‘o i te parau a te Atua e mau maite i te reira, e ore ïa ratou e pohe, e ore hoʻi te mau faahemaraa e te mau ohi auahi o te enemi ra e haapoiri ia ratou ia arata‘i ia ratou i te pohe.

« Na’u… i a‘o atu… ia haapa‘o raua i te parau a te Atua, e ia haamana‘o ho‘i i te haapa‘o i ta’na mau faaue i te mau mea atoa ma te tuutuu ore ».13

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua riro te tape‘a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea ei hi‘opo‘raa rahi no te ti‘araa pĭpĭ. Na to tatou ti‘araa pĭpĭ i te mau mahana atoa e faaoti i to tatou hopearaa mure ore. A ara i te Atua, a tapii i te parau mau, a haapa‘o i ta outou mau fafauraa mo‘a no te hiero e a faaea i piha‘i iho i te tumu raau !

Te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû no te Mesia ora tei ti‘a faahou mai. Ua ite au e, te ora nei Oia. To’u nei hiaai rahi, ia riro haavare ore au e te haapaʻo maitai e tae noa’tu i te hopea roa, i te peeraa i To’na hi‘oraa hanahana. Na roto i te i‘oa o te Fatu Iesu Mesia, amene.