2010–2019
Te horoʻa o te aroha mau
Eperera 2015


Te horoʻa o te aroha mau

I teie mahana e a muri noa’tu, e roaa te aroha o te Atua i te mau taata aau tatarahapa e te varua marû.

I te sabati Pasa te faahanahana nei tatou i te ohipa tiaʻi-maoro-roa-hia aʻe e te hanahana i roto i te tuaaai o te ao nei.

Na taua mahana ra i taui i te mau mea atoa.

Ua taui to’u oraraa i taua mahana ra.

Ua taui to outou oraraa.

Ua taui te hopearaa o te mau tamarii paatoa a te Atua.

I taua mahana haamaitaihia ra, na te Faaora o te taata nei, Oia tei rave i niʻa Ia’na i te mau fifi o te hara e o te pohe tei tapeʻa tîtî ia tatou, i ofati i te reira mau fifi e ua faatiʻamâ ia tatou.

Maoti te tusia o to tatou Taraehara here, i ere ai te pohe i to’na tara, i ere ai hade i te re,1 aore to Satane e mana vai maoro, e ua « faafanau… faahou-hia tatou ia noaa te manaʻo ora i te tiʻa-faahou-raa o Iesu Mesia ».2

Parau mau roa, ua tano te aposetolo Paulo a parau ai oia e, « e haamahanahana outou ia outou iho i teie mau parau ».3

Te aroha mau o te Atua

Pinepine tatou i te paraparau no niʻa i te Taraehara o te Faaora―e ua tiʻa te reira !

I roto i te mau parau a Iakoba, « E aha hoʻi e ore e parau ai i te Taraehara a te Mesia, e taeʻa ai te ite tiʻa no’na ra ? »4 Tera râ, « te paraparau nei tatou i te Mesia… te oaoa nei tatou i te Mesia… e te aʻo nei tatou i te parau a te Mesia, [e] te tohu nei hoʻi tatou i te Mesia »5 i te mau taime atoa, eiaha roa’tu tatou e haamoʻe i to tatou manaʻo oaoa e te maururu rahi no te tusia mure ore a te Tamaiti a te Atua.

E ore te Taraehara a te Faaora e riro ei parau mataro-noa-hia i roto i ta tatou haapiiraa, ta tatou tauʻaraa parau, e aore râ, i roto i to tatou aau. E parau moʻa râ, i te mea e, na roto i teie « tusia rahi e te hopea » i hopoi mai ai Iesu te Mesia « i te ora na ratou atoa tei faaroo i to’na ra iʻoa ».6

Te maere nei au ia feruri e, ua faahaehaa te Tamaiti a te Atua Ia’na no te faaora ia tatou, noa’tu te pinepine to tatou huru tiʻa ore, te viivii, te rave hape, e te aau mehara ore. Ua tamata vau i te haroʻaroʻa i te Taraehara o te Faaora i roto i to’u feruriraa popoto, hoê noa iho tatararaa tei itehia ia’u maori râ, e here rahi, e here tiʻa mau e te mure to te Atua ia tatou. Eita e tiʻa ia’u ia haamata noa aʻe i te faito i « te aano, te maoro, e te hohonu e te teitei… [o] te aroha o te Mesia ».7

Te hoê faahitiraa puai no taua here ra, o ta te mau papaʻiraa moʻa ïa e parau pinepine nei e, te aroha mau o te Atua―te tauturu e te horoʻa o te puai no te raʻi mai, na roto hoʻi i te reira e riro ai tatou mai to tatou huru i teie nei, e taata parau tiʻa ore e te iti, haere atu ei taata faateiteihia no « te parau mau e te maramarama, e tae noa’tu i te taime [tatou] e faahanahanahia’i i roto i te parau mau, e [ia ite] hoʻi i te mau mea atoa ».8

E mea nehenehe mau teie aroha to te Atua. Tera râ, e mea pinepine atoa te reira i te ore e haroʻaroʻa-maitai-hia.9 E mea tiʻa ia tatou ia ite i te aroha mau o te Atua mai te mea e, te opua ra tatou ia farii i te mau mea tei faaineinehia no tatou i roto i To’na basileia mure ore.

No reira, te hinaaro nei au e paraparau atu i te parau no te aroha. A tahi, nahea te aroha i te tatara i te mau uputa o te raʻi, e te piti, nahea oia i te iriti i te mau haamaramarama o te raʻi.

A tahi : E tatara te aroha i te mau uputa o te raʻi

No te mea hoʻi e, « ua rave paatoa hoʻi [tatou] i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra »,10 e no te mea hoʻi e, « e ore hoʻi te mea viivii e ô i te basileia o te Atua »,11 aore ïa tatou tataʻitahi i tiʻamâ no te hoʻi i mua i te aro o te Atua.

Noa’tu e, e tavini tatou i te Atua ma to tatou varua atoa, eita ïa e navaʻi, i te mea e, « e tavini faufaa ore â »12 tatou i reira. E ere na tatou e apî mai i to tatou tomoraa i te raʻi ; te tiʻa mai nei hoʻi te titauraa a te parau tiʻa ei arai i mua ia tatou, o te ore e roaa ia tatou ia upootiʻa na roto ia tatou iho.

Tera râ, te vai ra te rave‘a.

O te aroha mau o te Atua to tatou tiʻaturiraa rahi e te mure ore.

Na roto i te tusia o Iesu Mesia, e tamarû te raveʻa aroha i te mau titauraa a te parau tiʻa13 « e e faatupu atoa hoʻi i te raveʻa e faaroo ai te taata e tae noa’tu i te tatarahapa ».14

Noa’tu e e uteute roa ta tatou mau hara, e riro ïa mai te hiona te teatea.15 Ua horoʻa to tatou Faaora here « ia’na iho ei hoo i te taata atoa »,16 no reira, ua horoʻahia mai ia tatou te hoê tomoraa i roto i To’na basileia mure ore.17

Ua tatarahia te uputa !

Tera râ, eita te aroha mau o te Atua e faahoʻi noa ia tatou i to tatou huru hara ore i mutaa ra. Mai te peu e, te auraa o te faaoraraa, o te tumâ-noa-raa i ta tatou mau hapehape e te mau hara, eita ïa te faaoraraa―noa’tu to’na nehenehe―e faatupu i te mau hinaaro o te Metua no tatou. E mea teitei rahi atu Ta’na titauraa : te hinaaro nei Oia ia riro mai Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine mai Ia’na ra te huru.

Na roto i te horoʻa no te aroha mau o te Atua, eita te eʻa no te tiʻaraa pipi e arataʻi i muri ; e arataʻi râ i niʻa.

E arata‘i te reira ia tatou i te mau vahi teitei e ore hoʻi tatou e maramarama rahi roa ! E arataʻi te reira ia tatou i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera o to tatou Metua i te Ao ra, i reira hoʻi tatou, e farii ai « i To’na îraa e i To’na hanahana hoʻi »18 ma te haatihia e tei herehia e tatou. No tatou te mau mea atoa, e na te Mesia tatou.19 Oia mau, te mau mea atoa na te Metua ra, e horoʻahia mai ïa na tatou.20

No te fatu i to’na hanahana, eita ïa e navaʻi noa teie uputa teie tatarahia ; titauhia râ ia tatou ia tomo na roto i teie uputa ma te hinaaro mau ia tauihia tatou―hoê tauiraa rahi ta te mau papaʻiraa moʻa e faa‘ite nei e, « ia fanau faahou ; oia ïa, ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia [to tatou huru tahuti] e te maʻiri ra, ei huru parau tiʻa, i te faaoraraahia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra ».21

Piti : E iriti te aroha mau i te mau haamaramarama o te raʻi

Te tahi atu tuhaa o te aroha mau o te Atua maori râ, te iritiraa ïa i te mau haamaramarama o te raʻi, na reira mai hoʻi te Atua i te ninii mai i te mau haamaitairaa no te mana e te puai, e tiʻa ai ia tatou ia faaoti i te mau mea o te ore roa e oti ia tatou na roto i te tahi atu raveʻa. Na roto i te aroha maere o te Atua e tiʻa ai i Ta’na mau tamarii ia upootiʻa i niʻa i te mau opape na raro e te one mure (sables mouvants) a te haavare ra, ma te tiʻa i niʻa aʻe i te hara, e « ia riro ei taata maitai roa i te Mesia ra ».22

Noa’tu e paruparu to tatou paatoa, e nehenehe tatou e upootiʻa i niʻa i te reira. Oia mau, na roto i te aroha mau o te Atua, mai te mea e, e faahaehaa tatou ia tatou iho e ia faaroo, e riro te mau mea paruparu ei mau mea etaeta.23

I roto i te roaraa o to tatou oraraa, na te aroha mau o te Atua e horoʻa mai nei i te mau haamaitairaa pae tino e te mau horoʻa pae varua, o te faarahi i to tatou mau aravihi, e o te haafaufaa i to tatou oraraa. Na To’na aroha mau e tamâ ia tatou. Na To’na aroha mau e tauturu ia tatou ia maitai roa aʻe.

O vai te nehenehe e farii i te reira ?

I roto i te Bibilia te taiʻo nei tatou i te parau no te tere o te Mesia i te fare o Simona te pharisea.

Ia hiʻohia’tu, mai te huru e, e taata maitai e te parau tiʻa o Simona. Ua rave tamau oia i ta’na mau ohipa i te pae faaroo : ua haapaʻo oia i te ture, ua aufau i ta’na tuhaa ahuru, ua haapaʻo i te Sabati, ua pure i te mau mahana atoa, e ua haere i te zunago.

Tera râ, tei pihaʻi iho Iesu ia Simona, a haere mai ai te hoê vahine, horoi aʻera i te avae o te Faaora i to’na roimata, e ua faatavai ihora i To’na avae i te hinu maitai ra.

Aita o Simona i au i teie huru faaʻiteraa o te haamoriraa, i te mea e, ua ite oia e, e vahine hara teie vahine. Ua feruri o Simona e, mai te mea e, aita Iesu i ite i te reira, e ere ïa Oia i te peropheta. Ahiri e, oia, eita ïa Oia e vaiiho i te reira vahine ia tapeʻa Ia’na.

Ua ite aʻera Iesu i to’na mau manaʻo, ua fariu atura i niʻa ia Simona e ua ui atura i te hoê uiraa. Na ô atura Oia e, « Toopiti a te hoê taata tau amutarahu… E pae hanere moni veo i ta te hoê aore i hoo na… pae hoʻi ahuru i ta te tahi.

« No te mea râ, aita roa a raua [toopiti] faufaa e hoo na ai, faaore noa’tu ra oia i ta raua atoa tarahu. E tena na, e faaʻite mai oe, o teihea o te rahi i te mauruuru ia’na i taua na taata ra ? »

Ua parau maira Simona e, o tei faaorehia e a’na te tarahu rahi ra.

I reira, haapii atura Iesu i te hoê haapiiraa hohonu : « Te hiʻo nei oe i teie nei vahine ? … O ta’na nei hara rahi, ua faaorehia ïa ; i rahi ai to’na mauruuru : areʻa te taata hara iti i faaorehia ra, e iti ïa to’na mauruuru ».24

O tei hea i taua na taata nei o te rahi i te hohoʻa ia tatou nei ?

Mai ia Simona anei tatou te huru ? Te tiʻaturi ra anei e te au ra anei tatou i ta tatou mau ohipa maitai, ma te tiʻaturi i to tatou iho huru parau tiʻa ? Peneiaʻe e ere tatou i te mea oromaʻi roa i niʻa i te feia aita e ora nei mai te au i ta tatou mau ture ? Te rave noa ra anei tatou i te ohipa mai tei matarohia, ma te feruri ore, haere i ta tatou mau pureraa, pohe taʻoto noa i roto i te piha haapiiraa evanelia, e peneiaʻe, hiʻo haere i ta tatou niuniu afaʻifaʻi i roto i te pureraa oroʻa ?

E aore râ, mai teie vahine anei tatou, tei manaʻo e, aita e raveʻa faahou, ua moʻe roa oia no ta’na mau hara ?

Te rahi ra anei to tatou mauruuru ?

Te taa ra anei tatou i ta tatou tarahu i te Metua i te Ao ra e te taparu ra anei tatou i te aroha mau o te Atua ma to tatou varua atoa ?

Ia tuturi anaʻe tatou i raro no te pure, no te faahaamanaʻo faahou anei i te mau mea rarahi aʻe o to tatou iho parau tiʻa, e aore râ, no te faʻi anei i ta tatou mau hape, ma te taparu i te aroha o te Atua, e ma te manii i te roimata o te aau mehara no te faanahoraa faahiahia o te faaoraraa ?25

E ore te faaoraraa e hoohia i te haapaʻo ; e hoohia mai râ na roto i te toto o te Tamaiti a te Atua.26 Ia feruri anaʻe tatou e, e nehenehe ta tatou e farii i te faaoraraa na roto i ta tatou mau ohipa maitai, mai te huru ïa e, te hoo nei tatou i te hoê titeti manureva, e a feruri ai e, ua fatu tatou i te taiete manureva. E aore râ, ia feruri anaʻe tatou e, ua oti tatou i te aufau i te tarahu o to tatou fare, ua fatu ïa tatou i teie nei i te paraneta taatoa.

No reira no te aha e haapaʻo ai ?

Mai te mea e, e horoʻa na te Atua te aroha mau, no te aha ïa te haapaʻoraa i te mau faaueraa a te Atua i riro ai ei ohipa faufaa roa ? No te aha ïa e haape‘ape‘a no te mau faaueraa a te Atua―e aore râ, te tatarahapa, no te reira ? No te aha ïa eita e farii noa e, e feia hara tatou e vaiiho atu ai na te Atua e faaora ia tatou ?

E aore râ, no te huri i te uiraa mai te au i te mau parau a Paulo, « E tamau â tatou i te rave i te hara ia rahi te aroha ? » E mea ohie roa te pahonoraa a Paulo : « Eiaha roa ïa » [Ua opani te Atua].27

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, te haapaʻo nei tatou i te mau faaueraa a te Atua―no to tatou here Ia’na !

Ia tamata tatou i te haroʻaroʻa i te horoʻa o te aroha mau o te Atua ma to tatou aau atoa e to tatou varua atoa, na te reira e horoʻa mai ia tatou paatoa i te mau tumu hau atu no te here e no te haapaʻo i te parau a to tatou Metua i te Ao ra ma te haehaa e te aau mehara. A haere ai tatou na niʻa i te haerea o te tiʻaraa pipi, e tamâ te reira ia tatou, e haamaitai te reira ia tatou, e tauturu te reira ia tatou ia hau atu i te riroraa mai Ia’na te huru, e e faahoʻi te reira ia tatou i mua i To’na aro. Na « te varua o te Fatu [to tatou Atua] » i « faahuru ê ia matou… i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore ».28

No reira, e riro to tatou haapaʻo i te mau faaueraa a te Atua ei faahopearaa au no to tatou here e to tatou aau mehara hope ore i te maitai rahi o te Atua. Na teie huru here e te aau mehara rahi e amui, mai te hoê semeio te huru, i ta tatou ohipa i te aroha mau o te Atua. E faaunauna noa te taiata ore i to tatou mau feruriraa i te mau taime atoa, ei reira to tatou tiʻaturiraa e puai roa ai i mua i te aro o te Atua.29

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, e ere i te hopoiʻa te oraraa i te evanelia ma te haapaʻo maitai. E haapiipiiraa oaoa râ―e faaineineraa no te fatu i te hanahana rahi o te tau mure ore. Te imi nei tatou i te raveʻa ia haapaʻo i te parau a to tatou Metua i te Ao ra, no te mea, e maitai atu te tuʻatiraa to tatou varua i niʻa i te mau mea pae varua. E haroʻaroʻa tatou i te mau mea aore â tatou i feruri na mua aʻenei. E roaa te maramarama e te iteraa ia tatou ia haapaʻo anaʻe tatou i te hinaaro o te Metua.30

E horoʻa na te Atua te aroha mau, e to tatou hinaaro ia haapaʻo i te mau faaueraa tataʻitahi a te Atua, o te tororaa ïa i to tatou rima tahuti nei no te farii i teie horo‘a mo‘a a to tatou i te Metua i te Ao ra.

Hope noa’tu to tatou itoito atoa

E tautururaa faufaa roa ta te peropheta Nephi i horoʻa mai i to tatou iteraa i te aroha mau o te Atua a parau ai oia e : « Ua itoito hoʻi tatou… ia haapii atu i ta tatou mau tamarii, e to tatou mau taeaʻe atoa, i te faaroo i te Mesia ra : e ia haamaitai hoʻi i te Atua ; ua ite hoʻi tatou e, no roto i te aroha e oraʻi tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa ».31

Tera râ, te uiui nei to’u manaʻo e, aita anei tatou e hape nei i te tahi taime, i te tatararaa o te parau ra « hope noa’tu to tatou itoito atoa ». E tiʻa ia tatou ia ite e, aita te parau ra « hope noa’tu » i aifaito i te parau ra, « no te ».

Aita tatou e faaorahia « no te » mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave. Ua rave anei hoê o tatou i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave ? E tiaʻi anei te Atua ia hope roa te mau tautooraa atoa i te ravehia e tatou na mua aʻe Oia a tomo mai ai i roto i to tatou oraraa na roto i To’na aroha faaora ?

E rave rahi taata e haaparuparu i te manaʻo no te mea e, e tamau noa ratou i te ore e manuïa. Ua ite ratou na roto ia ratou iho e, « ua tiʻa hoʻi i te varua e paruparu râ to te tino ».32 Te pii hua nei to ratou reo e o Nephi i te parau e, « te oto nei ta’u aau no to’u ino ».33

Ua papû ia’u e, ua ite Nephi e, na te aroha o te Faaora e tuu e e faatiʻa ia tatou ia upootiʻa i niʻa i te hara.34 No reira Nephi i itoito ai i te taparu i ta’na mau tamarii e te mau taeaʻe « ia faaroo i te Mesia… e ia haamaitai hoʻi i te Atua ».35

E ia hi‘o tatou, tera ïa te ohipa ta tatou e nehenehe e rave ! E tera ïa ta tatou ohipa i te tahuti nei !

E roaa te aroha mau i te mau taata atoa

Ia feruri anaʻe au i te mea ta te Faaora i rave no tatou na mua rii noa aʻe i taua sabati Pasa matamua ra, te hinaaro nei au e faateitei i to’u reo e ia pii hua i te mau arueraa i te Atua Teitei Roa e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia !

Ua matara te mau uputa o te raʻi !

Ua matara te mau haamaramarama o te raʻi !

I teie mahana e a muri noa’tu, e roaa te aroha o te Atua i te mau taata aau tatarahapa e te varua marû.36 Ua faaateatea Iesu Mesia i te eʻa no tatou no te taʻuma i te mau vahi teitei e ore te feruriraa o te tahuti e haroʻaroʻa.37

Te pure nei au ia ite tatou na roto i te mata apî e te aau apî i te auraa mure ore o te tusia taraehara a te Faaora. Te pure nei au ia faaʻite tatou i to tatou here i te Atua e i to tatou mauruuru no te horoʻa o te aroha hopea ore o te Atua na roto i te haapaʻoraa i Ta’na mau faaueraa, e ma te oaoa, « ia haapaʻo i te haerea e au i te ora apî ».38 Na roto i te iʻoa moʻa o to tatou Fatu e Taraehara, o Iesu Mesia, amene.