Vârstnicul Richard G. Scott, “Pentru a avea pace şi fericire”
Seară la gura sobei pentru tinerii adulţi, organizată de SEB • 12 septembrie 2010 • Universitatea Brigham Young
Am pregătit, rugându-mă, un mesaj menit să-ţi aducă pace şi fericire într-o lume cu multe probleme. Eu ştiu că adevărurile pe care le cuprinde oferă soluţii, pentru că scumpa mea soţie, Jeanene, şi cu mine am verificat valoarea lor în vieţile noastre.
Pentru ca tu să profiţi la maxim de timpul pe care îl petrecem împreună, îţi propun să-ţi notezi toate sentimentele pe care le vei avea. Acestea sunt mesaje personalizate de la Domnul, trimise prin Duhul Sfânt pentru a te îndruma.
Rânduielile din templu întăresc familia şi căminul
Doi dintre pilonii vitali, care susţin planul fericirii al Tatălui din Cer, sunt familia şi căminul. Importanţa lor deosebită este subliniată de eforturile neobosite ale lui Satana de a distruge familia şi de a submina treptat însemnătatea rânduielilor din templu care unesc familia pentru eternitate. El face aceasta încurajând constant promovarea promiscuităţii şi întinarea expresiei intime, sacre a dragostei dintre un soţ şi o soţie care are ca rezultat naşterea copiilor.
Cu 57 de ani în urmă, pe data de 16 iulie 1953, iubita mea Jeanene şi cu mine am îngenuncheat, ca un cuplu tânăr, la altarul din Templul Manti, Utah. Preşedintele Lewis R. Anderson şi-a exercitat autoritatea de a pecetlui şi ne-a declarat soţ şi soţie căsătoriţi pentru această viaţă şi toată eternitatea. Nu am puterea să descriu pacea şi liniştea pe care le oferă încrederea că, dacă voi continua să trăiesc pentru a fi demn de aceasta, eu voi putea să fiu pentru totdeauna cu preaiubita mea Jeanene şi copiii noştri supuşi, datorită rânduielilor sacre înfăptuite prin autoritatea corespunzătoare a preoţiei într-o casă a Domnului.
Cei şapte copii ai noştri sunt uniţi cu noi prin rânduielile sacre din templu. Scumpa mea soţie, Jeanene, şi doi dintre copiii noştri sunt dincolo de văl. Ei sunt un motiv puternic pentru ca fiecare membru al familiei noastre rămase aici să trăiască astfel, încât noi să putem primi toate binecuvântările eterne promise în templu.
Pecetluirea în templu are un sens şi mai măreţ pe măsură ce viaţa trece şi descoperi frumuseţea trăsăturilor ce vă caracterizează pe tine, soţia şi copiii tăi. Vă puteţi împărtăşi dragostea unul faţă de altul şi recunoştinţa pentru binecuvântarea de a fi împreună. Vă puteţi apropia şi mai mult unul de altul şi puteţi găsi o mai mare împlinire în viaţa muritoare.
Când soţia mea era însărcinată cu al treilea copil al nostru, cel de-al doilea copil era grav bolnav. Jeanene îl ţinea în braţe în timp ce i se făcea examenul fluoroscopic. Ea a fost expusă peste măsură radiaţiilor, astfel încât nu a mai putut avea copii şi cel cu care era însărcinată a murit prematur. Dar ei sunt copiii noştri. Ei ni s-au născut în legământ. Aceasta este binecuvântarea rânduielilor din templu. Chiar dacă viaţa muritoare, această perioadă de încercare, a avut lungimi diferite, aceia care au fost pecetluiţi cu noi de preoţia sfântă prin rânduielile din templul sfânt vor fi ai noştri pentru totdeauna.
Eu ştiu că voi avea privilegiul de a fi împreună cu frumoasa mea soţie, pe care o iubesc din toată inima, şi cu acei copii care sunt cu ea de cealaltă parte a vălului, datorită oportunităţilor ce au fost făcute posibile prin rânduielile eterne înfăptuite în Templul Manti. Ce binecuvântare să avem din nou pe pământ autoritatea de pecetluire care are efect nu numai în această viaţă muritoare, ci în toate eternităţile. Sunt recunoscător că Domnul a restaurat Evanghelia Sa în deplinătatea ei, inclusiv rânduielile necesare pentru ca noi să fim fericiţi în această lume şi să trăim vieţi pline de bucurie pe vecie.
Ceea ce pentru mine a devenit o parte de importanţă vitală a cunoaşterii binecuvântărilor pe care le aduce templul este faptul că îmi iubesc soţia tot mai mult cu fiecare zi. Înţeleg că pecetluirea cu soţia mea nu este încă, într-un anumit sens, conferită pe veşnicie. Noi am trăit potrivit poruncilor. Am obţinut binecuvântările rânduielilor din templu. Am cinstit acele porunci, dar ea şi cu mine, amândoi, trebuie să fim găsiţi demni dincolo de văl, pentru ca aceste rânduieli să poată fi pecetluite de Spiritul Sfânt al Promisiunii.
Cerinţa ca acestea să fie pecetluite de Spiritul Sfânt al Promisiunii este modul în care Tatăl din Cer şi Salvatorul se asigură că nimeni nu va obţine acele binecuvântări dacă nu este demn. Pe muritori, un individ îi poate înşela înfăţişându-li-se ca fiind neprihănit, dar Duhul Sfânt nu poate fi înşelat.
Discuţie cu un cuplu căsătorit recent
I-am rugat pe Rebecca şi Ben Marlowe, un cuplu căsătorit recent, să mă ajute în încercarea mea de a te ajuta să te pregăteşti pentru căsătoria veşnică.
Vârstnicul Scott: Ben Marlowe, eşti un soţ binecuvântat din plin. Cum ai câştigat inima unui înger?
Ben Marlowe: Ştiu. Este frumoasă.
Rebecca Marlowe: Eu sunt binecuvântată că i-am câştigat inima.
Vârstnicul Scott: Nu numai că este frumoasă, dar este şi foarte inteligentă.
Ben: Da, este.
Vârstnicul Scott: Şi ştiu că vei constata că aceasta este o binecuvântare în viaţa voastră, în planurile voastre de viitor. Aş dori să vă pun câteva întrebări, dacă se poate. Rebecca, ţi-a adus pecetluirea ta cu Ben toată fericirea pe care visai că ţi-o va aduce?
Rebecca: Mi-a adus toată fericirea şi chiar mai mult şi aceasta deoarece acum, când suntem pecetluiţi, putem face totul împreună. Acesta este un lucru pe care nu l-am înţeles pe deplin înainte de a fi pecetluiţi. Dar faptul că putem face totul împreună şi trece prin toate împreună este o binecuvântare atât de mare. Ştiind că, indiferent ce se întâmplă, noi vom fi împreună pentru totdeauna este o binecuvântare minunată.
Vârstnicul Scott: Cum îţi arată Ben că te preţuieşte?
Rebecca: Ben se pricepe atât de bine să facă lucrurile mărunte şi, pentru mine, aceasta înseamnă preţuire. Pentru că nu realizarea unui lucru mare, ci realizarea permanentă a celor mici este cea care arată că este recunoscător pentru că exist în viaţa lui.
Vârstnicul Scott: Ce face Rebecca pentru a-ţi face viaţa fericită?
Ben: Tot ce face mă face fericit.
Vârstnicul Scott: Dragi fraţi, să vă amintiţi această frază când veţi deveni soţi! Remarcabil. Luaţi hotărârile vitale pentru viaţa voastră împreună? Cum faceţi acest lucru?
Ben: Da. Am avut multe prilejuri, de când suntem pecetluiţi, să vorbim şi să discutăm despre lucrurile care ne aşteaptă în viitor. Poate că, uneori, nu suntem de acord unul cu celălalt în totalitate, dar, atunci, există ceva extraordinar pentru noi şi anume faptul că ştim că ne putem bizui pe Tatăl Ceresc. Şi cu privire la acest lucru suntem întotdeauna de acord amândoi.
Vârstnicul Scott: Deci, dacă există o diferenţă de opinie, o soluţionaţi împreună rugându-vă Tatălui Ceresc.
Rebecca: Cu siguranţă.
Vârstnicul Scott: Este un mod de viaţă minunat, minunat. Cum stabiliţi care trebuie să fie prioritatea în căsătoria voastră?
Rebecca: Un lucru care a fost o mare binecuvântare pentru noi, încă de când ne-am cunoscut, este acela că am avut aceleaşi priorităţi în viaţă. Acest lucru a fost de mult folos căsătoriei noastre deoarece lucrăm împreună pentru îndeplinirea aceloraşi ţeluri. Noi am stabilit că priorităţile noastre sunt, întâi, Domnul şi Evanghelia – şi acest lucru ne-a ajutat mult căsătoria – apoi noi înşine, familiile noastre şi familia pe care am creat-o împreună. Apoi, toate celelalte lucruri îşi ocupă de la sine locul cuvenit dacă acele lucruri sunt puse pe primul loc.
Vârstnicul Scott: Nu poţi să greşeşti când te rogi ca să ştii care este voia Domnului şi Îl rogi apoi să te ajute s-o împlineşti. Pare un model minunat de urmat pentru a avea o viaţă veselă, productivă şi fericită. Vă mulţumesc. A existat vreodată vreo neînţelegere între voi cu privire la vreun aspect al căsniciei voastre?
Ben: A existat. Aşa cum am spus mai devreme am avut ocazii în care am putut să învăţăm şi să creştem împreună.
Rebecca: Cred că, date fiind circumstanţele noastre şi perspectivele diferite, vor exista, desigur, neînţelegeri în căsătorie. Dar cred că important este cum rezolvăm aceste neînţelegeri. Aşa cum a spus Ben mai devreme, oricare ar fi problemele în legătură cu care suntem în dezacord, suntem întotdeauna de acord să apelăm la Domnul. Astfel rezolvăm orice neînţelegeri am putea avea.
Ben: Dar nu ştiu cum ai putea să fii în dezacord cu Rebecca.
Vârstnicul Scott: Cred că o să devină diplomat. Studiaţi scripturile împreună?
Ben: Da. Şi este o ocazie deosebită când, în fiecare dimineaţă şi fiecare seară, avem prilejul de a fi împreună. Un lucru pe care am încercat să-l facem, după studiul nostru personal, a fost să încercăm să ne gândim la întrebări – poate a fost ceva ce nu am înţeles. Apoi, studiind împreună, discutăm despre acele întrebări. Şi ea îşi spune punctul de vedere pentru că a fost binecuvântată cu o familie minunată care a învăţat-o multe lucruri din Evanghelie. Iar, în ce mă priveşte, misiunea mea şi familia mea m-au ajutat să obţin cunoştinţe din Evanghelie dar şi cunoştinţe de care fiecare are nevoie în viaţa zilnică.
Vârstnicul Scott: Amândoi sunteţi binecuvântaţi să fiţi sprijiniţi de părinţi care vă iubesc şi care aprobă ceea ce faceţi. Aceasta este o binecuvântare enormă în viaţă.
Când eu studiam scripturile împreună cu soţia mea, ea citea, eu citeam, apoi, comentam împreună. De obicei nu citeam împreună pasajele. Aveţi o metodă pe care o consideraţi utilă, citiţi, pe rând, câte un verset sau cum faceţi?
Rebecca: Întotdeauna avem studiul personal al scripturilor. Uneori, stăm împreună şi, aşa cum a spus Ben, ne punem întrebări unul altuia. Întotdeauna, eu am mult mai multe întrebări decât el. Uneori, ne gândim la ce se întâmplă în vieţile noastre şi la hotărârile pe care le luăm sau la problemele cu care ne confruntăm şi ne orientăm studiul personal către acele lucruri, ca să putem găsi în scripturi răspunsuri la întrebările noastre
Vârstnicul Scott: Aveţi vreun sfat pentru tinerii care vă ascultă, necăsătoriţi sau căsătoriţi, cu privire la modul în care aţi găsit împreună fericirea în căsătoria voastră?
Ben: Cred că cel mai important lucru pentru mine este că pot să petrec timp cu Rebecca – întotdeauna, lăsând deoparte munca sau şcoala, ne facem timp pentru a fi împreună ca să putem discuta, ca să putem comunica şi ca să continuăm să ne îndrăgostim unul de celălalt.
Vârstnicul Scott: Aveţi vreo seară în care ieşiţi împreună în oraş?
Rebecca: Da, vineri seara. El lucrează la Centrul de pregătire a misionarilor în serile de sâmbătă; cred că cei de acolo şi-au propus să-i pună pe cei căsătoriţi să lucreze la sfârşit de săptămână pentru ca cei necăsătoriţi să se poată întâlni. Aşa că vineri seara este seara în care ne întâlnim noi.
Vârstnicul Scott: Oh, trebuie să fie distractiv. Care sunt câteva dintre lucrurile pe care le faceţi în seara voastră de întâlnire?
Ben: Ne plac filmele, aşa încât acesta este unul dintre lucrurile preferate – stăm şi ne bucurăm de un film pentru că astfel nu ne mai gândim la lucrurile care ne îngrijorează sau ne stresează şi este doar timpul în care putem fi împreună.
Vârstnicul Scott: Acesta ar putea fi un lucru grozav pentru un cuplu căsătorit, dar o idee neînţeleaptă pentru două persoane care încearcă să se cunoască una pe cealaltă! Dacă eşti un tânăr care încearcă să cunoască o tânără, nu o duce la un film! Acum, după ce te-ai căsătorit cu un înger, înţeleg de ce faci acest lucru.
Rebecca: Sunt de acord cu ce spuneţi.
Vârstnicul Scott: Fă lucruri interesante. Gândeşte-te la ceva care să facă seara interesantă. Dar nu face ce am făcut eu. Când, într-o seară, i-am dat întâlnire soţiei mele, am depăşit o maşină a poliţiei pe partea greşită. Ne-au dus la poliţie. Vă puteţi imagina cum e să încerci să impresionezi o tânără, dar să ajungi cu ea la poliţie?
Rebecca: Este mult mai interesant decât la film.
Vârstnicul Scott: Aşa este Rebecca. Ea transformă, întotdeauna, totul în ceva pozitiv şi face, întotdeauna, ca viaţa să fie fericită. Plănuiţi să vă formaţi o familie?
Rebecca: Da, plănuim. Cu siguranţă. Este ceva la care ne gândim permanent pentru că ştim că este o poruncă a Tatălui Ceresc. Pentru că noi am avut familii atât de minunate, înţelegem de ce este un principiu atât de important al Evangheliei şi noi dorim să-l punem în practică în vieţile noastre.
Vârstnicul Scott: Veţi hotărî voi câţi copii veţi avea sau Îl veţi lăsa pe Domnul să hotărască?
Ben: Ea s-a gândit la un număr. Eu Îl las pe Domnul să hotărască.
Rebecca: Îl vom lăsa pe Domnul să hotărască.
Vârstnicul Scott: Doresc să vă mulţumesc amândurora pentru participarea voastră din această seară. Este o bucurie. Ori de câte ori mă aflu în preajma vreunuia dintre voi, viaţa mea devine mai bogată. Ştii Ben, cu ani în urmă când acest înger era doar un copilaş şi soţia mea decedase, ea a ştiut că spiritul meu avea nevoie de ajutor. Mă suna şi îmi spunea acele cuvinte care îmi bucurau inima: „Bună ziua, vârstnicul Scott. Sunt Rebecca”. Şi, de atunci, a fost o binecuvântare să vă cunosc pe amândoi şi să vă văd, acum, având o căsnicie atât de fericită.
Ben: Suntem, într-adevăr, foarte, foarte fericiţi.
Vârstnicul Scott: Este vreun lucru pe care aţi vrea să-l comentaţi? Aveţi întreaga lume la dispoziţie. Aveţi vreo sugestie pe care aţi dori s-o faceţi?
Rebecca: Cred că un lucru la care Ben se pricepe foarte, foarte bine şi pe care eu îl apreciez în căsnicia noastră este, aşa cum am spus, acela că ştie să facă lucrurile mărunte. Lucrurile mărunte care ajută o relaţie să fie bună. Şi din punct de vedere spiritual – să citeşti scripturile în fiecare zi şi să te rogi împreună şi individual în fiecare zi, să mergi la templu şi să faci toate acele lucruri mărunte. Ştiu că misiunea în care a fost Ben ne-a binecuvântat atât de mult pentru că el a putut să-şi formeze, în timpul misiunii lui, acele obiceiuri pe care a putut să le pună în practică în căsătoria noastră şi care au făcut-o să fie mult mai bună.
Vârstnicul Scott: Vă mulţumesc.
Ben: Singurul meu sfat ar fi să spună „Te iubesc” în fiecare zi. Acesta este un lucru pe care eu l-am făcut în căsnicia noastră şi ne-a binecuvântat mult. Şi trebuie s-o spui nu numai cu gura, ci cu toată inima.
Vârstnicul Scott: Vă mulţumesc amândurora foarte, foarte mult!
Concentraţi-vă atenţia asupra întăririi familiei
Odată, am învăţat o lecţie importantă de la soţia mea. Profesia mea mă obliga să călătoresc foarte mult. Atunci, fusesem plecat aproape două săptămâni şi mă întorsesem acasă într-o sâmbătă dimineaţă. Aveam patru ore până să plec la o întrunire. Am observat că mica noastră maşină de spălat se stricase şi soţia mea spăla cu mâna rufele. Având pregătire de inginer, am început să repar maşina.
Jeanene a venit şi mi-a spus: „Rich, ce faci?”.
Am spus: „Repar maşina de spălat, ca să nu mai speli cu mâna”.
Ea a spus: „Nu face asta. Du-te şi joacă-te cu copiii”.
Am spus: „Pot să mă joc cu ei oricând. Vreau să te ajut”.
Ea a răspuns: „Richard, te rog, du-te şi joacă-te cu copiii”.
Când am auzit-o vorbindu-mi atât de autoritar, am salutat şi m-am supus.
M-am distrat de minune cu copiii. Ne-am alergat unii pe alţii şi ne-am rostogolit în frunzele toamnei. Mai târziu, am plecat la întrunire. Aş fi uitat probabil acea experienţă dacă nu ar fi fost lecţia pe care ea dorea s-o învăţ.
În dimineaţa următoare, pe la ora 4 dimineaţa, m-am trezit simţind două braţe mici în jurul gâtului meu, un sărut pe obraz şi auzind, şoptite la urechea mea, aceste cuvinte pe care nu le voi uita niciodată: „Tati, te iubesc. Tu eşti cel mai bun prieten al meu”.
Trăieşti astfel de experienţe cu copiii tăi? Dacă nu, pierzi una dintre bucuriile divine ale vieţii. Dacă nu eşti căsătorit, poţi hotărî acum că, atunci când vei fi părinte, fericirea copiilor tăi va fi prioritatea vieţii tale.
Supunerea ne face demni de a fi conduşi de Domnul
Când trăieşti potrivit poruncilor lui Isus Hristos, devii demn de a fi condus de Domnul. Ca urmare, nu vei lua parte la lucrurile rele care se întâmplă în jurul tău. Poţi să identifici tovarăşul etern alături de care vei avea o viaţă minunată în timp ce amândoi vă exprimaţi credinţa în Salvator şi în puterea Sa şi trăiţi demn în perioada în care sunteţi prieteni.
Să faci din locul în care trăieşti, oricât ar fi de umil sau temporar, întruchiparea mediului curat şi neîntinat în care poate locui Spiritul. Să faci din el un refugiu în care să existe pace, nu conflicte şi neînţelegeri. Dau acest sfat atât acelora care sunt căsătoriţi, cât şi acelora care sunt necăsătoriţi. Dacă începi acum să faci din căminul tău un mediu în care poate locui Spiritul, cu atât mai mult vei putea să faci acest lucru când vei avea propria familie.
Tineri băieţi, nu vă pierdeţi timpul cu activităţi inutile. Slujiţi cu demnitate în misiune. Faceţi apoi o prioritate din găsirea unei soţii eterne demne. Continuaţi-vă viaţa şi realizaţi ceva. Nu treceţi prin această perioadă a vieţii fără să realizaţi nimic. Ea trece mult prea repede. Tinere, când constaţi că te interesează mult o tânără fată, arătă-i că eşti o persoană de excepţie pe care ea ar dori s-o cunoască mai bine. Du-o în locuri în care merită să te afli. Dă dovadă de creativitate. Puteţi merge la cinematograf după ce vă căsătoriţi, dar nu este o idee bună să mergeţi înainte. Încercaţi să vă cunoaşteţi unul pe altul. Dacă vrei să ai o soţie minunată, trebuie să îi pari atrăgător.
Dacă găseşti pe cineva, începeţi să vă dezvoltaţi în neprihănire acele sentimente împreună. Puteţi avea o prietenie şi căsătorie extraordinar de minunate şi puteţi fi veşnic foarte, foarte fericiţi rămânând în limitele demnităţii stabilite de Domnul.
Cum pot doi oameni îndrăgostiţi să evite să încalce regulile şi să cadă în ispită? Să definim dragostea. A iubi pe altcineva în neprihănire înseamnă a proteja, a înălţa, a păstra pur şi neîntinat, a te sacrifica pentru binele celuilalt. A iubi înseamnă a păstra experienţele intime sacre pentru sfinţenia căsătoriei. Când aceste experienţe sunt corespunzător împărtăşite în cadrul căsătoriei, ele îi unesc pe soţ şi soţie şi îi întăresc pentru responsabilităţile ce le vor reveni ca părinţi. Aceste acte sacre au ca rezultat formarea trupurilor fizice pentru copiii de spirit pe care Tatăl din Cer îi încredinţează unei mame şi unui tată. În aceste condiţii sacre, relaţiile intime corespunzătoare sunt frumoase şi au un scop. Când îţi vei aduce aminte aceste lucruri, vei dori ca prietenia să fie curată şi pură.
Sfaturi pentru cuplurile căsătorite
Acum, aş dori să-ţi vorbesc ţie, celui sau celei care ţi-ai găsit perechea eternă. Îi invit pe aceia care nu sunt căsătoriţi încă să asculte cu atenţie, astfel încât, când va veni timpul, căsătoriile lor să fie cât mai bune posibil.
În declaraţia oficială cu privire la familie, se afirmă că soţul şi soţia trebuie să fie parteneri egali (vezi „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign, noiembrie 1995, p. 102). Multe cupluri pun în practică parteneriatul pe principiul egalităţii spre binele amândurora şi binecuvântarea copiilor lor. Totuşi, multe nu o fac. Îi încurajez pe toţi aceia şi pe toate acelea care nu doresc un parteneriat bazat pe egalitate cu soţia sau soţul să se supună sfatului inspirat dat de Domnul şi să-l pună în practică. Parteneriatul ce are la bază egalitatea are cel mai măreţ rezultat când atât soţul, cât şi soţia caută să facă voia Domului când iau hotărâri importante cu privire la ei înşişi şi la familia lor, aşa cum Ben şi Rebecca ne-au spus că fac.
Dacă eşti căsătorit sau căsătorită, eşti credincios sau credincioasă soţiei sau soţului în gândurile şi în faptele tale? Eşti loial sau loială legămintelor căsătoriei neparticipând la conversaţii cu o altă persoană pe care nu ai dori ca soţia sau soţul tău să le audă? Ai o atitudine plăcută şi de susţinere faţă de soţul/soţia şi copiii tăi?
Stimate frate, îţi ajuţi soţia făcând unele dintre treburile din gospodărie? Conduci activităţile pe care le desfăşoară familia, precum studiul scripturilor, rugăciunea în familie şi serile în familie sau soţia este cea care umple golul pe care lipsa ta de atenţie îl lasă în cămin? Îi spui des soţiei tale cât de mult o iubeşti?
Exprimă-ţi recunoştinţa pentru ceea ce face soţia ta pentru tine. Exprimă-ţi des dragostea şi recunoştinţa. Aceasta va face ca viaţa să fie cu mult mai bogată, mai plăcută şi mai plină de semnificaţie. Multe femei aud rar un compliment şi nu li se mulţumeşte pentru multitudinea de lucruri bune pe care le fac. Aceasta este o tragedie. Ca soţ, când simţi că soţia are nevoie de încurajare, ţine-o în braţe şi spune-i cât de mult o iubeşti. Fie ca fiecare dintre noi să fie tandru şi să aprecieze persoana specială care ne îmbogăţeşte viaţa.
Ca soţ, fii atent la ceea ce inconştient ai putea comunica prin modul în care îţi tratezi soţia în public. În timp ce dau mâna cu membrii la sfârşitul unei întruniri, observ uneori că bărbatul stă la rând în faţa soţiei lui. Este un lucru necuviincios – este pur şi simplu prostesc. Este înjositor pentru ea. Gesturile simple, ca deschiderea uşii de la maşină sau o încăpere pentru o femeie arată că doreşti să-i acorzi respectul pe care îl merită.
Ca soţ şi soţie acţionaţi ca parteneri şi clădiţi pe punctele forte ale celuilalt. Ascultaţi-vă unul pe celălalt şi ajutaţi-vă unul pe celălalt. Am văzut bărbaţi respingând sfatul soţiilor care probabil s-au străduit mult să găsească momentul potrivit pentru a spune ceva ce soţul trebuia să schimbe. Să nu faci acest lucru.
Îţi voi împărtăşi un exemplu pentru a ilustra ce vreau să spun. La începutul căsătoriei noastre, Jeanene a găsit momentul potrivit pentru a-mi vorbi despre ceva ce ştiu că observase probabil încă de când făcusem cunoştinţă. Ea a spus: „Rich, când vorbeşti oamenilor, priveşte-i în ochi. Tu te uiţi la tavan, la pereţi şi la podea, niciodată nu-i priveşti în ochi”. Această sugestie mi-a schimbat profund viaţa. Soţia mea scumpă m-a iubit destul încât să mă ajute spunându-mi ce aveam nevoie să ştiu.
Am învăţat de la soţia mea, importanţa schimbului de notiţe. La începutul căsătoriei noastre, obişnuiam să-mi deschid scripturile pentru a prezenta un mesaj şi observam o notiţă, plină de afecţiune şi exprimând sprijinul ei, strecurată între pagini. Uneori, erau atât de tandre încât îmi era foarte greu să continui să vorbesc. Aceste notiţe preţioase, de la o soţie iubitoare, au fost şi sunt o comoară nepreţuită care mă alină.
Am început să fac acelaşi lucru pentru ea, fără să-mi dau seama cât de mult însemnau, cu adevărat, pentru ea. Când a decedat, am găsit printre lucrurile ei indicii care arătau cât de mult ţinea la aceste mesaje simple pe care ni le împărtăşeam. Am văzut că nu numai că a păstrat acele notiţe, dar le şi protejase punându-le în mape de plastic, ca şi cum ar fi fost o comoară de preţ. Pe una singură nu o pusese împreună cu celelalte. Se află încă în spatele geamului ceasului din bucătăria noastră. Acolo, se poate citi: „Jeanene, este timpul să-ţi spun că te iubesc”. Va rămâne acolo pentru a-mi aminti permanent de această fiică de excepţie a Tatălui din Cer.
În ultimele ei zile de boală, am încercat să găsesc versete din scripturi care s-o ajute. Le-am tipărit şi le-am pus în toată casa. Am găsit fiecare mesaj de acest fel protejat cu grijă ca şi cum ar fi fost de mare preţ. În acelaşi fel, am păstrat notiţele preţioase pe care ea mi le-a dat.
Gândindu-mă la viaţa pe care am avut-o împreună, înţeleg cât de binecuvântaţi am fost. Nu a avut loc niciodată o ceartă în casa noastră, nu ne-am spus niciodată un cuvânt neplăcut. Acum îmi dau seama că am avut această binecuvântare datorită ei. A rezultat din dorinţa ei de a da, de a împărtăşi şi de a nu se gândi niciodată la ea însăşi. Mai târziu, în viaţa noastră împreună, am încercat să-i urmez exemplul. Vă propun, ca soţ şi soţie, să faceţi la fel în căminul vostru iar voi, cei necăsătoriţi gândiţi-vă să faceţi acelaşi lucru când vă veţi căsători.
Dragostea pură aduce fericire
Acum, voi vorbi despre ceva ce este foarte sacru. Când am fost creaţi, Tatăl din Cer a pus în trupul nostru capacitatea de a provoca emoţii puternice. În legământul căsătoriei, când sunt folosite în moduri acceptabile atât ambilor soţi, cât şi Domnului, aceste emoţii deschid uşi pentru ca să vină pe pământ copiii. Aceste expresii sacre ale dragostei reprezintă o parte esenţială a legământului căsătoriei. În cadrul căsătoriei, aceste emoţii trebuie să fie folosite pentru a permite celor doi membri ai unui cuplu să fie mai uniţi până la a deveni unul prin exprimarea frumoasă, adecvată a acestor sentimente dintre soţ şi soţie. Există momente în viaţa ei, stimaţi fraţi, în care este nevoie să vă înfrânaţi sentimentele. Există momente în care este nevoie să le exprimaţi din plin. Fiţi întotdeauna receptivi la sentimentele ei. Fie ca Domnul să vă îndrume în moduri care să vă îmbogăţească căsnicia.
Există bărbaţi şi, din nefericire, unele femei care permit stimularea acestor emoţii de influenţe din afara legământului căsătoriei. Există o diferenţă mare între dragoste şi poftă trupească. Dragostea pură duce la fericire şi generează încredere. Este temelia bucuriei eterne. Pofta trupească distruge tot ce îmbogăţeşte sufletul şi ceea ce este frumos. Un cuplu căsătorit nu trebuie să aibă activităţi particulare, ascunse, pe care soţii le ţin secrete unul faţă de celălalt. Acest mod de viaţă îţi oferă o puternică asigurare spirituală. Când călătoreşti, ia cu tine o fotografie a soţiei. Pune-o în faţa ta, astfel încât s-o poţi vedea permanent şi îţi vei aminti că te iubeşte şi are încredere în tine. Nu vei fi ispitit să-ţi contaminezi mintea sau să-ţi încalci legămintele.
Dragostea pură are o putere inegalabilă de a face bine. Dragostea neprihănită este temelia căsătoriei încununate de succes. Este sursa principală a unor copiii mulţumiţi, bine dezvoltaţi. Cine poate să măsoare corect influenţa neprihănită a dragostei de mamă? Ce roade rezistente vor avea seminţele adevărului pe care tu, ca mamă, le poţi sădi cu grijă şi cultiva cu dragoste în pământul fertil al minţii şi inimii încrezătoare ale propriului copil? Ca mamă, ai primit din sursă divină instinctele care te ajută să simţi talentele speciale şi capacităţile unice ale copilului tău. Împreună cu soţul tău, poţi întări şi ajuta să înflorească aceste trăsături.
Stimate frate, ca soţ, spune mereu soţiei tale cât de mult o iubeşti. Aceasta îi va aduce o mare fericire. Când le dau acest sfat, aud bărbaţi spunând: „Oh, dar ea ştie aceasta”. Trebuie să-i spui. O femeie are nevoie de această asigurare. Ea înfloreşte şi creşte şi este mult binecuvântată de aceste cuvinte. Nu refuza aceste expresii naturale ale dragostei. Şi rezultatele sunt şi mai bune dacă o ţii în braţe când îi spui acest lucru. Ca fiu, spune mamei tale cât de mult o iubeşti. Îi va aduce multă bucurie.
Să fim recunoscători Tatălui nostru din Cer pentru fiicele Sale preţioase. Să le ajutăm cât de mult putem. Să încurajăm fiecare femeie care-şi pune sub semnul întrebării valoarea să privească spre Tatăl ei Ceresc şi Fiul Său glorificat pentru a primi confirmarea divină a imensei ei valori individuale. Eu depun mărturie că, dacă fiecare femeie caută această asigurare cu credinţă şi supunere, Salvatorul i-o va oferi permanent prin Duhul Sfânt. Îndrumarea Lui o va conduce către împlinire, pace şi nesfârşită bucurie prin îndeplinirea cu credinţă şi sârguinţă a calităţii sacre de femeie care i-a fost stabilită în mod divin.
Binecuvântările căsătoriei
Căsătoria este atât de minunată. Îmi pare rău pentru voi, cei care nu aţi făcut încă această alegere sau nu aţi avut prilejul s-o faceţi. Ajungeţi să vă cunoaşteţi foarte bine unul pe celălalt. Cu timpul, începeţi să gândiţi la fel, să aveţi aceleaşi idei şi sentimente. Aveţi momente în care sunteţi extrem de fericiţi, momente de testare şi momente de încercare, dar Domnul vă îndrumă prin toate aceste experienţe prin care treceţi împreună şi care vă ajută să creşteţi. Îmi amintesc de băieţelul nostru care era foarte bolnav. Se afla în spital şi a decedat. După ce Jeanene şi cu mine am plecat de la spital, am oprit maşina pe marginea drumului. Am ţinut-o în braţe. Am plâns amândoi, dar am înţeles că îl vom avea pe micuţ dincolo de văl pentru că făcusem acele legăminte din templu şi că acest lucru făcea ca totul să fie mai uşor.
Bunătatea lui Jeanene m-a învăţat atât de multe lucruri preţioase. Eu eram atât de lipsit de maturitate şi ea era atât de disciplinată, atât de matură şi atât de spirituală.
Căsătoria aduce atâta satisfacţie. Într-o noapte, băieţelul nostru cu probleme la inimă s-a trezit. L-am auzit amândoi. De obicei, soţia mea se trezea întotdeauna pentru a se îngriji de copilul care plângea dar, de data aceasta, am spus: „Mă îngrijesc eu de el”.
Din cauza problemei lui, când începea să plângă, inimioara îi bătea foarte repede. El dădea afară tot ce mâncase şi murdărea cearceafurile. Am ştiut că aceasta se întâmplase şi l-am ţinut strâns la piept încercând să-i calmez bătăile inimii şi să-l opresc din plâns, i-am schimbat hainele şi am pus alte cearceafuri. L-am ţinut în braţe până când a adormit. Nu ştiam atunci că, după doar câteva luni, avea să moară. Îmi voi aminti mereu cum îl ţineam în braţe.
Unii părinţi nu sunt fizic capabili să aibă copiii pe care şi-i doresc atât de mult pentru a-şi forma propria familie. Eu sunt martor că Domnul îi poate îndruma pe astfel de părinţi către spirite pe care El ar dori să le vadă în căminele lor prin procesul adopţiei. Mai târziu, când acei copii sunt pecetluiţi în templu prin autoritatea preoţiei sfinte, ei sunt, în toate sensurile, la fel cu copiii născuţi în legământ acelui cuplu.
Căsătoria îţi dă posibilitatea să afli, cu adevărat, cine eşti. Ea oferă cadrul ideal pentru depăşirea oricărei tendinţe spre egoism şi egocentrism. Cred că unul dintre motivele pentru care eşti sfătuit să te căsătoreşti devreme în viaţă este ca să nu-ţi dezvolţi trăsături de caracter nepotrivite, care sunt greu de schimbat.
Tribut soţiei mele, Jeanene
Sunt recunoscător că Tatăl din Cer a făcut femeia mai sensibilă, cu o capacitate mai mare de a-şi exprima dragostea, mai capabilă să dovedească răbdare în a păstra echilibrul lucrurilor. Pentru femeie, diferenţa dintre rău şi bine este la fel de mare ca între negru şi alb, în timp ce, mulţi dintre noi, bărbaţii, văd multe nuanţe de gri. Noi nu am avut neînţelegeri în căminul nostru, dar aceasta pentru că o soţie plină de compasiune a ţinut întotdeauna lucrurile în echilibrul corespunzător.
Scumpa mea soţie, Jeanene, deşi afectată de o boală nevindecabilă a găsit mereu bucurie în viaţă. Ea a înţeles planul fericirii, a primit rânduielile templului şi şi-a dat silinţa să fie la înălţimea binecuvântărilor promise. În jurnalul său personal, ea consemnează: „Este o zi minunată de toamnă. Am luat scrisorile de la cutia poştală şi m-am aşezat în leagăn. Eram atât de fericită şi mulţumită în soarele cald, cu mirosul dulceag al naturii şi cu copacii din jurul meu. Stăteam şi preamăream faptul că sunt încă în viaţă pe acest pământ frumos… Domnul este atât de bun cu mine. Cât de mult Îi mulţumesc că sunt încă aici şi mă simt atât de bine. Sunt atât de fericită că îmi vine să strig şi să dansez în această casă frumoasă, în timp ce soarele pătrunde prin ferestrele mari. Îmi place să fiu în viaţă”.
Ştiu ce înseamnă să iubeşti o fiică a lui Dumnezeu, care, cu graţie şi devotament, a trăit splendoarea feminităţii depline a calităţii ei de femeie neprihănită. O iubesc pe draga mea soţie, Jeanene. Ea a fost întotdeauna bucuroasă să-şi exprime fericirea care, în cea mai mare parte, a fost rezultatul faptului că a slujit altora. Chiar şi în timp ce era foarte bolnavă, în fiecare dimineaţă, ea Îl ruga pe Tatăl din Cer s-o conducă la cineva pe care îl putea ajuta. Acea rugăciune sinceră primea răspuns mereu. Poverile multora au fost făcute mai uşoare şi vieţile lor au fost însorite. Ea a fost permanent binecuvântată pentru că a fost un instrument dirijat de Domnul.
Vă rog să mă iertaţi că vorbesc despre scumpa mea soţie, Jeanene. Dar noi suntem o familie eternă. Deşi ea este de cealaltă parte a vălului, dragostea şi aprecierea unuia faţă de celălalt continuă să crească şi să se întărească. Sunt convins că, în viitor, când o voi vedea din nou dincolo de văl, noi ne vom da seama că ne iubim şi mai mult. Ne vom aprecia unul pe celălalt şi mai mult după ce am petrecut această perioadă separaţi de văl. Noi suntem şi mai uniţi prin bunătatea Domnului.
Domnul Îşi ţine promisiunile
Unii dintre voi s-ar putea să vă simţiţi singuri şi neapreciaţi şi să nu înţelegeţi cum ar putea fi posibil să aveţi binecuvântarea căsătoriei şi a copiilor sau a propriei familii. Toate lucrurile sunt posibile pentru Domnul şi El Îşi ţine promisiunile pe care profeţii Săi le declară fiind inspiraţi de El. Eternitatea este o perioadă de timp lungă. Ai credinţă în acele promisiuni şi trăieşte pentru a fi demn de ele, astfel încât, la timpul stabilit de El, Domnul să le împlinească în viaţa ta. Vei primi, cu siguranţă, fiecare binecuvântare promisă de care eşti demn. Mă rog ca aceasta să se întâmple de această parte a vălului.
În încheiere, îţi împărtăşesc un principiu etern care îţi va asigura o viaţă bogată, plină de semnificaţie, fie că eşti necăsătorit, fie că eşti căsătorit. Am constatat că cel mai bun mod de a trăi viaţa este să cauţi să cunoşti voia Domnului, aşa cum îţi este arătată de Spiritul Sfânt. El ştie ce este cel mai bine pentru tine. Dacă te supui şi îţi exerciţi credinţa în El, El te va ajuta să înţelegi voia Sa cu privire la viaţa ta. Fie ca Domnul să inspire, să îndrume şi să binecuvânteze din belşug pe fiecare dintre voi, în numele lui Isus Hristos, amin.
© 2010 Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate. Aprobarea versiunii în limba engleză: 10/09. Aprobarea traducerii: 10/09. Titlul original: To Have Peace and Happiness. Romanian. PD50021030 171
^ Back to top