2010–2019
Na te Atua i haamau i te utuafare
Eperera 2015


Na te Atua i haamau i te utuafare

No roto tatou tata‘itahi i te utuafare o te Atua e ua hinaarohia tatou.

Te vai ra anei hoê mea nehenehe e te hohonu atu i te mau parau mau ohie e te mâ o te evanelia i haapiihia i roto i te hoê himene paraimere ? E ua ite outou paatoa e te mau tamahine no te Paraimere i ô nei i teie pô, i te himene ta’u e paraparau atu. Ua haapii outou i te reira no ta outou faanahoraa Paraimere i te matahiti i ma‘iri a‘e nei.

I roto i te mau parau o « na te Atua i haamau i te utuafare »1—tei himenehia i na’uanei i roto i teie pureraa—ua faahaamana‘ohia ia tatou te haapiiraa papû. Aita tatou i haapii noa e, na te Atua i haamau i te utuafare, ua haapii atoa râ tatou e, e tuhaa tatou tata‘itahi no te utuafare o te Atua.

Te haapii nei te reni matamua o te himene e : « E utuafare to to tatou Metua. O vau! O outou, pauroa te tahi atu mau taata : e mau tamarii tatou Na’na ». I roto i te faaararaa no te utuafare, te haapii nei tatou e, « i roto i te oraraa hou te tahuti nei, ua haapii tatou no ni‘a i to tatou ti‘araa vahine mure ore. Ua ite tatou e, tatou tata‘itahi, « e tamahine herehia … tatou na te mau metua i te ao ra ».2

Aita to tatou tere tahuti i te fenua nei i faahuru‘e i te reira mau parau mau. No roto tatou tata‘itahi i te utuafare o te Atua e ua hinaarohia tatou. E mea taa‘e te mau utuafare atoa i te fenua nei. E a imi ai tatou i te mau rave‘a atoa no te faati‘a i te mau utuafare puai matarohia, te riroraa ei melo i roto i te utuafare o te Atua aita ïa i niuhia i ni‘a i te tahi atu huru ti‘araa—ti‘araa faaipoipo, ti‘araa metua, ti‘araa faufaa, ti‘araa sotiare, e aore ra, te huru ti‘araa ta tatou e faaite i mua i te taata.

Tei roto tatou. « E mau tamahine tatou na to tatou Metua i te ao ra, o te here nei ia tatou, e te here nei tatou Ia’na ».3

Na te piti o te reni o te himene e faananea nei i te reni matamua. « Ua tono mai Oia ia tatou tata‘itahi i ni‘a i te fenua nei, na roto i te fanauraa, no te ora e no te haapii i ô nei i roto i te utuafare ».

I roto i te oraraa hou te tahuti nei, ua haapii tatou e, e titauhia ia tatou ia ora i te hoê pu‘e tau tahuti nei. Ua « farii tatou i te faanahonahoraa a to tatou [Metua i te ao ra] na roto hoi i te reira e ti‘a ai i Ta’na mau tamarii ia farii i te hoê tino tahuti e ia noaa te iteraa tahuti nei no te haere i mua e tae atu ai i te maitai roa ra, e i te pae hopea, e faatupu i to [tatou] haerea hanahana ei mau fatu ai‘a no te ora mure ore ».4

Ua faataa mai o Elder Richard G. Scott e, « i roto i te ao hou te tahuti nei, ua haapiihia tatou e, te tumu tatou i haere mai ai i te ao nei, ia tamatahia ïa tatou, e ia haavîhia ».5 No taua haavîraa ra, e tupu te reira i roto i te mau huru e rave rahi, ia au i te rahiraa o te taata e farerei nei i te reira. Aita vau i farerei a‘e nei i te faataa‘eraa te tane e te vahine, te mauiui e te papû ore e tupu mai i roto i te haapa‘o-ore-raa-hia, e aore ra, te hopoi‘a o te riroraa ei metua vahine otahi. Aita vau i farerei a‘e nei i te fifi o te poheraa o te hoê tamarii, te oreraa e fanau, e aore ra, te hereraa te vahine e te vahine. Aita vau i farerei i te hamani-ino-raa e aore ra, te ma‘i tamau e aore ra, te riroraa ei tîtî no te hoê mea. Aita teie mau mea i riro ei haavîraa no’u.

No reira, i teie nei, te feruri nei paha te tahi pae e, « oia ïa e te tuahine Stephens, aita oe i ite ! » E te pahono atu nei au e, ua tano paha outou. Aita vau e taa hope nei i to outou mau titauraa. Tera râ, na roto i to’u iho mau tamataraa e te mau faahemaraa—tei tuu ia’u i ni‘a i to’u na turi—ua ti‘a ia’u ia ite maitai i te Taata tei ite. Oia tei « mataro i te oto »,6 tei faaruru i te mau mea atoa, e ua ite i te mau mea atoa. Hau atu i te reira, ua faaruru vau i te mau tamataraa atoa o te tahuti nei ta’u i faahiti atu na i roto i te hi‘oraa a te hoê tamahine, metua vahine, mama ru‘au, e tuahine, e tatie, e e hoa.

Tatou te mau tamahine haapa‘o i te fafauraa a te Atua, e ere ta tatou rave‘a i te haapii-noa-raa na roto noa i to tatou iho mau titauraa ; na roto râ i te tahoêraa i roto i te here e te aroha a paturu ai tatou i te tahi atu mau melo o te utuafare o te Atua i roto i ta ratou mau tautooraa, mai ta tatou i fafau e na reira tatou.

Mai te mea e, e na reira tatou, e ite atoa ïa tatou e e ti‘aturi hoi e, te ite nei te Faaora i te mau fifi o te haerea, e e nenhenehe Ta’na e arata‘i ia tatou i roto i te mau huru pe‘ape‘a atoa e te mau huru fifi atoa e tupu mai. Oia te aroha mau, e « e ore roa ïa e mou »7—na roto ia tatou te tahi tuhaa—mai te mea e, e pee tatou Ia’na.

Ei mau tamahine na te Atua e ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, no reira, « e rohi tatou mai te au i te mau mana‘o here ta te Atua i tuu i roto i to tatou [aau] ».8 Aita ta tatou faaururaa i taotia-noa-hia i ni‘a i te mau melo o to tatou utuafare.

Hōho’a
Photo of Sister Yazzi and Sister Yellowhair

Aita i maoro a‘e nei, ua farerei au i te tuahine Yazzie no te tĭtĭ no Chinle Arizona i roto i to’na apaapa fare. I to’na fariiraa ia’u i roto i to’na fare, te ohipa matamua ta’u i ite, o te rahiraa ïa o te mau hoho‘a utuafare e misionare i ni‘a i to’na mau papa‘i e te amuraa maa. No reira ua ui au, « e te tuahine Yazzie ehia mootua ta oe ? »

Ua hitimahuta oia i ta’u uiraa, e ua patu i to’na pa‘ufifi i ni‘a. Ua maere au i ta’na pahonoraa, e ua hi‘o vau i ta’na tamahine, te tuahine Yellowhair, tei pahono mai e, « aita oia i ite ehia mootua ta’na. Aita matou i tai‘o. Pauroa te tamarii e pii ia’na e, ‘mama ru’au’—e mama ru’au oia no te mau taata atoa ».

Aita te tuahine Yazzie i taoti‘a noa i to’na here e ta’na faaururaa i ni‘a noa i to’na utuafare fanau. Ua ite oia i te auraa no te parau e, e faaaano i te faito o to’na faaururaa a hamani maitai ai, a haamaitai ai, a faaamu ai, e a paruru ai oia i te utuafare o te Atua. Ua ite oia e, « ia haapuai ana‘e te hoê vahine i te faaroo o te hoê tamarii, te faatupu ra ïa oia i te puai o te hoê utuafare—i teie nei e a muri a‘e ».9

Te faataa ra te reni toru o te himene i te opuaraa o to tatou oraraa tahuti : « Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te utuafare no te tauturu ia tatou ia riro mai tatou mai Ta’na e hinaaro ia riro tatou ». Ua haapii mai te Faaora e, « e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra, e ere hoi outou no’u nei ».10 Te haapii nei te faaararaa o te utuafare e, ei mau tamahine varua here na te metua i te ao ra, e natura hanahana to tatou, e ti‘araa mure ore, e e opuaraa ta tatou. Te hinaaro nei te Atua ia hoê tatou. Te hiaai nei te Atua ia hoê tatou—e mau tamahine haapa‘o i te fafauraa, tahoêhia i roto i te rauraa o to tatou oraraa tata‘itahi,11 o te hinaaro nei e haapii i te mau mea atoa e hinaarohia no te ho‘i i mua Ia’na, ia taatihia Ia’na ei tuhaa no To’na utuafare mure ore.

« Na roto i te mau oro‘a mo‘a e te mau fafauraa e vai ra i roto i te mau hiero mo‘a e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i faahou i mua i te aro o te Atua, e e tahoêhia ai te mau utuafare e a muri noa’tu ».12 Na te mau oro‘a ta tatou e farii e te mau fafauraa ta tatou e rave i roto i te bapetizoraa e i roto i te mau hiero mo‘a, e faatuati i te utuafare i te Atua i na pae e piti o te paruru—faatuati ia tatou i to tatou Metua na roto i Ta’na Tamaiti, oia tei pure e, « ia riro ratou atoa ei hoê ; mai ia oe e tau Metua, i roto ia’u nei ra, e mai ia’u hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia taua ».13

Mai te mea e, e faaohipa tatou i to tatou taime i te tahuti nei no te tuatapapa e no te faaohipa i te mau haapiiraa a te Faaora, e rahi atu ïa to tatou riroraa mai Ia’na te huru. E ite tatou e, Oia te rave‘a—te rave‘a hoê roa—e ti‘a ai ia tatou ia upootia i ni‘a i te mau titauraa o te tino nei, ia ora, e ia ho‘i i to tatou fare i te ao ra.

E ho‘i faahou te reni hopea o te himene i te vahi i haamata ai oia : « E mea na reira To’na horo‘araa i To’na here, i te mea e, na te Atua i haamau i te utuafare ». E faanahonahoraa no te here te faanahonahoraa a te Metua no Ta’na mau tamarii, e e faanahonahoraa no te here. E faanahonahoraa no te tahoê i Ta’na mau tamarii—To’na utuafare—i piha‘i iho Ia’na. Ua haapii mai o Elder Russell M. Nelson e, « E piti hinaaro to te Metua i te ao ra no Ta’na mau tamarii … : te tahuti ore e te ora mure ore, ‘te auraa ra, te oraraa i piha‘i iho Ia’na’ ».14 E nehenehe te reira mau hinaaro e tupu na roto ana‘e i to tatou horo‘a-atoa-raa i te here o to tatou Metua i te ao ra no To’na utuafare na roto i te haereraa e farerei e e faaite i Ta’na faanahonahoraa ia vetahi ê.

E piti ahuru matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua ti‘a te Peresideniraa Matamua e te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i mua i to te ao taatoa a nene‘i ai ratou i te hoê faaararaa no ni‘a i te utuafare. Mai te reira â taime, ua u‘ana roa te aroraa i te utuafare.

Mai te mea e, e hinaaro tatou ia manuïa i roto i ta tatou mau hopoi‘a mo‘a ei mau tamahine na te Atua, e ti‘a ia tatou ia ite i te auraa mure ore o ta tatou hopoi‘a ia haapii i te mau parau mau no ni‘a i te faanahonahoraa a to tatou Metua i te ao ra no To’na utuafare. Ua faataa mai te peresideni Howard W. Hunter e :

« E mea titauhia ia tahoê i te mau vahine o te Ekalesia no te ti‘a i piha‘i iho i te mau taea‘e no te tapea i te tupuraa i te rahi o te ino e haati nei ia tatou, e no te faahaere i te ohipa a to tatou Faaora i mua…

« … No reira, te titau atu nei matou ia outou ia tauturu ma te puai i te faatupuraa i te maitai i roto i te haapuairaa i to tatou mau utuafare, ta tatou ekalesia, e to tatou oraraa sotiare ».15

E te mau tuahine, tei roto tatou. Ua herehia tatou. Hinaarohia tatou. E opuaraa hanahana ta tatou, e ohipa, e ti‘araa e e hopoi‘a hanahana ta tatou i roto i te Ekalesia e i te basileia o te Atua i roto i To’na utuafare mure ore. Ua ite anei outou i roto i to outou aau e, te here nei to outou Metua i te ao ra ia outou, e te hinaaro nei oia ia outou e i te feia ta outou e here nei, ia parahi i piha‘i iho Ia’na ? Mai « te Metua i te ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia i maitai roa ra… E mea maitai hope roa ta Raua mau ti‘aturiraa no tatou ».16 E mea maitai hope roa ta Raua faanahonahoraa no tatou, e e mea papû ta Raua mau tapuraa. Te faaite papû nei au i teie mau parau mau ma te oaoa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o « The Family Is of God », i roto E Mea Mure Ore te mau Utuafare : 2014 Taime Faaanaanataeraa (2013), 28–29.

  2. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  3. « Parau tumu na te feia apî tamahine », i roto i te Faahaereraa Ia’u Iho i Mua (buka iti, 2009), 3.

  4. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao Nei ».

  5. Richard G. Scott, « A faariro i te faaohiparaa i te faaroo ei ohipa matamua roa no outou », Liahona, Novema 2014, 92.

  6. Isaïa 53:3.

  7. Moroni 7:47.

  8. Iosepha Semita, i roto i te E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia : Te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 16.

  9. E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 159.

  10. Te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 38:27.

  11. Hi‘o Patricia T. Holland, « ‘One Thing Needful’ » : Becoming Women of Greater Faith in Christ », Ensign, Atopa 1987, 26–33.

  12. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao Nei ».

  13. Ioane 17:21.

  14. R. Scott Lloyd, « God Wants His Children to Return to Him, Elder Nelson Teaches », Church News section of LDS.org, 28 no tenuare 2014, lds.org/church/news/god-wants-his-children-to-return-to-him-elder-nelson-teaches.

  15. Howard W. Hunter, i roto i te E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 157 ; hi‘o atoa « To the Women of the Church » Ensign, Novema 1992, 96.

  16. M. Russell Ballard, « A feruri afaro ana‘e tatou » (Pureraa pae auahi i Brigham Young University, 20 no atete 2013); speeches.byu.edu.