2010–2019
No te aha e mea faufaa te faaipoiporaa e te utuafare―i te mau vahi atoa i te ao nei
Eperera 2015


No te aha e mea faufaa te faaipoiporaa e te utuafare―i te mau vahi atoa i te ao nei

O te utuafare te pû o te oraraa, e te taviri e tae atu ai i te oaoa mure ore ra.

I te avaʻe novema i maʻiri aʻenei, ua faanaʻo vau i te hoê aniraa manihini―e tae noa’tu i te peresideni Henry B. Eyring e o te episekopo Gerald J. Caussé―no te haere i te hoê rururaa i te Vatikana i Italia no niʻa i te faaipoiporaa e te utuafare. I roto i te amuiraa te vai ra te mau tiʻa no na faaroo 14, e no roto mai i na fenua e ono i niʻa i te hitu fenua, tei anihia ia faaite i to ratou mau tiʻaturiraa no niʻa i te ohipa e tupu nei i niʻa i te utuafare i roto i te ao nei i teie mahana.

Hōho’a
President Henry B. Eyring, Bishop Gerald Causse and Elder Perry in Rome

Ua iriti te papa Francis i te tuhaa pureraa matamua o te rururaa na roto i teie faahitiraa parau : « te ora nei tatou i teie nei i roto i te hoê faanahoraa no te mau mea puʻe tau poto, e te rahi noa’tu ra te taata e faaruʻe nei i te faaipoiporaa mai te hoê fafauraa i mua i te taata. Te parau nei te tahi pae e, ua riro teie tauiraa i roto i te mau peu e i te mau ture morare ei tapaʻo faaite no te tiʻamâraa, tera râ, ua horoʻa mai te reira i te ino rahi i te pae varua e i te pae materia no te mau taata e rave rahi, te feia veve ihoa râ e tei paruparu… O ratou ihoa te ati rahi nei i roto i teie fifi ».1

No niʻa i te feia no te uʻi e paari mai ra, ua parau oia e, e mea faufaa « ia ore ratou ia topa i roto i te feruriraa ino e, no te puʻe tau poto te mau mea nei, ia roaa râ to ratou itoito no te imi i te here mau e vai i te vairaa, e ia patoʻi i te haerea i matarohia ; ia ravehia teie e tiʻa ai ».2

Hōho’a
Synod hall with the faith leaders on the marriage summit

E toru mahana taua rururaa ra i reira hoʻi i tupu ai te faaiteiteraa e te aparauraa i te feia faatere no te faaroo ma te paraparau mai i niʻa i te tumu parau o te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine. A faaroo noa ai au i te mau tiʻa faatere faaroo e rave rahi, ua faaroo vau ia ratou ia farii hope roa i te manaʻo o te tahi e te tahi ma te faaite i te manaʻo paturu i te mau tiʻaturiraa o te tahi e te tahi no niʻa i te huru moʻa o te faanahoraa o te faaipoiporaa e i te faufaa o te mau utuafare ei niu tumu no te sotaiete. Ua ite au i te hoê manaʻo puai no te aifaitoraa e te hoêraa e o ratou.

E rave rahi tei ite e tei faaite i teie hoêraa, na roto i te mau raveʻa rau. Te hoê o te mau mea i au-roa-hia e au, o te taime ïa a faahiti ai te hoê ʻaivanaa mahometa no Irane e piti paratarafa no roto mai i ta tatou parau poroʻi no te utuafare.

I roto i taua rururaa ra, ua hiʻo vau e, ia hoê anaʻe te manaʻo o te mau faaroo, te mau pupu faaroo e te mau haapaʻoraa rau i niʻa i te parau no te faaipoiporaa e no te utuafare, e hoê atoa ratou i niʻa i te faufaa, te haavare ore e te fafauraa no niʻa i te utuafare. Ua faahiahia vau i te iteraa e, ua hau aʻe i te rahi te mau ohipa i faatumuhia i niʻa i te faaipoiporaa e i te utuafare, i te mau taa-ê-raa poritita, e aore râ, te mau taa-ê-raa no te pae faaroo. Ia parau-anaʻe-hia te parau no te here o te tane e te vahine faaipoipo e te mau tiaʻiraa, te mau haapeʻapeʻaraa e te mau hinaaro no niʻa i te mau tamarii, ua hoê tatou paatoa.

Hōho’a
President Henry B. Eyring speaking in a news room.

E mea faahiahia mau ia parahi i roto i te mau putuputuraa tei reira te feia vauvau parau no te ao atoa nei no te tatara mai i to ratou mau manaʻo no niʻa i te faufaa o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. Ua apeehia mai ta ratou mau vauvauraa parau i te mau iteraa papû no roto mai i te tahi atu mau tiʻa faatere no te pae faaroo. Na te peresideni Henry B. Eyring i horoʻa mai i te hoê iteraa papû hopea o te rururaa. Ua faaite oia i te hoê iteraa puai no niʻa i te nehenehe o te hoê faaipoiporaa fafau, e no niʻa i to tatou tiʻaturiraa i te haamaitairaa o te utuafare mure ore tei fafauhia mai.

Ua riro te iteraa papû o te peresideni Eyring ei haamaitairaa tano maitai no taua na mahana e toru ra.

I teie nei, e ui mai paha outou e, « Mai te mea e, te hoê nei te manaʻo o te rahiraa i niʻa i te tiʻaraa matamua e i te mau tiʻaturiraa o te utuafare, mai te mea e, ua faarii te taatoaraa o te mau faaroo e te mau haapaʻoraa i te tiʻaraa mau o te faaipoiporaa, e mai te mea e, te farii nei te taatoaraa i te faufaa e tiʻa ia tuuhia i niʻa i te mau autaatiaraa o te nohoraa e te utuafare, no te aha ïa tatou i taa ê ai ? No te aha ïa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia moʻa i te mau Mahana Hopea nei i faataa ê ai e i huru ê ai i te toeʻa o te ao nei ? »

Teie te pahonoraa : oia mau, e mea faahiahia mau ia hiʻo e ia feruri e, e rave rahi te mau mea e faatahoê nei ia tatou i te toeʻa o te ao nei no niʻa i to tatou mau utuafare, tera râ, tei ia tatou noa te hiʻoraa mure ore o te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai.

No te rahi e te tiʻa mau o te mau mea ta te evanelia i faahoʻihia mai e hopoi mai nei i roto i te aparauraa no niʻa i te faaipoiporaa e te utuafare, eita ïa e hope ia faateniteni i te reira : te faariro nei tatou i te reira tumu parau ei ohipa mure ore ! Te tuu nei tatou i te fafauraa e te moʻaraa o te faaipoiporaa i te hoê faito rahi aʻe i te mea e, te tiʻaturi nei tatou e te ite nei tatou e, e hoʻi faahou te utuafare i te vahi hou a vai ai teie fenua, e a haere ai e a muri noa’tu.

Te haapii-ohie-hia nei teie haapiiraa tumu, ma te puai e te nehenehe i roto i te mau parau a Ruth Gardner i roto i te himene Paraime, « E Tiʻa i te Utuafare ia Ora Tahoê ». E faaea rii na i te tahi taime no te feruri i te mau tamarii o te Paraimere na te ao atoa nei, a himene ai ratou i teie mau parau i roto i to ratou iho reo tumu, i te puai roa o to ratou aho, ma te anaanatae e ite-noa-hia i roto i te aau here utuafare.

« E tiʻa i te utuafare

Ia ora tahoê.

Hinaaro vau i to’u utuafare,

Ua faaʻite te Fatu ia’u ».3

Te faatumu nei te haapiiraa ihi atua taatoa o ta tatou evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai, i niʻa i te utuafare e i niʻa i te fafauraa apî e te mure ore o te faaipoiporaa. I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te mau Mahana Hopea nei, te tiʻaturi nei tatou i roto i te hoê oraraa hou te tahuti nei, i reira tatou i ora na ei mau tamarii varua na te Atua, to tatou Metua i te Ao ra. Te tiʻaturi nei tatou e, ua riro na tatou, e te riro noa nei â tatou, ei melo no To’na utuafare.

Te tiʻaturi nei tatou e, e vai tamau noa te mau taamuraa o te faaipoiporaa e o te utuafare i ô mai i te menema―oia hoʻi, te faaipoiporaa i ravehia na te feia tei mau i te mana tiʻa i roto i To’na hiero, e vai mana noa ïa i roto i te ao i muri nei. I roto i ta tatou mau oroʻa faaipoiporaa, aita e faahitihia te mau parau ra, « e tae atu i te taime e faataa ai te pohe ia taua » te na ô ra râ te parau e, « no te tau e no te tau a muri atu ».

Te tiʻaturi atoa nei tatou e, te mau utuafare paari matarohia, e ere ïa i te niu tumu noa no te hoê sotaiete mau papû, no te hoê oraraa faaravaʻiraa faufaa papû, e no te hoê mauraa papû o te mau mea faufaa―e riro atoa râ ratou ei niu papû no te ao a muri atu e no te basileia e te faatereraa hau a te Atua.

Te tiʻaturi nei tatou e, e patuhia te faanahonahoraa e te faatereraa o te raʻi i niʻa i te utuafare e i te utuafare fetii.

No to tatou tiʻaturi e, e mea mure ore te faaipoiporaa e te utuafare, i hinaaro ai tatou, te ekalesia, ia riro ei faatere e ei tiʻa i roto i te mau ohipa atoa i te ao nei no te haapaari i te reira. Ua ite tatou e, e ere o ratou anaʻe tei roto i te haapaʻoraa faaroo, o te faaite nei i te huru mure ore o te mau autaatiraa i roto i te faaipoiporaa e i roto i te utuafare. E rave rahi taata i rapae i te faaroo tei faaoti e, o te faaipoiporaa papû e te oraraa utuafare te raveʻa maitai roa aʻe, te tarani roa aʻe, e te oaoa roa aʻe no te ora.

No te aupuru i te uʻi no ananahi, aore â hoê taata i faaite mai i te hoê raveʻa hau atu i te maitai i ta te hoê « utuafare » e metua faaipoipohia e e tamarii to roto.

No te aha e mea faufaa te faaipoiporaa e te utuafare―i te mau vahi atoa ? Te faaite nei te mau titorotororaa manaʻo e, o te faaipoiporaa te huru maitai aʻe e te hinaaro mau o te rahiraa o te taata―i roto roa atoa i te mau taata o teie uʻi, tei reira hoʻi te rahiraa o te taata tei maʻiti ia faaea otahi noa, ia vai tiʻamâ noa, e ia faaea apipiti noa eiaha e faaipoipo. Te pae rahi o te taata i te ao nei e hinaaro tamau noa nei ia fanau i te tamarii e ia faatupu i te utuafare paari.

Ia oti tatou i te faaipoipohia e ia fanau anaʻe tatou i te tamarii, i reira te tuʻatiʻatiraa mau i rotopu i te taata nei e ite-maitai-hia ai. Tatou o te turu nei i te parau no te « utuafare »―noa’tu te vahi tei reira tatou te oraraa e noa’tu te huru o to tatou tiʻaturiraa faaroo―te hoê nei ta tatou mau tautooraa, ta tatou mau faatanotanoraa e ta tatou mau tiaʻiraa e haapeʻapeʻaraa e to tatou mau hinaaro no ta tatou mau tamarii.

Mai ta te taata papaʻi parau no New York Times o David Brook i parau : « Eita e roaa i te taata te hoê oraraa maitai aʻe mai te mea e, e horoʻahia ia ratou te tiʻamâraa hope no te rave i te ohipa ta ratou e hinaaro. E roaa ia ratou te hoê oraraa maitai aʻe mai te mea e, e natihia ratou i roto i te mau fafauraa teitei aʻe i ta ratou iho maʻitiraa―fafauraa no te utuafare, no te Atua, no te ohipa e no te fenua ».4

Te vai ra hoê fifi oia hoʻi, te rahiraa o te ohipa haaparareraa e te faaoaoaraa na te ao atoa nei, aita ïa e faaite nei i te mau ohipa tumu matamua e te mau mea faufaa a te rahiraa o te taata. Noa’tu e, e aha te tumu, ua rahi roa ta tatou mau hohoʻa i roto i te afata teata, te mau pehe e te natirara, o te haapuroro nei i te hoê pupu taata iti o te parau nei e, o ratou te pae rahi. Te faarirohia nei te peu faufau e te ereraa i te ture morare, mai te peu iino e tae roa’tu i te peu faufau faaarearea noa, ei mau peu matarohia, e na roto i te reira, e nehenehe te feia peu maitai e feruri e, tei rapae roa tatou, e aore râ, tei roto noa â tatou i te tau tahito. I roto i te hoê ao tei î i te ohipa haaparareraa e tei faaterehia e te natirara, aita ïa i itehia aʻenei hoê tau fifi aʻe no te faaamu i te tamarii haapaʻo e no te tapeʻa amui noa i te faaipoiporaa e te utuafare.

Noa’tu te mea ta te rahiraa o te mau faanahoraa haaparareraa e te faaoaoaraa e faaite nei, e noa’tu te toparaa te hinaaro o te taata no te faaipoiporaa e no te utuafare, te tiʻaturi noa nei â te pae rahi o te taata e, ei rotopu anaʻe i te tane e te vahine e ravehia ai te faaipoiporaa. Te tiʻaturi nei ratou i niʻa i te haavare ore i roto i te faaipoiporaa, e te tiʻaturi nei ratou i te mau tapuraa o te faaipoiporaa tei na ô e, « i roto i te ati e i te maitai » e « e tae atu i te taime e faataa ai te pohe ia taua ».

E mea tiʻa ia tatou ia haamanaʻo i te tahi taime, mai tei faahaamanaʻohia ia’u i Roma, i te parau hau e te mahanahana e, te riro noa nei â te faaipoiporaa e te utuafare ei manaʻonaʻoraa e ei hinaaro tumu no te rahiraa o te taata, e e ere hoʻi o tatou anaʻe i roto i te reira mau tiʻaturiraa. Aita â te imiraa i te faito au i rotopu i te ohipa, te utuafare e te mau hinaaro o te taata iho, i riro aʻenei ei ohipa hau atu i te fifi i to teie nei anotau to tatou. I roto i to tatou tiʻaraa ei ekalesia, te hinaaro nei tatou ia imi i te mau raveʻa atoa no te faatupu e no te paturu i te mau faaipoiporaa e te mau utuafare paari.

No reira te Ekalesia e rave itoito ai e e horoʻa ai i te arataʻiraa i roto i te mau taatiraa e i te mau tautoraa a tera haapaʻoraa e tera haapaʻoraa no te haapuai i te utufare. No reira tatou e horoʻa ai i ta tatou mau haapiiraa i roto i te veʻa e i te haaparareraa sotiare. No reira tatou e horoʻa ai i ta tatou mau parau tuatapaparaa utuafare i te mau fenua atoa.

Te hinaaro nei matou ia faaroohia to tatou reo patoʻi i te mau hohoʻa oraraa haavare atoa e te mono, o te tamata nei i te mono i te faanahonahoraa o te utuafare ta te Atua Iho i haamau. Te hinaaro atoa nei matou ia faaroohia to tatou reo i te patururaa i te oaoa e i te faaotiraa ta te utuafare mâtauhia e horoʻa mai. E tamau noa tatou i te faaoto i te reira reo na te ao atoa nei no te faaite e, no te aha e mea faufaa rahi te faaipoiporaa e te utuafare, no te aha te faaipoiporaa e te utuafare

E au mau taeaʻe e au mau tuahine, te faatumu nei te evanelia tei faahoʻi-faahou-hia mai i niʻa i te faaipoiporaa e te utuafare. Tei niʻa i te faaipoiporaa e te utuafare ta tatou e nehenehe ai e amui atu i te rahiraa o te tahi atu mau haapaʻoraa. I roto i te faaipoiporaa e te utuafare tatou e ite ai i te mau vahi rahi aʻe e aifaito ai tatou e te toeʻa o te ao nei. Na roto i te faaipoiporaa e te utuafare e riro ai Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei ei mori i niʻa i te aivi.

Te hinaaro nei au e opani na roto i te faaiteraa i to’u iteraa papû (e no te iva-ahuru-raa te matahiti au i niʻa i teie fenua e tiʻa ai ia’u ia parau e), paari noa’tu vau, rahi noa’toa’tu to’u iteraa e, o te utuafare te pû o te oraraa, e te taviri e tae atu ai i te oaoa mure ore ra.

Te haamauruuru nei au i ta’u vahine, i ta’u mau tamarii, i ta’u mau mootua e ta’u mau hina, e no te mau fetii atoa e te mau hunoʻa, e te fetii taatoa tei faariro i to’u oraraa ei oraraa faufaa, e, oia mau, ei ora mure ore. Te faaite nei au i to’u iteraa papû puai e te moʻa roa aʻe no teie mau parau mau mure ore, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Papa Francis, aʻoraa i te Humanum: E rururaa pae faaroo no te mau fenua atoa na te ara no niʻa i te tiʻaraa o te tane ei faatiʻaraa no te vahine e no te vahine ei faatiʻaraa no te tane, 17 no novema 2014, humanum.it/en/videos; hi‘o atoa zenit.org/en/articles/pope-francis-address-at-opening-of-colloquium-on-complementarity-of-man-and-woman.

  2. Papa Francis, rururaa pae faaroo no niʻa i te tiʻaraa o te tane ei faatiʻaraa no te vahine e no te vahine ei faatiʻaraa no te tane.

  3. « E Tiʻa i te Utuafare ia Ora Tahoê », Te mau himene, n°184.

  4. David Brooks, « The Age of Possibility », New York Times, 16 no novema 2012, A35, nytimes.com/2012/11/16/opinion/brooks-the-age-of-possibility.html.