2010–2019
No te aha te faaipoiporaa, no te aha te utuafare
Eperera 2015


No te aha te faaipoiporaa, no te aha te utuafare

E horoʻa mai te hoê utuafare tei patuhia i niʻa i te faaipoiporaa o te tane e te vahine i te faanahoraa maitai roaʻe no te faatupu-maite-raa i te opuaraa a te Atua.

I niaʻe i te opani rahi i te pae tooʻa o te râ no te fare pureraa tuiroo no Westminster i Lonedona, Peretane, te tiʻa nei te mau tii no na 10 taata keresetiano no te 20raa o te tenetere tei haapohehia. Te hoê o taua mau tii ra, no Dietrich Bonhoeffer ïa, te hoê aivanaa Purutia i te pae faaroo tei fanauhia i te matahiti 1906.1 I riro na o Bonhoeffer ei taata patoʻi uʻana i te faatereraa tîtî Nazi e ta ratou hamani-ino-raa i te mau ati Iuda e te tahi atu mau nunaa. Ua tapeʻahia oia i te fare auri no to’na patoʻi-itoito-raa e i te pae hopea ua taparahi-pohe-hia oia i roto i te hoê aua tapeʻaraa. Ua papaʻi o Bonhoeffer e rave rahi mau mea, e te tahi o ta’na mau papaʻiraa mâtau-maitai-hia, o te mau rata ïa ta te mau mutoʻi tiaʻi aau aroha i tauturu ia’na i te faatae atu i rapae i te fare auri, tei neneʻihia i muri mai ei Mau Rata e mau Parau no te Fare Auri.

Te hoê o teie mau rata, na ta’na ïa tamahine fetii hou to’na faaipoiporaa. E mau manaʻo faufaa rahi i roto : « Te faaipoiporaa mea hau atu ïa i to orua here no te tahi e te tahi… I roto i to orua here e ite orua ia orua anaʻe iho i roto i te ao nei, i roto râ i te faaipoiporaa e riro ïa orua ei tuʻatiraa no te mau uʻi, ta te Atua i faahaere mai e e faahaere mai no to’na hanahana i roto i to’na ra basileia. I roto i to orua here e ite noa orua i te huru maitai no to orua noa iho oaoa, i roto râ i te faaipoiporaa, e tuuhia ïa orua i te hoê tiʻaraa tiaau i to te ao e i te taata nei. To orua here e taoʻa ïa na orua iho, te faaipoiporaa râ mea hau atu â ïa, e tiʻaraa e e toroʻa. Mai te korona, e ere na te hinaaro noa ia faatere e faariro i te hoê taata ei arii, mai te reira atoa ïa te faaipoiporaa, e ere na to orua here i te tahi e te tahi e taati ia orua i mua i te aro o te Atua e o te taata… No reira no roto mai te here ia orua, te faaipoiporaa râ no niʻa mai ïa, no ô mai i te Atua ra ».2

Nahea ïa te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine e hau atu ai i to raua iho here e e riro mai ai to raua oaoa ei « hoê tiʻaraa tiaau i to te ao e i te taata nei » ? Nahea ïa te reira e tae mai ai « na niʻa mai, no ô mai i te Atua ra » ? No te taa i te reira, e tiʻa ïa ia tatou ia hoʻi i te omuaraa.

Ua heheu mai te mau peropheta e i ora na tatou na mua roa ei mau ite, e ua horoʻa mai te Atua ia tatou i te hohoʻa, oia hoʻi te mau tino varua, i riro mai ai tatou ei mau tamarii varua Na’na―e mau tamaroa e e mau tamahine na te mau metua i te raʻi ra.3 E ua tae mai ra te hoê taime i roto i taua oraraa varua matamua ra, no te faatupuraa i To’na hinaaro oia hoʻi ia « nehenehe ia tatou ia farii i te haamaitairaa ia haere i mua mai ia’na ra te huru »4, ua faaineine to tatou Metua i te Ao ra i te hoê opuaraa faatiʻa. I roto i te mau papaʻiraa moʻa ua rau te mau iʻoa tei horoʻahia i te opuaraa mai « te raveʻa o te ora »5 « te raveʻa rahi oaoa »6 e te « raveʻa ora »7 Ua tatarahia na tumu faufaa rahi e piti no te opuaraa ia Aberahama na roto i teie mau parau :

« E te tiʻa noa ra te hoê i rotopu ia ratou mai te Atua te huru, e ua na ô atura oia ia ratou i pihai iho ia’na ra : E haere tatou i raro, te vai ra hoʻi te area i reira, e e rave tatou i teie mau materia, e hamani tatou i te hoê ao ei parahiraa no [teie mau varua] ;

« E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapaʻo anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua efaaue ia ratou ra ;

« E o ratou o te haapaʻo i to ratou aiʻa matamua, e faarahihia ta ratou… e o ratou o te haapaʻo i te piti o to ratou aiʻa, e faarahihia to ratou hanahana a muri, e a muri noa’tu ».8

Maoti to tatou Metua i te Ao ra, i riro aʻena ai tatou ei mau taata varua. E i teie nei ua horoʻa Oia ia tatou i te hoê eʻa ia faahope aore râ ia haamaitai i te reira taata. E mea faufaa rahi te tuuraahia mai taua tuhaa tahuti ra no te îraa o te huru e te hanahana ta te Atua e fanaʻo nei. Mai te mea e, a parahi ai tatou i piha‘i iho te Atua i roto i te ao varua, e farii tatou i te rave i Ta’na opuaraa―aore râ e « haapaʻo i to [tatou] aiʻa matamua »―e « faarahihia » ïa tatou e te hoê tino tahuti a haere mai ai tatou i niʻa i te fenua Ta’na i hamani no tatou.

E mai te mea, i roto i te oraraa tahuti, ua maʻiti tatou i « te haapaʻo i te mau mea atoa ta te Fatu to [tatou] Atua e faaue ia [tatou], » e tapeʻa ïa tatou i te « piti o to tatou aiʻa ». Oia hoʻi na roto i ta tatou mau maʻitiraa, e faaite ïa tatou i te Atua (e ia tatou iho) ta tatou faaotiraa e to tatou aravihi ia ora i Ta’na ture tiretiera i rapae au i To’na aro e i roto i te hoê tino tahuti e to te reira mau mana, mau hiaai e mau hinaaro atoa. E nehenehe anei ia tatou ia haavî i te tino ia riro te reira ei mauhaa eiaha râ ei faatere i to tatou mau varua ? E nehenehe anei ia tatou ia farii e a muri atu i te mau mana atua, mai te mana no te hamani i te ora ? E haavî anei tatou tataʻitahi i te ino ? O ratou o tei na reira ua farii ïa i te hanahana i niʻa i to ratou upoo a muri e a muri noa’tu »― te hoê tufaa faufaa rahi no taua hanahana ra, o te hoê ïa tino te tiʻa-faahou-mai, ei mure ore e te hanahana.9 Eita ïa e maere i « pii ai tatou e oaoa » no teie mau raveʻa e mau fafauraa faahiahia.10

Ua titauhia e maha aʻe mea no te manuiaraa i teie opuaraa hanahana :

A tahi o te Hamaniraa ïa o te fenua ei vahi nohoraa no tatou. Noa’tu e aha te mau huʻahuʻaraa o te hamaniraa, ua ite tatou e, aita te reira i tupu hape noa mai ua arataʻihia râ te reira e te Atua te Metua e ua ravehia e Iesu Mesia―« Naʻna i hamani te mau mea atoa nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia ».11

Te piti o te huru ïa no te oraraa tahuti. Ua haa e ua tiʻa’tu o Adamu e Eva no te feia atoa o tei maʻiti i te amui mai i roto i te raveʻa oaoa faahiahia a te Metua.12 Ua faatupu to raua Hiʻaraa i te mau huru tei titauhia no to tatou fanauraa i te pae tino e no te oraraa e te haapiiraa tahuti i rapae au i te aro o te Atua. Na roto i te Hiʻaraa i tae mai ai te hoê iteraa no niʻa i te maitai e te ino e te mana tei horoʻahia mai e te Atua no te maʻiti.13 I te hopearaa, ua faahaere mai te Hiʻaraa i te pohe o te tino tei titauhia no te faariro i to tatou taime i roto i te oraraa tahuti nei ei taime poto noa, ia ore tatou e ora e a muri noa’tu i roto i ta tatou mau hara.14

Te toru, o te faaoraraa ïa mai roto mai i te Hiʻaraa. Ua ite tatou i te ohipa a te pohe i roto i te opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra, e mea faufaa ore râ taua opuaraa ra mai te mea aita te tahi raveʻa no te haavî i te pohe i te hopea, i te pae tino e i te pae varua. No reira, ua mauiui e ua pohe te hoê Faaora, te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua, o Iesu Mesia, no te aufau i te hara a Adamu e Eva, ma te horoʻa mai i te tiʻa-faahou-raa e te tahuti ore no te taatoaraa. E no te mea hoʻi e ore roa te hoê o tatou e haapaʻo maitai ma te tamau i te ture no te evanelia, e faaora atoa ïa Ta’na Taraehara ia tatou i ta tatou iho mau hara ia tatarahapa tatou. Ma te maitai faaora a te Faaora o te horoʻa mai i te faaoreraa hara e te haamoʻaraa i te varua, e nehenehe ïa ia tatou ia fanau-faahou-hia i te varua e ia hoê faahou e te Atua. E hope ïa to tatou pohe varua―to tatou faataa-ê-raa i te Atua.15

Te maha, e te hopea, o te faanahoraa ïa no to tatou fanauraa tino e te fanau-faahou-raa varua i muri mai i roto i te basileia o te Atua. No te haamanuïa i Ta’na ohipa no te « faateitei ia tatou i pihaʻiho ia’na »16 ua faaue te Atua e, ia faaipoipo te mau tane e te mau vahine e ia fanau i te mau tamarii, e na reira te hamaniraa ïa, na roto i te auhoaraa e te Atua, i te mau tino tahuti tei riro hoʻi ei taviri no te tamataraa o te oraraa tahuti e te mea faufaa hoʻi no te hanahana mure ore i pihaʻiho Ia’na. Ua faaue atoa Oia e, ia haamau te mau metua i te mau utuafare e ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau,17 ma te arataʻi atu ia ratou ia tiʻaturi i te Mesia. Te faaue nei te Metua ia tatou :

« Ia haapii atu i teie mau mea i ta outou mau tamari ma te tapeʻapeʻa ore, i te na ôraa e :

« … No te mea ua fanauhia oe i roto i te ao nei na roto i te pape e te toto, e te varua o ta’u i hamani ra, e no te reira i riro mai ai te repo fenua ei taata ora, e na reira atoa, ia fanau-faahou-hia oe i roto i te basileia o te ao ra e tiaʻi, na roto i te pape, e te Varua [Maitai], e ia tamâhia e te toto, oia hoʻi te toto o ta’u ra Fanau Tahi ; ia tia ia outou ia haamoʻahia i te mau hara atoa ra, e ia oaoa i te mau parau o te ora mure ore i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i te ao a muri atu, oia te hanahana tahuti ore ».18

Na roto i te iteraa i te tumu i faaruʻe ai tatou i te aro o to tatou Metua i te Ao ra e te mea e titauhia ia rave no te hoʻi atu, e ia faateiteihia i pihaʻiho Ia’na, e mea maramarama maitai ïa, aore e ohipa e au i to tatou taime i niʻa i te fenua nei tei hau atu i te faufaa rahi i te fanauraa i te pae tino e te fanau-faahou-raa i te pae varua, o na titauraa e piti no te ora mure ore. Ma te faaohipa i te mau parau a Dietrich Bonhoeffer, te « toroʻa » no te faaipoiporaa, te « tiʻaraa tiaau i te taata nei », te ohipa a teie faanahoraa hanahana « no ô mai i te Atua ra », o te « tuʻatiraa ïa i te mau uʻi » i ô nei e a muri atu―te faanahonahoraa o te raʻi.

E horoʻa mai te hoê utuafare tei patuhia i niʻa i te faaipoiporaa o te tane e te vahine i te faanahoraa maitai roaʻe no te faatupu-maite-raa i te opuaraa a te Atua―te vahi ïa no te fanauraa i te mau tamarii o te tae mai ma te mâ e te hara ore mai te Atua ra, e te vahi hoʻi no te haapiiraa e te faaineineraa hinaarohia e ratou no te hoê oraraa tahuti manuïa e te ora mure ore i te ao a muri atu. E mea faufaa rahi ia vai mai te tahi mau utuafare tei patuhia i niʻa i taua mau huru faaipoiporaa ra ia ora e ia ruperupe te mau sotaiete. No reira hoʻi te mau nunaa taata e te mau fenua i faaitoito e i paruru ai i te faaipoiporaa e te utuafare ei mau faanahoraa hau atu i te faufaa. E ere roa’tu no te here noa e te oaoa o te feia paari.

E mea puai te titauraa ia arataʻihia te faaipoiporaa e te mau utuafare e te hoê tane e te hoê vahine tei faaipoipohia.19 E no reira, « te faaara nei â matou e, na te vavahiraa o te utuafare e hopoi mai i niʻa i te mau taata tataʻitahi, te mau oire, e te mau nunaa, i te mau ati rahi i tohuhia na e te mau peropheta i tahito ra e i teie anotau ».20 E ere râ ta matou mau tiʻaororaa no niʻa i te tiʻaraa o te faaipoiporaa e te utuafare i niuhia i niʻa i te maramarama taata, i niʻa râ i te parau mau e, e mau faanahoraa teie na te Atua. O Oia tei hamani ia Adamu e Eva i te haamataraa mai te au i To’na ra hohoʻa, te tane e te vahine, e ua apiti raua ei tane e vahine faaipoipo ia riro raua ei « hoê » e ia faarahi e ia faaî i te fenua.21 Tei niʻa i te taata tataʻitahi te hohoʻa o te Atua, tei roto anaʻe râ i te faaipoiporaa o te tane e te vahine ei tino hoê e noaa’i ia tatou te auraa hope roa no to tatou hamaniraahia mai te au i te hohoʻa o te Atua―te tane e te vahine. Eita e nehenehe ia tatou aore râ i te tahi atu taata ora e taui i teie faanahoraa hanahana no te faaipoiporaa. E ere te reira i te hoê hamaniraa a te taata. « No niʻa mai, no ô mai » ihoa taua faaipoiporaa, e e tufaa rahi hoʻi no te raveʻa oaoa mai te Hiʻaraa e te Taraehara.

I roto i te ao matamua, ua orurehau Lucifero i te Atua e Ta’na opuaraa, e ua tupu noa ta’na patoʻiraa i te uʻanaraa. Te aro nei oia ia faataiâ i te faaipoiporaa e te faatupuraa i te mau utuafare, e i te vahi ua tupu te mau faaipoiporaa e te mau utuafare, e rave ïa oia i te mau mea atoa e nehenehe ia’na ia haaparari i te reira. E aro oia i te mau mea moʻa atoa no niʻa i te oraraa tane e te vahine, ma te faaatea ê i te reira i te parau no te faaipoiporaa na roto i te hoê faanahoraa hopea ore o te mau manaʻo e te mau ohipa faufau. Te tutava nei oia ia tiʻaturi te mau tane e te mau vahine e nehenehe te opuaraa faufaa rahi matamua no te faaipoiporaa e no te utuafare ia haamoʻehia aore râ ia faaruʻehia, aore râ ia haafaufaa-ore-hia ia faaauhia i te mau toroʻa ohipa, aore râ te tahi atu mau tutavaraa, e te titauraa i to’na iho maitai e to’na iho tiʻamâraa. E mea papu roa e oaoa te enemi ia ore te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii, ia faaroo i te Mesia e ia fanau-faahou-hia i te pae varua. E te mau taea‘e e te mau tuahine, e rave rahi mea maitai, e rave rahi mea faufaa, e mea iti râ te mau mea faufaa rahi roa.

Te parauraa i te mau parau mau tumu no niʻa i te faaipoiporaa e te utuafare, e ere ïa i te tauʻa-ore-raa aore râ te faaitiraa i te mau tusia e te mau manuïaraa o te feia te ere ra i teie maitai hope. Ua ere te tahi o outou i te haamaitairaa no te faaipoiporaa no te mau tumu mai te ereraa te tane aore râ te vahine maitai no te faaipoipo atu, te faahinaaroraa te tane i te tane, te mau hapepa i te pae tino e te pae feruriraa, aore râ te mataʻu i te manuïa ore, e te mau fifi hoʻi o te haamarirau nei i te faaroo. Ua faaipoipo paha outou, ua hope râ taua faaipoiporaa, e ua vai noa mai outou anaʻe no te faatere i te oraraa tei ore hoʻi i maraa roa i na taata e piti i te rave. Te vai nei te tahi o outou tei faaipoipohia e tei ore i fanau noa’tu te mau hinaaro uʻana e te mau tiʻaororaa.

Noa’tu â te reira, e mau horoʻa to te mau taata atoa ; e mau taleni to te mau taata atoa ; e nehenehe ta te mau taata atoa ia tauturu i te faatupuraa i te opuaraa a te Atua i roto i te mau uʻi tataʻitahi. E nehenehe te mau mea maitai atoa, te mau mea faufaa rahi atoa―e i te tahi mau taime te mau mea atoa tei titauhia i teie nei―e faatupuhia i roto i te hoê oraraa e ere i te mea au roa. E rave rahi o outou e faaitoito maitai nei. E ia tiʻa mai outou o te faaruru nei i te mau fifi rahi o te oraraa tahuti no te paruru i te opuaraa a te Atua no te faateiteiraa i Ta’na mau tamarii, ua ineine paatoa ïa matou no te paturu ia outou. Te faaite papû nei matou e, ua ite atea, e i te pae hopea, e faaore te Taraehara a Iesu Mesia i te mea tei erehia e tei moʻehia i te feia tei fariu atu Ia’na. Aore e taata i faataa-atea-hia ia farii iti aʻe i te mea atoa ta te Metua i faaineine no Ta’na mau tamarii.

No faaite iho nei te hoê metua vahine apî ia’u i to’na peʻapeʻa no to’na aravihi ore i roto i teie nei piiraa teitei roaʻe o te mau piiraa. Ua ite au e, e mea naʻinaʻi roa to’na mau fifi e eita e tiʻa ia’na ia haapeʻapeʻa ; te rave maitai nei oia i ta’na ohipa. Ua ite râ vau e, te hinaaro noa ra oia i te faaoaoa i te Atua e i te faahanahana i Ta’na tiʻaturiraa. Ua horoʻa vau i te mau parau haapapûraa, e ua taparu vau i roto i to’u aau i te Atua, to’na Metua i te Ao ra, ia paʻepaʻe ia’na ma To’na here e To’na tapaʻo faaite i To’na fariiraa i te mea ta’na e rave nei, a rave noa ai teie tuahine i Ta’na ohipa.

Teie ïa ta’u pure no tatou paatoa i teie mahana. Ia fariihia mai tatou tataʻitahi i mua Ia’na. Ia ʻuâ te mau faaipoiporaa e ia ruperupe te mau utuafare, e mai te mea e farii tatou i te îraa o teie mau haamaitairaa i roto i teie oraraa tahuti e aore râ aita, ia afaʻi mai râ te maitai o te Fatu i te oaoa i teie nei e te faaroo i te mau fafauraa papû i mua. I te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Kevin Rudd, « Faith in Politics », The Monthly, Atopa 2006, themonthly.com.au/monthly-essays-kevin-rudd-faith-politics--300.

  2. Dietrich Bonhoeffer, Letters and Papers from Prison, ed. Eberhard Bethge (1953), 42–43.

  3. Hiʻo ei hiʻoraa, Salamo 82:6 ; Te Ohipa 17:29 ; Hebera 12:9 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:29, 33 ; Mose 6:51 ; Aberahama 3:22. Ua horoʻa mai te peropheta Josepha Semita i teie manaʻo : « I vai na te mau ture matamua o te taata i te Atua ra. No to’na iho iteraa e tei rotopu oia i te mau varua e te hanahana, no te mea hoʻi e e mea maramarama a‘e oia, ua ite te Atua e e mea tano ia haamau i te mau ture e nehenehe ai i te toea o te mau varua e vai nei ia haere i mua mai ia’na ra… E mana To’na ia haamau i te mau ture no te haapii te mau ite paruparu, ia faateiteihia ratou e ana » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007], 240).

  4. Te mau Haapiiraa : Iosepha Semita, 240.

  5. Alama 24:14.

  6. Alama 42:8.

  7. Alama 12:25 ; hi‘o atoa i te mau irava 26–33.

  8. Aberahama 3:24–26.

  9. Ua horoʻa mai te peropheta Iosepha Semita i teie puʻohuraa : « Te opuaraa a te Atua hou te faatumuraa o te ao nei ia rave ïa tatou i te mau tino, e na roto i te haapa‘o-maitai-raa e ti‘a’i ia tatou ia upooti‘a e na roto i te reira e farii i te hoê ti‘a-faahou-raa mai te pohe mai, e na roto i te reira raveraa, ia farii i te hanahana, te tura, te mana e te hau ». Ua parau atoa te Peropheta : « Ua haere mai tatou i ni‘a i teie nei fenua ia nehenehe ia tatou ia farii i te hoê tino e ia pûpû mâ atu i te reira i mua i te Atua i roto i te basileia tiretiera ra. Te parau tumu faahiahia roa no te oaoa o te fariiraa ïa i te hoê tino. Aita to te diabolo e tino, e o te reira ta’na faautu‘araa. E oaoa oia ia nehenehe ana‘e e noaa ia’na te tino o te taata, e a ti‘avaruhia’i oia e te Faaora ua ani oia ia haere atu i roto i te hoê nănă puaa, faaiteraa e e mea au a‘e na’na te tino puaa i te tino ore. Te mau taata ato‘a e tino to ratou e mana ïa to ratou i ni‘a i te mau taata aita to ratou e tino » (Te mau Haapiiraa : Iosepha Semita, 241).

  10. Ioba 38:7.

  11. Ioane 1:3 ; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:23–24.

  12. Hi‘o 1 Korinetia 15:21–22 ; 2 Nephi 2:25.

  13. Hi‘o 2 Nephi 2:15–18 ; Alama 12:24 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 29:39 ; Mose 4:3. Ua parau Iosepha Semita : « E ti‘amâraa to te mau taata ato‘a, no te mea ua faanahohia te reira e te Atua. Ua faariro oia i te taata nei ei tiaau morare, e ua horo‘a’tu ia ratou te mana ia ma‘iti i te maitai aore râ te ino ; ia ma‘imi i te mea maitai, na roto i te peeraa i te e‘a no te mo‘araa i roto i teie nei oraraa, o te afa‘i mai i te hau i roto i te mana‘o, e te oaoa i roto i te Varua Maitai i ô nei, e te îraa o te oaoa e te poupou i To’na ra rima atau i muri atu ; aore râ ia rave i te hoê aveia ino, e ia tamau noa i roto i te hara e te orurehau i te Atua, o te afa‘i mai i te faahaparaa i ni‘a i to ratou mau varua i roto i teie nei ao, e te hoê ereraa mure ore i roto i te ao a muri atu ». Ua parau atoa te Peropheta « Eita ta Satane e nehenehe e faahema ia tatou na roto i ta’na mau faati‘anianiraa maori râ e faati‘a e e hema’tu to tatou mau aau. E vai ta tatou faanahonahoraa, ia nehenehe ia tatou ia pato‘i i te diabolo ; ahani ê aita tatou i faanahonahohia mai te reira te huru, eita ïa tatou e riro ei mau tiaau ti‘amâ » (Te mau Haapiiraa : Iosepha Semita, 243).

  14. Hi‘o Genese 3:22–24 ; Alama 42:2–6 ; Mose 4:28–31.

  15. E faaora atoa hia te feia o te ore e tatarahapa i te pohe varua na roto i te Taraehara oia hoʻi e haere faahou mai ratou i mua i te aro o te Atua no te Haavâraa Hopea (hi‘o Helamana 14:17 ; 3 Nephi 27:14–15).

  16. Te mau Haapiiraa : Iosepha Semita, 240.

  17. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:36–40.

  18. Mose 6:58–59.

  19. E haapaʻo paha te mau taata i te tahi e te tahi i roto i te mau auraa aore e faaipoiporaa, e nehenehe te mau tamarii ia fanauhia e ia aupuruhia, ma te manuïa i te tahi mau taime, e ere i roto i te hoê auraa utuafare e te vai nei na metua tei faaipoipohia. I te rahiraa râ o te taime, e mea rahi ïa te puai te mau maitai sotiare no te faaipoiporaa e no te mau tamarii i roto i te mau utuafare arataʻihia ra e te hoê tane e te hoê vahine faaipoipohia. Taa ê noa’tu i te reira, te haamauʻaraa no te oraraa faufaa e sotiare no ta te hoê papaʻi veʻa i pii « te faarueraa i te utuafare » tei teiaha noa’tu ra ïa i niʻa i te sotaiete. Ua faataa mai o Nicholas Everstadt i te mau numera iti o te mau faaipoiporaa e te mau fanauraa e te mau utuafare aita e metua tane e te faataa-ê-raa e ua parau oia : « E ite-maitai-hia te ino e faaruruhia e te mau tamarii e rave rahi tei faaerehia i te oraraa utuafare. Na reira atoa te faataa-ê-raa e te rahiraa tamarii tei fanauhia e te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia o te faarahi atu â i te mau huru aifaito ore e te mau taa-ê-raa i te pae faufaa―no te taatoaraa o te taata, e te mau tamarii ihoa râ. Oia, e mea faaoromai te mau tamarii e te tahi atu â mau mea. O te mau tamarii râ o te ati rahi roa nei na roto i te oreraa o te utuafare. E tupu atoa taua mau huru fifi i niʻa i te feia ruhiruhia na roto i te oreraa o te utuafare. (Hiʻo Nicholas Eberstadt, « The Global Flight from the Family », Wall Street Journal, 21 no Febuare 2015 ; wsj.com/articles/nicholas-eberstadt-the-global-flight-from-the-family-1424476179.)

  20. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  21. Hi‘o Genese 1:26–28 ; 2:7, 18, 21–24 ; 3:20 ; Mose 2:26–28 ; 3:7–8, 18, 20–24 ; 4:26.