Skip to Content Skip to Navigation

Să urmăm doctrina şi Evanghelia lui Hristos

vârstnicul M. Russell Ballard
din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli


<br/>din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli,  “Să urmăm doctrina şi Evanghelia lui Hristos,”  Nov 2010

Seară la gura sobei organizată de SEB • 7 noiembrie 2010 • Universitatea Brigham Young

Sunteţi o privelişte minunată şi cei mai buni tineri băieţi şi tinere fete din lumea întreagă. Aveţi Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos pentru a vă îndruma paşii credinţei în zilele de astăzi în care răutatea din lume este în continuă creştere.  Pentru sora Ballard şi pentru mine este o plăcere deosebită să fim în această seară alături de voi, atât cei care v-aţi adunat în Centrul Marriott, cât şi cei care vă aflaţi în alte clădiri din întreaga lume.  Având în vedere tehnologia modernă, presupun că, de asemenea, unii dintre voi ascultaţi această transmisiune prin intermediul programelor de difuzare sau al altor minuni electronice.  Dar, indiferent de locul în care vă aflaţi în această seară, eu sunt recunoscător pentru ocazia de a vă vorbi şi îl rog pe Domnul să ne binecuvânteze, astfel încât ceea ce vă spun să fie de ajutor în vieţile voastre în acest timp.

Îmi exprim mulţumirile corului Institutului de religie Logan pentru muzica frumoasă şi îmi exprim o apreciere specială faţă de preşedintele Tom Mullen, unul dintre preşedinţii de ţăruş care sunt prezenţi aici, el fiind unul dintre minunaţii misionari care au slujit cu sora Ballard şi cu mine în Misiunea Toronto, Canada, cu mulţi an în urmă.

„O, acel plan şiret al celui rău”

În această seară, doresc să continui o idee pe care am prezentat-o la această ultimă conferinţă generală.  Aceia dintre voi care aţi ascultat— şi sper ca unii dintre voi să o fi făcut— aţi primit îndrumări de la autorităţile generale şi de la oficianţii generali ai Bisericii.  Poate vă amintiţi că în cuvântarea mea, am comparat muştele artificiale folosite de un pescar cu acele momeli folosite de Satana pentru a ne prinde şi a ne ameţi în lumea lui de mizerie.

La câteva zile după conferinţă, am primit o scrisoare de la un tânăr băiat minunat, pe care îl cheamă Chayton Snider.  El are vârsta de 11 ani. El m-a ascultat şi mi-a trimis un desen împreună cu această notă personală:   „Pescarii ameţind peştii cu momeală artificială simbolizează modul în care Satana ne «ameţeşte»  pe noi cu substanţe ce creează dependenţă («momeala artificială»).  Când pescarul aruncă peştii pe plajă şi peştii încearcă să «sară» înapoi în apă, acea «săritură» a peştelui cred că simbolizează modul în care noi ne străduim să ne întoarcem spre siguranţa «apei» sau spre Evanghelie, dar noi avem nevoie de ajutor de la Tatăl Ceresc şi Isus Hristos pentru a ne îndepărta de acele dependenţe”.1

Mulţumesc, Chayton, pentru prezentarea succintă a cuvântării mele din cadrul conferinţei..

Citez din acea cuvântare:  „Asemenea pescarului care ştie că păstrăvii sunt forţaţi de foame, Lucifer ne cunoaşte [de asemenea] foametea sau slăbiciunile şi ne ispiteşte cu momeli false care, dacă muşcăm din ele, pot duce la scoaterea noastră din curentul vieţii şi expunerea la influenţa lui nemiloasă.  Şi, spre deosebire de pescarul care prinde şi eliberează peştele nevătămat, înapoi, în apă, Lucifer nu va renunţa de bunăvoie.  Obiectivul lui este de a face ca victimele lui să fie la fel de nenorocite ca el”.2

Păstraţi Evanghelia lui Isus Hristos în simplitatea ei

Mă rog ca Domnul să mă binecuvânteze pentru a vă preda un principiu foarte important.  Principiul este următorul: „păstraţi Evanghelia lui Isus Hristos în simplitatea ei”.  Pavel, apostolul, a avut aceeaşi preocupare în zilele sale când a spus: „Dar mă tem ca, după cum şarpele [diavolul] a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos” (2 Corinteni 11:3).

În Cartea lui Mormon, profetul Nefi explică doctrina şi Evanghelia lui Hristos în aceşti termeni simpli.  Mă refer la afirmaţiile din 2 Nefi, capitolul 31.

  • • „Căci sufletul meu se bucură în claritate”(versetul 3).

  • • • „Putem să-L urmăm pe Isus altfel decât dorind să păstrăm poruncile Tatălui?”  (versetul 10).

  • • • „Iar Tatăl a spus:  «Pocăiţi-vă, pocăiţi-vă şi fiţi botezaţi în numele Fiului Meu iubit»” (versetul 11).

  • • • „Aceluia care este botezat în numele Meu, Tatăl îi va da Duhul Sfânt” (versetul 12).

  • • • „Şi eu am auzit un glas de la Tatăl, zicând:  «Da, cuvintele Iubitului Meu sunt adevărate şi demne de încredere.  Cel care îndură până la sfârşit, acela va fi salvat” (versetul 15).

  • • „Căci voi nu aţi fi ajuns atât de departe, decât dacă ar fi fost prin cuvântul lui Hristos, cu credinţă nestrămutată în El”(versetul 19).

  • • • “Fraţii mei preaiubiţi, aceasta este calea; şi nu este nicio altă cale şi niciun alt nume dat sub cer prin care omul să poată fi salvat în împărăţia lui Dumnezeu” (versetul 21).

  • •   „Şi acum, aceasta este doctrina lui Hristos”(versetul 21).

Profetul Joseph Smith a definit primele principii şi rânduieli ale Evangheliei în cel de-al patrulea articol de credinţă:  „Primul, credinţa în Domnul Isus Hristos;  al doilea, pocăinţa;  al treilea, botezul prin scufundare în apă pentru iertarea păcatelor; al patrulea, aşezarea mâinilor pentru darul Duhului Sfânt”.

În această seară, doresc să mă concentrez asupra doctrinei şi Evangheliei lui Hristos. Dragii mei tineri prieteni, există multe lucruri care continuă să aibă loc în lumea de astăzi şi care sunt în opoziţie directă cu principiile Evangheliei.  Voi trebuie să cunoaşteţi doctrina lui Hristos, să trăiţi în conformitate cu ea şi să o apăraţi în fiecare zi din viaţa voastră.

Acordaţi Domnului timpul cuvenit

Acum câţiva ani, unul dintre misionarii mei a venit să mă vadă.  El a spus: „Preşedinte, eu îmi pierd mărturia. Am câteva întrebări la care nimeni nu îmi răspunde. Episcopul meu şi preşedintele meu de ţăruş tocmai mi-au spus să le uit şi ei nu au avut niciun răspuns”.

I-am cerut să îmi dea întrebările lui scrise şi, apoi, i-am propus să vină să mă vadă peste 10 zile, şi eu îi voi răspunde la fiecare dintre întrebări..

În timp ce se pregătea să plece, m-am simţit îndemnat să-i adresez această întrebare: „Vârstnice, cât timp a trecut de când n-ai mai citit din scripturi?”

A recunoscut că trecuse mult timp.

I-am spus:  „Mi-ai dat o însărcinare; deci este cinstit să îţi dau şi eu una. Să citeşti din scripturi cel puţin o oră în fiecare zi până când vei veni înapoi pentru răspunsurile tale”.

El a fost de acord să facă acest lucru.

Când s-a întors, eram gata.  El mi-a spus: „Preşedinte, n-am nevoie de răspunsuri.  Ştiu că această Carte a lui Mormon este adevărată. Ştiu că Joseph Smith este un profet.  Acum, mă simt bine”.

I-am răspuns: „Vei primi, oricum, răspunsurile.  Am muncit din greu la ele!”   Toate aceste probleme anti mormone au fost tocmai cele pe care le-am tratat.

După discuţia noastră, l-am întrebat: „Vârstnice, ce anume ai învăţat din toată această lecţie?”.

Şi el mi-a dat un răspuns foarte semnificativ:  „Am învăţat să-i acord Domnului timpul cuvenit!”

Acum, împreună, să revedem doctrinele de bază şi Evanghelia lui Hristos.

Principiul doctrinal 1: credinţa în Domnul Isus Hristos.

Primul principiu doctrinal este credinţa în Domnul Isus Hristos.  „A avea credinţă în Hristos include faptul de a avea o încredere fermă că El este Singurul Fiu Născut al lui Dumnezeu şi Salvatorul şi Mântuitorul lumii.  [Doctrina noastră ne învaţă] că ne putem întoarce să trăim în prezenţa Tatălui nostru Ceresc bazându-ne numai pe harul şi  mila Fiului Său. Când avem credinţă  în Hristos, noi acceptăm şi punem în practică ispăşirea şi învăţăturile Sale.  Ne încredem în El şi în ceea ce spune El. Noi ştim că El are puterea de a-Şi ţine promisiunile. Tatăl Ceresc îi binecuvântează pe cei care au credinţa de a se supune Fiului Său. …

Noi credem în Hristos şi credem că El doreşte ca noi să ţinem poruncile Sale. Noi vrem să ne dovedim credinţa fiind supuşi faţă de El. …

… ”… Prin credinţa noastră în Isus Hristos, El poate să ne vindece, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere spiritual”.3

Dragi mei tineri prieteni, gândiţi-vă un minut şi concentraţi-vă, acum, asupra credinţei voastre în Domnul Isus Hristos în timp ce vă adresez câteva întrebări:

  • 1. Sunteţi fericiţi cu direcţia în care se îndreaptă viaţa şi credinţa voastră în Domnul Isus Hristos?

  • 2. Îl iubiţi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată tăria şi cu tot cugetul vostru, aşa cum l-a învăţat Domnul pe învăţătorul legii în Luca 10 (vezi versetul 27).

  • 3. Faceţi lucrurile simple în fiecare zi din viaţa voastră?

    • a. Vă spuneţi rugăciunile în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară?

    • b.  Citiţi în fiecare zi din scripturile sfinte?

    • c.  Folosiţi un limbaj corespunzător?

    • d.  Sunteţi cinstiţi?

    • e.  Trăiţi în conformitate cu principiile Cuvântului de înţelepciune?

  • 4. Sunteţi binevoitori şi vă gândiţi la nevoile celor din jurul vostru?

  • 5. Urmaţi sfatul apostolilor, subliniat la ultima conferinţă, de a evita complet orice fel de pornografie?

    Pornografia nu poate exista în viaţa noastră, dacă avem o credinţă adevărată în Hristos. Vă spun cu toată tăria pe care o am: dacă aceasta este o problemă în viaţa voastră, „lăsaţi-o la o parte!”

  • 6. Trăiţi astfel încât să fiţi demni de a avea o recomandare pentru templu?

  • 7. Participaţi în mod activ la adunările voastre de duminică, în special la adunările de împărtăşanie – luând cu demnitate din împărtăşanie şi reînnoindu-vă legămintele cu Domnul?

  • 8. Voi, misionari întorşi din misiuni, vă menţineţi demnitatea unui slujitor al Domnului Isus Hristos prin modul vostru de a vă îmbrăca şi prin comportamentul personal?

  • 9. Vă pregătiţi şi urmăriţi în mod activ să găsiţi tovarăşul etern sau tovarăşa eternă de viaţă?

    Aş putea petrece tot restul acestei seri vorbind pe marginea acestei întrebări, dar sunt sigur că până acum voi aţi înţeles că nu aprobăm „agăţatul”. Dacă nu aţi înţeles acest lucru până acum, vă rog să-l înţelegeţi în această seară. În limbajul vostru: „luaţi-o mai încet!”.  Noi recomandăm întâlnirile adecvate – ştiţi voi, este simplu:  un băiat invită o fată la o întâlnire şi petrec un timp frumos împreună.  Căutaţi voi un tovarăş sau o tovarăşă care Îl iubeşte pe Domnul şi Îi cinsteşte numele Său sfânt?

  • 10. Pentru aceia dintre voi care sunteţi căsătoriţi, sunt întâlnirile de seară împrejurări obişnuite în care continuaţi să clădiţi şi să întăriţi relaţia voastră?

Desigur, sunt alte lucruri pe care aş putea să le adaug acestei liste. Totuşi, dacă vă străduiţi în mod serios să faceţi tot ceea ce este mai bine pentru a-L urma pe Hristos, atunci puteţi răspunde la întrebări asemănătoare cu acestea cu un categoric DA!

În timp ce v-aţi gândit în această seară la credinţa voastră personală în Domnul Isus Hristos, aţi găsit vreun lucru în viaţa voastră care ştiţi că nu este aşa cum vă doriţi să fie?  Dacă ştiţi în inima voastră, că există ceva care nu este potrivit pentru cineva care are credinţă adevărată în Domul Isus Hristos, atunci permiteţi-mi să vă spun cum să rezolvaţi aceasta.

Principiul doctrinal 2: pocăinţa

Pocăinţa este al doilea principiu doctrinal al Evangheliei. „Credinţa noastră în Hristos şi dragostea noastră faţă de El ne duc spre pocăinţă sau la schimbarea gândurilor, a crezurilor şi comportamentelor care nu sunt în armonie cu voinţa Sa.  … Când ne pocăim, simţim întristare după voia lui Dumnezeu, apoi încetăm să mai facem lucruri care sunt greşite şi [ne sporim eforturile pentru a face] lucruri care sunt drepte. …

Pocăinţa sinceră aduce multe rezultate. Simţim iertarea lui Dumnezeu şi pacea Sa în vieţile noastre.  Vinovăţia şi tristeţea sunt înlăturate.” 4

Dragi fraţi şi surori, fiţi recunoscători pentru că, prin pocăinţă sinceră, Evanghelia lui Isus Hristos ne asigură să scăpăm de greşelile pe care le putem face. Dacă cineva nu stăpâneşte capacitatea de a se pocăi, deseori, obiceiurile mărunte pot deveni o dependenţă.  Fiecare dintre noi poate să evite uşor căderea într-o dependenţă, neluând din substanţele care creează dependenţă sau stând deoparte de obiceiurile care creează dependenţă.  Să nu vă înşelaţi, dragii mei tineri prieteni, noi toţi suntem ţinta Satanei şi a sclavilor lui.  El va folosi fiecare momeală sau tactică înşelătoare pentru a ne determina să şovăim şi să fim pasivi faţă de angajamentele noastre şi devotamentul fidel faţă de Domnul.

Principiul doctrinal 3: botezul

Al treilea principiu doctrinal al Evangheliei este botezul. Voi, cei care mă ascultaţi, aţi participat în majoritate la această rânduială.  Botezul prin scufundare pentru iertarea păcatelor este primul legământ pe care îl facem între noi şi Domnul Isus Hristos şi Tatăl nostru Ceresc. Botezul este o rânduială, este „o ceremonie sau un ritual sacru care arată că noi am intrat într-un legământ cu Dumnezeu”, iar Dumnezeu a cerut întotdeauna copiilor Săi să facă legăminte.  Un legământ este un acord şi o înţelegere sacră între Dumnezeu şi om. Dumnezeu promite să ne binecuvânteze şi noi promitem să ne supunem Lui.  … Ţinerea legămintelor aduce binecuvântări în această viaţă şi exaltare în viaţa care va veni”.5

Amintiţi-vă, Hristos a stabilit un exemplu pentru noi fiind El Însuşi botezat.  Şi noi suntem binecuvântaţi cu privilegiul de a lua din împărtăşanie în fiecare săptămână, fapt care „ne ajută să rămânem demni de a avea întotdeauna Spiritul cu noi.  Este o aducere-aminte săptămânală a legămintelor noastre”6  şi ne ajută la consolidarea credinţei şi a încrederii noastre în Domnul Isus Hristos.

Principiul doctrinal 4: darul Duhului Sfânt.

Al patrulea principiu doctrinal este darul Duhului Sfânt.  „Isus ne-a învăţat că trebuie să ne botezăm cu apă şi, de asemenea, prin Spirit. Botezul cu apă trebuie urmat de botezul prin Spirit, altfel botezul este incomplet.  Numai după ce primim botezul şi darul Duhului Sfânt, noi putem primi o iertare a păcatelor şi putem să renaştem complet din punct de vedere spiritual. …

… Duhul Sfânt mărturiseşte despre Hristos şi ne ajută să recunoaştem adevărul.  El ne asigură tărie spirituală şi ne ajută să facem ceea ce este drept. El [ne dă pace şi] ne alină în timpul perioadelor de încercări sau de tristeţe.  El ne avertizează de pericolele spirituale sau fizice.  … Prin puterea Duhului Sfânt noi putem simţi dragostea lui Dumnezeu şi îndrumarea Lui pentru noi.  Acest dar este un model al bucuriei eterne care va veni şi o promisiune a vieţii eterne”.7

Principiul doctrinal 5: să îndurăm până la sfârşit

Şi, în final, al cincilea principiu doctrinal: noi trebuie să îndurăm până la sfârşit. „Odată ce am intrat pe calea strâmtă şi îngustă prin intermediul credinţei în Isus Hristos, al pocăinţei şi rânduielii botezului şi [al primirii Duhului Sfânt], noi trebuie să depunem orice efort să rămânem pe cărare.” 8

Cu ani în urmă, credinciosul patriarh al ţăruşului nostru, în vârstă de peste 90 de ani, la adunarea de mărturii, a spus ceva ce îmi voi aminti întotdeauna:  „Mă rog în fiecare noapte ca Dumnezeu să mă vadă murind în siguranţă cu mărturia mea arzând strălucitor”.

După adunare, i-am spus: „Frate patriarh, dintre toţi oamenii pe care îi cunosc, cu siguranţă dumneavoastră nu trebuie să vă îngrijoraţi  cu privire la acest lucru!”

Dânsul m-a luat de reverele hainei mele, m-a tras spre el astfel încât feţele noastre erau aproape, m-a privit în ochi şi mi-a spus aceste cuvinte:  „Băiatul meu”– eu eram căsătorit şi aveam doi copii!  „Băiatul meu, nimeni nu este asigurat până când nu ajunge într-adevăr la sfârşit”.

Mă rog să fie astfel pentru fiecare dintre noi, ca noi să fim credincioşi până când ajungem într-adevăr la sfârşit.

Astfel, credinţa în Hristos, pocăinţa, legămintele făcute, reînnoite şi respectate şi îndrumarea de către Spirit vor deveni un model de viaţă. Acţiunile noastre din viaţa zilnică sunt modelate şi guvernate de către aceste principii doctrinale.

Evanghelia lui Isus Hristos este podul între viaţa premuritoare şi viaţa veşnică.

Ştiu că unii dintre voi care v-aţi întors din misiune, spuneţi în sinea voastră: „Vârstnicul Ballard citează unele principii ale acestei doctrine din inspiratul manual Predicaţi Evanghelia Mea.  Sper că recunoaşteţi unele dintre aceste cuvinte şi că aţi adoptat semnificaţia lor în viaţa voastră. Vouă, tineri băieţi şi tinere fete care nu aţi slujit în misiuni, vă sugerez că ar fi bine să aveţi un exemplar al manualului Predicaţi Evanghelia Mea. Studiaţi capitolul trei, lecţia intitulată: „Evanghelia lui Isus Hristos”.   Ea expune foarte clar şi cu mai multe detalii paşii de bază necesari pentru a evita să fim prinşi în momelile artificiale ale Satanei şi îndepărtaţi de la calea care duce spre viaţa veşnică.

Ce simplă este Evanghelia lui Isus Hristos! Cât este de important pentru noi să stăm pe singura cale stabilită de Dumnezeu ca fiind calea de întoarcere acasă în prezenţa Lui veşnică.  Evanghelia este planul fericirii; ea este simplă şi frumoasă.

Permiteţi-mi să ilustrez modul în care primele principii ale Evangheliei sunt ca un pod între viaţa premuritoare (reprezentată de mâna mea stângă ridicată) – şi viaţa veşnică (reprezentată de mâna mea dreaptă ridicată).  Podul între cele două este Evanghelia lui Isus Hristos.   Noi am venit din lumea premuritoare în viaţa muritoare pentru a ne strădui să cunoaştem şi să trăim conform principiilor Evangheliei.  Noi ne găsim acum, aici pe pământ şi vom face drumul nostru înapoi, cu speranţa de a fi în prezenţa lui Dumnezeu Acest lucru necesită înţelegere şi supunere.  Pe măsură ce ne străduim să trăim conform principiilor Evangheliei, ţelul nostru este de a deveni demni de primirea tuturor binecuvântărilor pe care Tatăl nostru le are rezervate pentru copiii Săi credincioşi şi demni.

Isus a spus:

„Acum, aceasta este porunca:  «Pocăiţi-vă, voi cei de la marginile pământului, şi veniţi la Mine, şi fiţi botezaţi în numele Meu pentru ca să puteţi fi sfinţiţi prin primirea Duhului Sfânt, pentru ca să puteţi să staţi fără de pată în faţa Mea în ziua din urmă.

Adevărat, adevărat vă spun Eu vouă, aceasta este Evanghelia Mea; iar voi cunoaşteţi lucrurile pe care trebuie să le faceţi în Biserica Mea” (3 Nefi 27:20–21).

Aveţi un viitor minunat spre care trebuie să vă uitaţi.

Mă întorc la ce-am spus mai devreme şi vă rog, din nou, să vă gândiţi la propria voastră viaţă.  Ce faceţi? Există ceva în viaţa voastră care vă determină să treceţi de la învăţăturile Evangheliei sub influenţa Satanei?  Îi acordaţi voi Domnului timpul cuvenit?  Voi trăiţi într-o lume cu o tehnologie în care este atât de uşor să accesaţi informaţii electronice, emisiuni de divertisment şi reţele de socializare pe Internet cu ajutorul calculatorului vostru de acasă, cu aparatele voastre iPad sau iPhone.  Nicio generaţie dinaintea voastră nu a avut la îndemână atât de multă tehnologie. Prin Facebook şi alte reţele de Internet puteţi fi în contact cu prieteni din toată lumea.  Deşi acestea sunt instrumente minunate, vă previn să nu permiteţi ca tehnologia să vă acapareze timpul vostru în aşa măsură încât să deveniţi dependenţi de folosirea lor continuă.  Trebuie să limitaţi folosirea acestor mijloace într-un asemenea mod încât ele să nu vă priveze de ceea ce este esenţial, preţios şi veşnic.

Nu trebuie decât să ne uităm la ştirile serii şi să citim ziarele pentru a ne da seama că lumea este într-o stare de suferinţă enormă.  Există cutremure, uragane şi tornade în diferite locuri. Există războaie şi zvonuri de războaie. Există foamete, suferinţă şi genociduri, fără să menţionăm crimele şi alte acte de violenţă.

Unii dintre voi poate gândesc că în ziua de astăzi, viitorul nu oferă nimic de valoare care să merite să vă străduiţi. Îmi amintesc că la vârsta de 13 ani, la 7 decembrie 1941, într-o zi de duminică, venind acasă de la adunarea de preoţie, am aflat de la părinţii mei că Japonia tocmai bombardase Pearl Harbor.  Acest lucru a propulsat Statele Unite într-un război care deja bântuise Europa de doi ani.  Părea că viaţa pe care o cunoşteam urma să ajungă la un sfârşit. Exista o mare nesiguranţă, deoarece tinerii băieţi erau chemaţi în serviciul militar.  Cu toate acestea, acum, la fel ca şi atunci, în mijlocul tuturor conflictelor, luptelor şi influenţelor rele din lume, există încă multe lucruri bune.

Când m-am născut – cu mult timp în urmă, când voi toţi eraţi în lumea spiritelor – existau doar aproximativ 20 de ţări în lumea întreagă despre care se putea spune cu adevărat că aveau o democraţie în care cetăţenii se bucurau de măcar o parte dintre libertăţile pe care le luăm drept bune ca atare.  Acum, sunt mai mult de 90 de ţări. Acest lucru înseamnă că mai mulţi oameni îşi pot trăi viaţa în libertate şi conform credinţelor lor.

Astăzi, în întreaga lume, sărăcia este în declin şi paşii mari făcuţi în domeniul sănătăţii au fost extraordinari, în special în domeniul salubrităţii publice şi a îmbunătăţirii calităţii apei potabile în ţările în curs de dezvoltare.  Este remarcabil ceea ce se întâmplă. De asemenea, ocaziile de a ne educa devin disponibile pe o scară mai largă.

Există multe motive pentru ca voi să fiţi plini de speranţă şi de optimism. Nu lăsaţi ca Satana să vă influenţeze şi să vă determine să nu credeţi în viitorul minunat spre care trebuie să vă uitaţi.

Voi sunteţi viitorii conducători ai Bisericii

Noi toţi ne pregătim să ne bucurăm de viaţă prin deciziile zilnice pe care le luăm. Dacă sunteţi fideli şi credincioşi faţă de doctrina şi Evanghelia lui Hristos, veţi avea multe ocazii minunate în viaţă.  În Biserică, conducătorii din episcopie şi ţăruş şi cei de la nivelurile generale vor fi inspiraţi să vă cheme să slujiţi în acele chemări pentru care v-aţi pregătit în urma alegerilor voastre înţelepte de a ţine poruncile lui Dumnezeu.

Treizeci de ani de acum înainte, conducerea Bisericii va depinde în mare măsură de cât de bine este pregătit fiecare dintre voi să îndeplinească chemările de a sluji pe care le veţi primi în Biserică.

Gândiţi-vă la acest lucru – Bisericii i-au trebuit 98 de ani, din anul 1830 până în anul 1928 (anul în care m-am născut), să organizeze primii ei 100 de ţăruşi..   Următorii 100 de ţăruşi au fost organizaţi în decursul următorilor 24 de ani.  Apoi, am început să vedem desfăşurându-se un tablou foarte interesant. La sfârşitul anului 1960, exact cu opt ani mai târziu, a fost organizat ţăruşul 300 în Toronto, Canada, în timpul în care preşedintele Thomas S.  Monson a fost acolo în calitate de preşedinte de misiune.  În urmă cu două săptămâni, sora Ballard şi cu mine am participat la conferinţa ţăruşului Toronto, Canada, care celebra jubileul sau împlinirea a 50 de ani.

Şi în anul 1964, exact după patru ani de la crearea ţăruşului 300, a fost organizat ţăruşul 400.  Încă două sute de ţăruşi au fost organizaţi în următorii nouă ani, iar ţăruşul 900 a fost organizat în luna martie a anului 1978. În curând, va fi organizat ţăruşul 3.000.

Ce legătură are acest fapt cu voi, tineri băieţi şi tinere fete? Să presupunem că Biserica creează 100 de ţăruşi pe an. Aceasta înseamnă că în anul 2040, exact peste 30 de ani de acum, numărul ţăruşilor se va dubla la aproximativ 6.000. Voi veţi avea atunci peste 40 de ani sau puţin peste 50 de ani.  Acum, adresaţi-vă singuri întrebarea – unde sunt cei 6.000 de preşedinţi de ţăruşi?  Unde sunt consilierii lor, secretarii executivi, funcţionarii?  Unde sunt cei 6.000 înmulţit cu 12 sau 72.000 de înalţi consilieri?  Şi, presupunând că fiecare ţăruş are o medie de 10 unităţi – aproximativ media din ţăruşii de astăzi – unde sunt cei 60.000 de episcopi, consilierii lor, secretarii executivi, funcţionarii, preşedinţii cvorumului vârstnicilor şi consilierii lor, conducătorii grupului de înalţi preoţi şi asistenţii lor, preşedintele de la Societatea de Alinare, de la Tinerele Fete şi Societatea Primară şi consilierele, şi aşa mai departe?  Unde sunt aceştia?  Eu le vorbesc lor chiar acum. Voi sunteţi aceia! Veţi fi gata să acceptaţi chemările pe care Domnul vi le va încredinţa?

Există un plan veşnic pentru voi

Tatăl Ceresc are un plan veşnic pentru fiecare dintre voi. Dreptul vostru dobândit la naştere, privilegiul pe care-l aveţi de a fi membru al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, este ca un miracol într-o lume în care sunt în jur de şase miliarde de oameni.  Voi aţi făcut unele promisiuni şi angajamente foarte importante faţă de Tatăl Ceresc în timp ce aţi trăit în prezenţa Lui în viaţa premuritoare.

Poate vă întrebaţi cum vin numele conducătorilor organizaţiilor auxiliare, ale episcopilor, preşedinţilor de ţăruş şi ale autorităţilor generale în mintea celor care au responsabilitatea de a acorda chemări de a sluji.  Cum ştie un preşedinte de ţăruş cine ar trebui să fie episcopul? Cum ştie o autoritate generală cine ar trebui să fie preşedintele de ţăruş?  (Chiar astăzi, mi-am aşezat mâinile pe capul preşedintelui unui ţăruş constituit recent pentru a-l pune deoparte. Noi am organizat ţăruşul la sfârşitul săptămânii. Ce privilegiu este acest lucru– ce responsabilitate plină de reverenţă!)  Cum ştie preşedintele Bisericii cine ar trebui să fie o autoritate generală?  Prin revelaţie numele sunt făcute cunoscute celor care au demonstrat că sunt credincioşi şi demni de încredere şi care trăiesc în conformitate cu  doctrinele de bază ale Evangheliei lui Hristos.

Nu lăsaţi să treacă nicio zi în care să nu vă străduiţi să fiţi pregătiţi să slujiţi.  Amintiţi-vă, viaţa muritoare este timpul în care noi, toţi, ne pregătim să Îl întâlnim pe Dumnezeu.  De fapt, Amulec a propovăduit:

„Căci iată, această viaţă este pentru oameni timpul în care să se pregătească să-L întâlnească pe Dumnezeu; da, iată, ziua acestei vieţi este ziua în care oamenii trebuie să-şi facă muncile lor.

Şi acum, aşa cum v-am spus mai înainte, pentru că voi aţi avut atât de mulţi martori, vă implor, de aceea, să nu amânaţi ziua pocăinţei voastre până la sfârşit; căci după această zi din viaţă, care ne este dată nouă ca să ne pregătim pentru veşnicie, iată, dacă noi nu îmbunătăţim timpul nostru cât suntem în această viaţă, atunci va veni noaptea întunecimii, în care nicio muncă nu poate fi înfăptuită” (Alma 34:32–33).

Astfel, în fiecare zi din viaţa voastră, Domul vă va ajuta, dacă veţi avea încredere în El şi veţi ţine poruncile Sale. Domnul face cunoscut conducătorului care este responsabil faptul că sunteţi pregătiţi să slujiţi, deoarece aţi stat pe cărarea Evangheliei, aţi trăit la nivelul angajamentelor pe care le-aţi făcut înainte de a vă naşte şi Evanghelia lui Isus Hristos vă îndrumă viaţa voastră zilnică.

Permiteţi-mi să vă sugerez să începeţi acum să acceptaţi chemări.  Ele vă vor pregăti pentru chemările voastre viitoare de a sluji în Biserică.

Faceţi ceea ce este necesar pentru a clădi o relaţie cu Tatăl vostru Ceresc. Voi sunteţi fiii şi fiicele Sale de spirit.  Părinţii voştri divini vă iubesc cu toată inima Lor aşa cum face şi Domnul Isus Hristos. Ei doresc că voi să urmaţi marele plan al fericirii care vă va conduce în siguranţă înapoi acasă în prezenţa Lor.

Staţi ancoraţi de principiile Evangheliei lui Isus Hristos.

Ajungând la încheierea acestei adunări, eu mă rog ca fiecare dintre voi să se străduiască să stea ancorat de principiile doctrinale şi rânduielile Evangheliei.   Întotdeauna să-I acordaţi Domnului timpul cuvenit, astfel încât mărturiile voastre să nu fie risipite de falsele învăţături ale lumii. Ascultaţi-i pe apostoli. Noi facem tot ceea ce ştim pentru a vă învăţa adevărul  şi a vă încuraja să fiţi ancoraţi acelor lucruri care vă vor asigura siguranţă şi libertate.  Faceţi în fiecare zi lucrurile drepte din motive drepte şi totul va fi bine cu voi.

Pregătiţi-vă în orice mod să fiţi gata atunci când Domnul are nevoie de slujirea voastră în Biserica Sa.  Când mergeţi în lume, veţi continua să fiţi testaţi.  Acest lucru este unul dintre scopurile vieţii.  Am fost trimişi aici să dovedim cât de angajaţi şi dedicaţi suntem în realitate. Şi pentru mine este emoţionant să cred că ne putem ridica şi putem să fim măreţi urmând poruncile şi învăţăturile Domnului Isus Hristos.

Îmi place această poezie; ea este valabilă pentru noi, toţi.  Ea se intitulează „Stejarul” şi este scrisă de Johnny Ray Ryder, fiul.

Noapte şi zi, un vânt puternic a suflat,
Ale stejarului frunze-a spulberat;
Crengile i-a rupt, fără scoarţă l-a lăsat,
Până ce stejarul a rămas devastat.
Dar stejarul pe poziţie s-a menţinut,
Deşi, în jur, ceilalţi copaci au căzut.
Şi vântul aprig s-a oprit şi l-a întrebat:
„Stejarule, tu cum de-ai rămas nemişcat?”.
Stejarul i-a răspuns: „Ştiu că, tu, vântule,
Îmi poţi rupe în două toate crengile.
Îmi poţi duce toate frunzele departe,
Mă zdruncini şi-mi scuturi ramurile toate.
Dar am rădăcini care-n pământ au crescut,
S-au dezvoltat puternic de când m-am născut.
Pe ele niciodată nu le vei putea ataca,
Fiind cele mai profunde legături din viaţa mea.
Eu până azi nu am ştiut
Cât pot, exact, să-ndur de mult,
Şi-ţi mulţumesc pentru că am aflat
Cât de puternic sunt cu-adevărat”.

Dragii mei tineri băieţi şi dragile mele tinere fete, fiţi la fel ca stejarul cel puternic.  Veniţi să aflaţi cât de puternici sunteţi. Cultivaţi profund credinţa şi încrederea voastră în Dumnezeu şi în Hristos în solul Evangheliei.  Fiţi conştienţi de muştele artificiale care ne sunt prezentate de Lucifer, falsul pescar de oameni.  Mă rog ca noi să avem inspiraţia şi înţelegerea spirituală de a discerne şi de a refuza ofertele lui periculoase.  Trăiţi conform doctrinei lui Hristos, conform principiilor de bază şi simple ale Evangheliei, în fiecare zi – aveţi credinţă în Domnul Isus Hristos, pocăiţi-vă, onoraţi legământul botezului, trăiţi astfel încât să fiţi demni de a-L avea pe Duhul Sfânt în calitate de însoţitor; şi înduraţi până la sfârşit. Faceţi aceste lucruri în fiecare zi şi Spiritul Domnului va fi cu voi şi vă va menţine pe cărarea care duce la viaţa veşnică.

Mărturie

Îmi depun mărturia în faţa voastră.   Doresc să ştiţi că noi vă iubim. Veţi duce pe umerii voştri viitorul acestei Biserici. Aveţi un destin măreţ.  Mă rog din toată inima, ca în această seară, să faceţi acele lucruri pe care trebuie să le faceţi, dacă este nevoie de unele schimbări în modul în care trăiţi. Şi îmi depun mărturia în faţa voastră că Isus este Hristosul.  El trăieşte. Aceasta este Biserica Lui. Noi suntem în serviciul Său.  Noi suntem poporul Său de legământ.  Eu ştiu aceasta. Îmi depun mărturia şi mă rog acum Domnului să vă binecuvânteze. Mă rog în numele Lui  sfânt să vă binecuvânteze – să găsiţi pace, bucurie şi asigurare calmă în inimile voastre şi să faceţi tot ceea ce puteţi pentru a fi demni de numele Său sfânt. Fie ca aceasta să fie binecuvântarea voastră, acum şi de-a lungul tuturor zilelor vieţii voastre, este umila mea rugăciune, mărturie şi binecuvântare, în numele lui Isus Hristos, amin.

© 2010  Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate.  Aprobarea versiunii în limba engleză:  10/09. Aprobarea traducerii: 10/09. Titlul original: Follow the Doctrine and Gospel of Christ. Romanian. PD50021042 171

Notes

1. Scrisoare personală, datată 10 octombrie 2010. Folosită cu permisiune.

2. M. Russell Ballard, „O, acel plan şiret al celui rău” Liahona, nov. 2010, p. 108.

3. Predicaţi Evanghelia Mea (2004), p. 61–62.

4. Predicaţi Evanghelia Mea, p.62.

5. Predicaţi Evanghelia Mea, p. 63.

6. Predicaţi Evanghelia Mea, p. 64.

7. Predicaţi Evanghelia Mea, p. 65.

8. Predicaţi Evanghelia Mea, p. 66.

^ Back to top