2010–2019
O te Fatu ra to’u maramarama
Eperera 2015


O te Fatu ra to’u maramarama

Noa’tu te mau haamauiuiraa o te oraraa, e haapuai-rahi-hia to tatou aravihi ia ti‘a ma te aueue ore e te haavare ore no te pee i te Faaora, na roto i te mau utuafare parau tiʻa e te tahoêraa o to tatou mau paroisa e mau amaa i ni‘a i te Mesia.

I roto i teie tau Pasa, te feruri nei tatou ma te oaoa i te faaoraraa tei pûpûhia mai e to tatou Faaora o Iesu Mesia.1

E âoaoa e tavevo nei i ni‘a i te fenua nei, e no te ohipa ino a to te ao, te tupu nei te mana‘o paruru ore. Na roto i te mau rave‘a tûreiaraa (communication) apî, e no te ohipa iino, te ‘aifaito-ore-raa e te ti‘a-ore-raa e haapurorohia nei, e rave rahi e mana‘o nei e, e mea au ore ihoa te oraraa. Noa’tu te rahi o teie mau fifi, eiaha te reira ia faaônevaneva ia tatou i te oaoaraa e te faahanahanaraa i te ârairaa faahiahia hope a te Mesia no tatou. Oia mau, ua « roaa ta [te Faaora] re i te pohe ». Na roto i te aroha faaoreraa e te aroha turu, ua rave Oia i ni‘a iho Ia’na i ta tatou mau ohipa iino e mau ofatiraa ture, e na roto i te reira, ua faaora Oia ia tatou e ua pahono ho‘i i te mau titauraa a te parau ti‘a no ratou atoa e tatarahapa e e ti‘aturi i To’na ra i‘oa.2

Ua riro Ta’na tusia taraehara ei ohipa hau atu i ta te haro‘aro‘araa tahuti e nehenehe e apo mai. Te horo‘a nei teie ohipa no te aroha i te hau i ni‘a’tu i tei maramaramahia.3

E nahea atura ïa tatou ia faaruru atu tatou i te mau tafifiraa paari e faati nei ia tatou ?

Hōho’a
Some yellow flowers on a mound of dirt.

E mea au roa na ta’u vahine, o Mary, i te tiare « tournesol ». E oaoa roa oia ia tupu mai te reira, i te tahi mau vahi maere, mai te hiti puromu. E puromu repo e arata‘i ra i te fare o to’u na metua tupuna. Ia tomo maua i ni‘a i tera puromu, e parau noa mai Mary, « I to oe mana‘o, e ite anei taua i tera nau tiare ‘tournesol’ faahiahia i teie mahana ? » Ua maere maua i teie mau tiare « tournesol » e tupu mai i ni‘a i te repo tei terehia i te mau matini no te faaapu e no te hiona e o tei tuu-noa-hia te mau ohipa eita e au ei vahi repo maitai no te mau tiare ôviri ia tupu.

Hōho’a
Yellow flowers by some water

Hoê mea maere i roto i teie mau tiare ôviri, hau atu i te tupuraa i te vahi repo au ore, e pee te ‘umoa tiare i te tereraa o te mahana i roto i te reva. E a na reira ai, e apo noa mai oia i te ito turu ora a ‘uaa mai ai e to’na û re‘are‘a hanahana.

Mai te tiare « tournesol » te huru i to’na apîraa, ia pee tatou i te Faaora o te ao, te Tamaiti a te Atua, e ‘uaa mai tatou ma te hanahana noa’tu te mau ohipa ri‘ari‘a rahi ati a‘e ia tatou. O Oia ihoa to tatou maramamarama e to tatou ora.

I roto i te parabole no te sitona e te zizania, ua parau te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ e, te taata e faariri e e rave i te ino, e haaputuputuhia ratou i rapae i To’na basileia.4 No tei haapaʻo maitai râ, ua parau Oia, « Ei reira te feia parau tiʻa e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana ra ».5 Ei pĭpĭ na te Mesia, ei taata tata‘itahi e ora nei i roto i te hoê ao enemi e te arepurepu mau, e riro tatou i te tupu noa e i te ‘uaa mai mai te peu ua aahia tatou i roto i te here o te Faaora ma te pee i Ta’na mau haapiiraa ma te haehaa.

Noa’tu te mau haamauiuiraa o te oraraa, e haapuai-rahi-hia to tatou aravihi ia ti‘a ma te aueue ore e te haavare ore no te pee i te Faaora, na roto i te mau utuafare parau tiʻa e te tahoêraa o to tatou mau paroisa e mau amaa i ni‘a i te Mesia.6

Te hora tano i te fare

Te hopoi‘a a te utuafare i roto i te faanahoraa a te Atua, o te « faataeraa mai i te oaoa ia tatou, te tautururaa ia tatou ia haapii i te mau parau tumu tano na roto i te here e te faaineineraa ia tatou no te ora mure ore ».7 Titauhia ia ô roa mai te hiro‘a tumu no te haapa‘oraa i te ohipa faaroo i roto i te aau o ta tatou mau tamarii, i te fare.

E piahi maitai to’u metua fetii Vaughn Roberts Kimball, e e taata papa‘i rii atoa, e e taora popo « quarterback » no te pupu BYU. I te 8 no titema 1941, te mahana i muri mai i te tupitaraahia Pearl Harbor, ua tapa‘o oia ia’na i roto i te nuu moana U.S. Navy. Tei Albany oia i tera taime, i New York, no te tahi ohipa tihepuraa fa‘ehau, ua papa‘i oia i te hoê parau ve‘a poto no te Reader’s Digest. Ua aufau teie ve‘a ia’na e 200 tara marite no te pia i ta’na ohipa i raro a‘e i te upoo parau « Te hora tano i te fare » i roto i te ve‘a no me 1944.

Teie te tahi tai‘oraa no ta’na ohipa no te Reader’s Digest, i roto i te reira ua faariro oia ia’na ei matelo :

« Te hora tano i te fare :

« I te hoê pô i Albany, i New York, ua ani au i te hoê matelo i te hora. Huti mai nei oia i ta’na uati rahi ma te pahono e, ‘hora 7:20’. E maororaa po i tera taime. ‘Ua ino ta oe uati, e ere ?’ Ua ani atu vau.

« ‘Aita’, ua pahono mai oia, ‘o te Hora Mou‘a teie. No Utah Apato‘a vau. I te faaôraahia vau i roto i te nuu moana, ua horo‘a mai papa ia’u teie uati. Ua parau mai oia e faahaamana‘o mai te reira ia’u i te fare.

« ‘Ia faa‘ite ta’u uati i te hora 5:00, ua ite au e, te haere ra to’u papa e faatê i te û o te puaatoro. E i te mau ahiahi atoa ia faa‘ite mai oia i te hora 7:30, ua ite au e, te putuputu ra te utuafare taatoa i ni‘a i te ‘airaamaa tei î i te maa, e e haamauruuru to’u papa i te Atua no te reira ma te ani atoa ia hi‘o mai ia’u…’, e faaoti a‘era. ‘E mea ohie no’u ia ite i te hora o te vahi tei reira vau. Ta’u râ e hinaaro ia ite, o te hora i Utah ïa’ ».8

Aita i maoro roa i muri iho, ua faarevahia Vaughn i ni‘a i te tahua aroraa i roto i te moana Patifita. I te 11 no me 1945, a tavini ai oia i ni‘a i te manuâ uta manureva USS Bunker Hill i Okinawa, ua tupitahia to ratou pahi e piti manureva haapohe.9 Fatata i te 400 fa‘ehau moana tei faaru‘e mai, tei roto atoa to’u tonton o Vaughn.

Ua faatae atu Elder Spencer W. Kimball i to’na tapa‘o aroha i te metua tane o Vaughn, ma te faahiti i te parau ti‘a o Vaughn e te haapapûraa a te Fatu e, « o te pohe i roto ia’u nei e ore ïa e ite i te pohe, e riro ho‘i ïa ei mea marû ia ratou ra ».10 Ua parau marû mai te metua tane o Vaughn e, noa’tu tei roto i te moana Vaughn i te hunaraahia, e riro te rima o te Atua i te rave ia’na i te fare i te ra‘i ra.11

Piti ahuru ma va‘u matahiti i muri iho, ua parau te peresideni Spencer W. Kimball no Vaughn i roto i te amuiraa rahi. Teie ta’na i parau rii mai : « Ua mâtau maitai au i tera utuafare… Ua pure au ma te tuutu ore [e ratou]… Ua hopoi mai te haapiipiiraa i te fare, i te mau haamaitairaa mure ore i teie utuafare iti rahi ». Ua tuu te peresideni Kimball i te opuaraa i roto i te mau utuafare atoa « ia tuturi i raro… e ia pure no ta ratou mau tamaiti e mau tamahine e piti taime i te mahana hoê ».12

E te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te peu e rave tatou i te pure utuafare, te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa, te pureraa pô utuafare, te mau haamaita‘iraa autahu‘araa e te haapa‘oraa i te mahana sabati, e riro ta tatou mau tamarii i te mâtau i te hora i te fare. E riro ratou i te faaineinehia no te hoê fare mure ore i te ra‘i, noa’tu â te ohipa e tupu i ni‘a ia ratou i roto i teie ao fifi. Ia ora mai ratou, e mea faufaa rahi roa ia ite mai te mau tamarii e, te herehia nei e te paruruhia nei ratou i te fare.

E mau hoa ‘aifaito te tane e te vahine.13 E mea taa ê te hopoi‘a, e mea faananea râ te tahi i te tahi. E fanau te vahine i te mau tamarii ei haamaitairaa no te utuafare taatoa. E farii te tane i te autahu‘araa ei haamaitairaa no te utuafare taatoa. I roto râ i te apooraa utuafare, na te vahine e te tane, ei hoa ‘aifaito, e rave i te mau faaotiraa rahi roa a‘e. E faaoti raua nahea te mau tamarii e haapiihia e e faatitiaifarohia, nahea te moni e haamau‘ahia, i hea e ora ai e te tahi atoa mau faaotiraa no te utuafare. E rave-amui-hia te reira i muri iho i te imiraahia te arata‘iraa a te Fatu. Te fa, o te utuafare mure ore ïa.

Na te Maramarama o te Mesia e tanu i te natura mure ore o te utuafare i roto i te aau o te mau tamarii atoa a te Atua. Ua parau te hoê o te mau taata papa‘i ta’u e au roa a‘e, e ere no to tatou faaroo : « I roto i te oraraa, e rave rahi roa mea na rapae [are‘a râ]… o te utuafare te mea papû, te mea faufaa, te mea mure ore ; te mea e hi‘o maitai e e aupuru e e haavare ore atu ».14

E tauturu te Ekalesia ia tatou ia faatumu i ni‘a i te Faaora ei utuafare tahoê

A taa noa’tu te utuafare, e mea faufaa atoa te hopoi‘a a te Ekalesia. « E horo‘a te Ekalesia i te faanahoraa e te mau rave‘a no te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia i te mau tamarii atoa a te Atua. E horo‘a atoa te reira i te haamanaraa autahu‘araa no te faatere i te mau oro‘a no te faaoraraa e no te faateiteiraa no te feia atoa e ti‘amâ e e hinaaro ia farii i te reira ».15

I roto i te ao, te rahi noa nei te mârôraa e te ohipa iino e te tura‘iraa i te parau no te mau ta‘ere eê e no te ‘aifaito-ore-raa. I roto i te Ekalesia, taa ê noa’tu te mau amuiraa reo eê, ua faanahohia ta tatou mau paroisa e amaa ia au i te vahi faaearaa. Aita tatou e faanaho nei na ni‘a i te pupu e te ti‘araa.16 Te popou nei tatou i te mea e, te ano‘i nei te mau nunaa taata atoa e te mau ta‘ere ei amuiraa parau tiʻa. E mea faufaa to tatou utuafare paroisa no to tatou nuuraa i mua, no to tatou oaoa e ta tatou tautooraa no te riro rahi atu mai te Mesia ra te huru.

Pinepine roa te ta‘ere i te faataa ê i te taata, e faatupu roa ho‘i i te tahi taime i te hamani-ino-raa e te hi‘o-ê-raa.17 I roto i te Buka a Moromona, e mau parau hauri‘ari‘a tei faaohipahia no te faa‘ite i te hiro‘a tumu o na metua parau tiʻa ore tei arata‘i i te hamani-ino-raa, i te tama‘i, i te mau raveraa iino, i te ohipa iino e tae noa’tu i te haamouraa o te taata e te fenua.18

Aita e vahi tano a‘e ia haamata i te tai‘o i roto i te mau papaʻiraa moʻa maori râ te 4 Nephi no te faa‘iteraa i te ta‘ere a te Ekalesia, te mea faufaa rahi no tatou. I roto i te irava 2 te tai‘o nei tatou, « ua hope te taata i te fenua e ati noa‘e, o te ati Nephi e te ati Lamana atoa ho‘i, i te faafariuhia i te Fatu, aita roa e mârô e te tama‘i i roto ia ratou, e ua rave te mau taata atoa ra i te mea ti‘a te tahi i te tahi ». I roto i te irava 16, te tai‘o nei tatou, « e aita ho‘i e feia i roto i te mau taata i hamanihia e te rima o te Atua ra tei hau ia ratou i te oaoa ». Te tumu aita e mârôraa, oia ho‘i ïa, no te « aroha o te Atua tei roto i te aau o te mau taata ».19 O teie te ta‘ere ta tatou e titau nei.

Tei roto i te parau no te ta‘ere e te mau ti‘aturiraa tei mau maitai i roto ia tatou to tatou hiro‘a mau. Te hiro‘a tumu no te tusia, no te aau mehara, no te faaroo e no te parau tiʻa e ti‘a ia poiherehia e ia faahereherehia. E ti‘a i te mau utuafare ia au e ia paruru i te hiro‘a tumu e patu i te faaroo.20

Te hoê mea rahi i roto i te hoê ta‘ere, o to’na ïa reo. I te area no San Francisco, i California, i reira vau i ora na, e hitu amuiraa reo e ere i te reo peretane. Tei roto ta tatou haapiiraa tumu no ni‘a i te mau reo i te tufaa 90 i te irava 11no Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau : « No te mea e tupu mai ïa i te reira mahana, e faaroo te taata atoa i te îraa no te evanelia i roto i to’na iho reo, e i to’na iho parau ».

Ia pure te mau tamarii a te Atua Ia’na i roto i to ratou reo tumu, e reo ïa o te aau. E mea papû maitai e, e mea faufaa rahi roa te reo o te aau no te mau taata atoa.

E taote to’u tuaana, o Iosepha te i‘oa, e e rave rahi matahiti to’na raveraa i ta’na toro‘a i te mau vahi ra no San Francisco Bay. Haere mai nei te hoê melo o te Ekalesia, e melo ruhiruhia, e taata Hamoa, e taime matamua i ta’na piha toro‘a. E maui iti rahi to’na e te haaparuparu. Ua itehia mai e, e ofa‘i omaha to’na, e ua horo‘ahia’tu te raau no te rapaau ia’na. Ua parau mai teie melo faaroo rahi e, ta’na fa matamua, o te maramarama-noa-raa ïa i te fifi, ia ti‘a ia’na ia pure na roto i te reo Hamoa i to’na Metua i te Ao ra no ni‘a i to’na ma‘i.

E mea faufaa rahi ia maramarama te mau melo i te evanelia na roto i te reo o to ratou aau, ia ti‘a ia ratou ia pure e ia ohipa ia au i te mau parau tumu no te evanelia.21

Noa’tu â te rauraa o te mau reo e te nehenehe e te faaûruraa o te mau ta‘ere, e ti‘a ia tatou ia au-tahi-maite-hia i te au maite e te aroha.22 Ua parau ‘u‘ana mai te Fatu e : « Ia faatura’tu te taata atoa i ta’na taea‘e mai ia’na iho ra … Ia tahoê ; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere ho‘i outou no’u nei ».23 A poihere noa ai tatou i te rauraa o te mau ta‘ere au, ta tatou fa, o te riroraa ïa ei hoê i roto i te ta‘ere, te mau peu e te hiro‘a tumu o te evanelia a Iesu Mesia noa’tu te hi‘oraa.

Aita Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i puai a‘enei mai te reira

Ua taa ia matou e, e tae mai te uiraa e te mana‘ona‘oraa i te tahi mau melo a imi ai ratou i te haapuai i to ratou faaroo e iteraa papû. E haapa‘o maitai râ tatou e, eiaha tatou e faahapahapa e e haavâ i te feia e mana‘ona‘oraa to ratou—noa’tu te rahi e te iti. I te tahi atoa pae, e ti‘a i te feia e mana‘ona‘oraa to ratou ia rave i tei roaa ia ratou no te patu i to ratou iho faaroo e iteraa papû. Tuatapapa ma te faaoromai e te haehaa, feruri maite, pure, ora i te mau parau tumu o te evanelia e imi i te parau a‘o mai roto mai i te feia faatere ti‘a, o te reira te mau rave‘a maitai roa a‘e no te pahono i te mau uiraa e te mau mana‘ona‘oraa.

Te haapapû nei te tahi pu‘eraa e, te rahi noa’tu ra te mau melo e faaru‘e nei i te Ekalesia i teie mahana, e ua rahi atu â te feaaraa e te ti‘aturi-ore-raa i tei matamua ra. E ere roa ïa i te parau mau. Aita Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i puai a‘enei mai te reira. E mea iti ihoa te numera o te mau melo tei iriti i to ratou i‘oa mai ni‘a mai i te tapura o te Ekalesia, e ua iti atu â i te mau matahiti i ma‘iri a‘enei.24 E ua maraa rahi roa te tahi mau tuhaa ite-maitai-hia, mai te mau melo haere hiero o te mau nei i te parau faati‘a mana no te hiero, te feia aufau i te tuhaa ahuru ti‘a e ratou e tavini nei i te hoê misioni. E parau faahou atu vau, Aita te Ekalesia i puai a‘enei mai te reira. Atira noa’tu, « a haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai ».25 Ua toro to tatou rima i te mau taata atoa.

Mai te peu e mea poiri e te teimaha, e e mau ohipa oto mau ta outou e faaruru nei, e fatata roa eita e maraa faahou, a haamana‘o e, i roto i te poiri haapau varua no Getesemane e te haamauiuiraa e te mamae taa ore na tatou i Kalavaria, ua rave te Faaora i te Taraehara, tei haamâmâ i te mau hopoi‘a teimaha roa a‘e e nehenehe e tupu i roto i teie oraraa. Ua rave Oia i te reira no outou, e ua rave atoa Oia no’u nei. Ua rave Oia i te reira inaha ua here Oia ia tatou, e ua haapa‘o e ua here Oia i To’na Metua. E faaorahia tatou mai te pohe roa—noa’tu tei roto i te moana hohonu.

To tatou parururaa i roto i teie oraraa e a muri noa’tu, tei roto ïa i to tatou iho parau ti‘a e to te utuafare, i roto i te mau oro‘a o te Ekalesia e te peeraa i te Faaora. O teie ta tatou haapuraa i mua ite vero. Ratou e mana‘o nei e, aita e taata i piha‘i iho ia ratou, e ti‘a papû noa outou i roto i te parau tiʻa ma te ite e, e paruru e e haamaitai mai te Taraehara ia outou na ni‘a’tu i to outou aravihi ia maramarama mai.

E ti‘a ia tatou ia haamana‘o i te Faaora, ia haapa‘o i ta tatou mau fafauraa e ia pee i te Tamaiti a te Atua mai te tiare « tournesol » apî ra e pee i te mahana. Na te peeraa i To’na maramarama e To’na hi‘oraa e hopoi mai i ni‘a ia tatou te poupou, te oaoa e te hau. Mai ta te Salamo 27 e te himene mâtau e poro nei, « O Iehova to’u maramarama e to’u ora ».26

I teie hopea hepetoma no te Pasa, ei hoê o te mau aposetolo o te Faaora, te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû roa no te Ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia. Ua ite au te ora nei Oia. Ua ite au i To’na reo. Te faa‘ite papû nei au no To’na natura atua e no te papûraa o te Taraehara na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o 2 Nephi 9:20–22.

  2. Hi‘o Mosia 15:8–9.

  3. Hi‘o Philipi 4:7.

  4. Hi‘o Mataio 13:41.

  5. Mataio 13:43.

  6. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 115:5–6.

  7. Buka arataʻi 2: Faatereraa o te Ekalesia (2010), 1.1.4.

  8. Vaughn R. Kimball, « The Right Time at Home », Reader’s Digest, Me 1944, 43.

  9. Hi‘o rata a te tapena rahi G. A. Seitz, U.S. Navy, USS Bunker Hill, papa‘ihia i te 25 no me 1945, i te metua tane o Vaughn Kimball, o Crozier Kimball, no Draper, i Utah.

  10. Hi‘o rata a Spencer W. Kimball, papa‘ihia i te 2 no tiunu 1945, ia Crozier Kimball ; Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 42:46.

  11. Hi‘o Crozier Kimball, i roto Marva Jeanne Kimball Pedersen, Vaughn Roberts Kimball: A Memorial (1995), 53.

  12. Spencer W. Kimball, « The Family Influence », Ensign, Tiurai 1973, 17. O Spencer W. Kimball te peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i tera ra taime.

  13. Hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  14. Carla Carlisle, « Pray, Love, Remember », Country Life, 29 no setepa 2010, 120.

  15. Buka arataʻi 2, 1.1.5.

  16. Hi‘o 4 Nephi 1:26.

  17. Te matutuhia nei te parau no te ta‘ere i roto i te ao i teie mahana. I roto i te matahiti 2014, ua parauhia te ta‘o ta‘ere ei ta‘o o te matahiti e i ni‘a ia Merriam-Webster.com.

  18. Hi‘o Alama 9 ; Helamana 5.

  19. 4 Nephi 1:15.

  20. Ua papa‘i te philosopho purutia o Goethe i teie parau tuiroo, « Ta to faufaa metua i horo‘a mai, a haafaufaa faahou mai, ia roaa papû mai te reira ! » (Johann Wolfgang von Goethe, Faust, trans. Bayard Taylor [1912], 1:28).

  21. O te hoê o te tumu teie e haapii nei te Ekalesia i te evanelia na roto e 50 reo e i irithia ai te Buka a Moromona na roto e 110 reo. Noa’tu râ, te hoê o te mau fifi e vai nei na te ao, o te haapiiraa ïa i te reo o te fenua tei reira outou i te oraraa. Ei metua, titauhia ia tatou ia faatusia no te tauturu i te u‘i api ia haapii mai i te reo o te fenua tei reira ratou i te nohoraa. E tauturu ia ratou ia faariro i te reira reo ei reo o to ratou aau.

  22. Hi‘o Mosia 18:21.

  23. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 38:25, 27.

  24. I roto i na matahiti 25 i ma‘iri, ua iti mai te numera o te mau melo tei faaru‘e i te Ekalesia e ua fatata te Ekalesia i te tata‘i piti to’na numera. Ua topa rahi te numera o tei faaru‘e, ia hi‘ohia te numera i ni‘a i te hanere.

  25. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 18:10.

  26. Salamo 27:1 ; hi‘o atoa « O te Fatu ra To’u Maramarama », Te mau himene, n°43.