The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Home Gospel Library Worldwide Leadership Training Meeting: Supporting the Family Elder David A. Bednar

E hopoi‘a hanahana no te here e no te aupuru i te tahi e te tahi

ELDER L. TOM PERRY
No te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo

ELDER L. TOM PERRYTe faitoraa i ta tatou mau hopoi‘a

Te tumu parau i faataahia na‘u o te pereoda ïa i muri nei iritihia na roto mai i te poro‘i no ni‘a i te utuafare: » E hopoia mo’a ta te tane e ta te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii ».1 Te hinaaro nei au i te tatara i teie nei parau tumu na roto i te hoê rave‘a taa ê atu i ta outou e farii i roto i te hoê putuputuraa haapiipiiraa. Eita vau e rave mai i te mau faahororaa no roto mai i te mau buka arata‘i ; te hinaaro nei râ vau ia paraparau afaro atu ia outou no ni‘a i ta outou taviniraa i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra. Te tumu maoti râ, no te hi’oraa ïa e, e rahi atu anei to tatou maramaramaraa i te huru no te faaauraa i ta tatou hopoi’a no te here e no te aupuru i to tatou utuafare i ni’a i te tahi atu mau piiraa taa ê ta to tatou Metua i te Ao ra i horo’a mai ia tatou nei.

I te faanahonaho-raa-hia te Ekalesia i te 6 no eperera 1830, ua farii te peropheta Iosepha Semita i te hoê heheuraa o tei papa‘ihia i roto i te tuhaa 21 no Te Mau Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. Teie te tai‘oraa no teie tuhaa o te heheuraa:

« Inaha, e papa‘ihia te hoê papaa parau i rotopu ia outou na ; e i roto i te reira e parauhia oe ei hi‘o, ei iriti parau, ei peropheta, ei aposetolo hoi no Iesu Mesia, ei peresibutero no te ekalesia na roto i te hinaaro o te Atua te Metua, e te aroha o to oe Fatu o Iesu Mesia,

« O tei ûrûhia e te Varua Maitai ia haamau i te niu no te reira, e ia faatupu mai i te reira e tae noa’tu i te faaroo mo‘a ra...

« No reira, e to te ekalesia e, e haapa‘o outou i ta’na mau parau e i ta’ na mau faaueraa atoa o ta’na e horoa’tu ia outou mai te noaa ia’na ra, i te haereraa mo‘a i mua ia‘u nei ;

« E farii hoi outou i ta’na parau mai te mea ra e no roto i to‘u iho nei vaha, mai te faaoroma‘i e te faaroo » (PH&PF 21:1–2, 4–5).

I roto i te mau haapiiraa matamua i horo‘ahia i te Ekalesia tei faanahonaho-apî-hia oia ïa te peeraa i te faaururaa e te heheuraa o te tae mai mai te Fatu mai, na roto i Ta’na peropheta, no te rave faaoti i ta tatou mau hopoi‘a i te paturaa i To’na basileia. Ua fafau Oia i te arata‘i ia tatou i roto i ta tatou ohipa no te amoraa i teie nei ohipa rahi.

Te a‘o a te peropheta

Te mana‘o nei au e ua horo‘a mai te peresideni Gordon B. Hinckley, to tatou peropheta o teie nei mahana ia tatou, te taviri no te faitoraa i ta tatou mau hopoi‘a i roto i te hoê putuputuraa haapiipiiraa na te feia faatere na te ao nei tei faatupuhia i te 21 no Tiunu 2003. I roto i taua haapurororaa ra, teie ta’na i parau:

« Tei ia outou... te haamaitairaa no te ti’a i raro a‘e i te marumaru o te Faaora o to te ao nei a faahaere ai tatou i teie ohipa i mua. Tei ia outou na te ti’araa no te parau i te nehenehe o te toto faaora o te Fatu o Iesu Mesia no Ta’na mau tamarii tamaroa e tamahine. Te vai ra anei te haamaitairaa rahi atu i teie ?

« A oaoa i teie haamaitairaa to outou. Eita râ teie ti’araa e vai e a muri noa’tu. Eita e maoro, e toe noa mai te haamana‘oraa i te mau iteraa rau o te mau mea o ta outou e rave ra i teie nei.

« Aore e ti’a i te hoê o tatou ia rave faaoti i te taato‘araa o te mau mea o ta tatou i mana‘o i te rave. Area râ, e imi tatou i te mau rave’a atoa ia maitai roa ta tatou ohipa. E oaoa ïa vau ia parau mai te Faaora e, ‘Ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore’ (Mataio 25:21) »2

Ia haamana‘o outou e, i roto i taua haapurororaa ra, ua tatara mai oia e maha o ta tatou hopoi‘a. Te matamua, o te tumu parau ïa o ta matou e faatae atu nei i roto i teie haapurororaa. Teie ta’na i parau:

« A tahi, eiaha roa outou e vaiiho noa i to outou mau utuafare. Aita’tu e mea hau atu i te faaieie. Te titau mai nei ta outou mau vahine e ta outou mau tamarii i te tau‘a-raa a ta ratou mau tane e mau metua tane ho‘i. Ia rave-faaoti-hia te mau mea i parauhia, o teie ïa te auraa-fetii o ta tatou e ta‘ita‘i na muri ia tatou i ô atu i teie oraraa nei. No te haamahora i te mau parau o te hoê papa‘iraa mo‘a, «Eaha ta te taata faufaa i noaa noa’tu e, ua tavini oia ma te faaroo i te Ekalesia e ia ere i to’na iho utuafare ?’ (hi‘o Mareko 8:36) ».3

E poro‘i tamau teie a to tatou mau peropheta mai te haamataraa mai â o te faanahonahoraa o te Ekalesia. Te vahi faufaa rahi no te haapiiraa i te evanelia e no te faatereraa, tei roto ïa i te utuafare e i roto i te fare. Mai te mea e pee tatou i teie mau haapiiraa, e horo‘a ïa tatou i te mau faaueraa e te mau faanahoraa ohipa, te mau faaoaoaraa e te mau piha haapiiraa o te faananea e o te paturu i to tatou mau utuafare.

Faataa i te mau ohipa tumu

Te faaohiparaa tatou i to tatou taime, e te faaauraa i to tatou oraraa e mea faufaa ïa no te rave-maitai-raa tatou i ta tatou mau hopoi‘a utuafare e i ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia. A haavî ia outou iho no te pee i te a‘o a te peropheta no ni‘a i te faanaho-maite-raa i to outou taime.

To outou hoa mure ore

A haamata na roto i te aparauraa e to outou mau hoa mure ore, e eaha te roaraa o te taime o ta orua e rave no te haapuairaa i to orua faaipoiporaa, no te faaiteraa i to orua here te tahi i te tahi. O ta orua ïa ohipa matamua.

Te vai nei te Ekalesia no te tauturu i te mau taata e i te mau utuafare ia haere mai i te Mesia e ia farii i te ora mure ore. Te ora mure ore o te tao‘a aroha rahi a‘e ïa a te Atua no Ta’na mau tamarii, e e roaa hoi te reira na roto ana‘e i te auraa utuafare. E mea ti‘a ia haamata teie auraa na roto i te taatiraa i te tane e i te vahine, e mea mo‘a ïa i te Fatu e eita e ti‘a ia rave tapetepetehia. E mea faufaa te fafauraa o te faaipoiporaa i roto i te faanahoraa a te Fatu e o te tumu ïa i hamani ai Oia i te mau ra‘i e i te fenua nei. I roto i te mau pu’e tau atoa o te aamu, ua horo‘a Oia i Ta’na ture hanahana no te tia‘i e no te paruru i te taatiraa mo‘a i rotopu i te tane e i te vahine.

Ta outou mau tamarii

A piti, a tau‘a i te mau hinaaro pae varua o ta outou mau tamarii. Eaha te roaraa o te taime ta outou e hinaaro e faaea i pihai iho ia ratou ? E hopoi‘a na outou te horo‘araa i te taime tano no te haapii ia ratou, no te mea te haapiiraa faufaa a‘e o ta te mau tamarii e farii no ô mai ïa i to ratou ra mau metua. E mea ti‘a ia tatou ia ite eaha ta te Ekalesia e haapii nei i ta tatou mau tamarii ia tano te reira haapiiraa ia tatou a haapii ai tatou i te mau tamarii tata‘itahi. Teie te tahi hi‘oraa, ua faahiti atoa te buka iti No te Puai o te Feia Apî, no teie nei poro‘i no ni‘a i te utuafare, a horo‘a i te feia apî teie a‘oraa no ni‘a i te mau utuafare:

« E tupu te oaoao i roto i te oraraa utuafare mai te mea e, ua faatumuhia te reira i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia. Te faaipoiporaa e te mau utuafare manuia, ua faatumuhia ïa ni’a i te mau parau tumu no te faaroo, te pure, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te faatura, te here, te aroha, te ohipa, e te mau faaoaoaraa maitai ».4

Teie faahou â:

« Te riroraa ei tuhaa no te hoê utuafare o te hoê ïa haamaitairaa rahi roa. E horo‘a to outou utuafare ia outou te au-hoaraa e te oaoa, e tauturu ia outou ia haapii i te mau parau tumu tano na roto i te here e e tauturu ia outou ia faaineine no te oraraa mure ore. E ere hoê â huru to te mau utuafare, area râ, e mea faufaa ana‘e ratou paato‘a i roto i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra.

« A rave i ta outou tuhaa no te patu i te hoê utuafare oaoa. Ia oaoa noa outou, ia tauturu e ia haapa‘o ia vetahi ê. E rave rahi mau fifi e tupu i roto i te utuafare no te mea e paraparau e e haa te mau melo o te utuafare ma te mau miimii e te au ore. A haape‘ape‘a i te mau titauraa a te tahi atu mau melo o te utuafare. A imi ia riro outou ei taata faatupu i te parau hau eiaha râ i te imiraa i te faaoo, te moto e te maniania. A haamana‘o e, ua riro te utuafare ei pŭpŭ mo‘a roa no te Ekalesia ».5

Te aupururaa i to outou utuafare

Te toru o ta tatou ohipa tumu, o te atu‘aturaa ïa i to tatou utuafare. Teie faahou te parau i roto i te poro‘i no ni‘a i te utuafare:

« Mai te au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa hoi i to ratou ra utuafare ».6

Titauhia tatou ia imi i te mau ite aravihi ia roaa te hoê ohipa maitai. I roto i teie ao tauiui noa, e mea ti‘a ia vai ara noa tatou e aore râ, eiaha to tatou ite aravihi ia tahito roa. Noa’tu ua piri tatou i roto i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia, eiaha tatou e pato‘i i te mau rave‘a no te faarahiraa i to tatou tupuraa e no te haamaitai i te au-maitai-raa o to tatou mau utuafare. E titau mai te reira ia horo’a tatou i te taime e i te mana‘o tano no te faaineine i te ananahiraa.

Na te mau tuahine e tae noa’tu i te mau taea‘e teie a‘o. Noa’tu e na te metua tane te hopoi’a no te atu‘aturaa i te utuafare, te faaite ra râ teie parau poro‘i e, ua titau-atoa-hia ia outou te mau tuahine ia faaohipa e ia faarahi i to outou mau ite aravihi no te tauturu i te atu‘aturaa i te « mau huma, i tei pohe e te tahi atu mau mea e tupu »7 i to outou utuafare.

Te ohipa i roto i te Ekalesia

Te maha o ta tatou ohipa tumu, o te fafauraa ïa i te rahiraa hora o ta tatou e tuu i roto i te mau ohipa a te Ekalesia. Te mau utuafare itoito o te Ekalesia nei, e haafaufaa ratou i to ratou taime no te Ekalesia, e e rave ratou i te mau maitiraa i roto i to ratou oraraa utuafare no te faataa i te hoê area no te reira taime.

E mea ti‘a ia ara te feia faatere i tera e tera huru o te utuafare ia horo’a ana‘e ratou i te hoê piiraa e ia titau ana‘e ratou i te tahi mau mea. Te mau utuafare e mau tamarii na’ina’i ta ratou, e e mea teimaha te mau titauraa no to raua piiraa, o te iriti ia raua i rapae i te fare, e riro ïa raua i te mana‘o e, te haafifi nei te mau ohipa a te Ekalesia i to raua oraraa utuafare. E nehenehe te feia faatere o te Ekalesia e tauturu na roto i te fariiraa e i te patururaa i te mau tautooraa atoa a te mau melo no te faaau i te taviniraa i roto i te Ekalesia e i ta ratou mau hopoi‘a utuafare.

Te faa-ô-raa i te mau melo o te utuafare

Te vaira te mau rave‘a no te faarahi i to tatou amuiraa e to tatou mau utuafare a tavini ai tatou i roto i te mau piiraa o te Ekalesia, na roto i te faaoraa i to tatou mau utuafare, mai te mea e ti‘a, i roto i ta tatou taviniraa. E horo‘a’tu vau i te hoê iteraa no‘u iho nei.

Te tavini ra to‘u papa ei episekopo no‘u i to‘u apîraa. E taata ohipa roa oia i roto i to’na toro‘a notera. E taata ohipa atoa oia i roto i te mau ohipa tivira e ei taata paraparau i te huiraatira. E, e metua ho‘i oia no na tamarii e ono. Ua oaoa vau i to‘u papa i te mea e, ua maiti tamau noa oia i te mau matamehairaa tano. Ua riro to‘u mama ei ohipa tumu matamua na’na. E itehia te reira na roto i to’na tau‘araa ia’na. E ua apeehia te reira na roto i to’na haapa‘oraa i ta’na mau tamarii tata‘itahi.

I te rae‘a-raa-hia to‘u matahiti i te ono, ua farii au i te hoê pereoo tavere uteute ei tao’a horo’a no te Noela—mai teie pereoo na’ina’i te huru. Ua riro teie tavere iti uteute ei faataamuraa i to‘u papa e o vau nei. I roto i to’na oraraa ohipa, ua titauhia ia’na ia imi i te mau rave‘a no te faao i to’na utuafare i roto i ta’na mau ohiparaa ma te faaiti-ore i te rahiraa ohipa o ta’na e rave.

Te rahiraa o te taime a tavini ai oia ei episekopo, o te taime ïa o te Veveraa Rahi i te matahiti 1930. Ua topa e rave rahi mau melo o ta matou paroita i roto i te veve rahi. Ei episekopo, e hopoi‘a na’na ia horo’a i te mau mea tumu no te paturu i to ratou oraraa. E ohipa maitai roa teie na te hoê episekopo, na ta’na tamaiti e na te hoê pereoo tavere uteute.

Ia ho‘i mai au na te haapiiraa e ite au, ua apapahia i te hoê pae o te piha vairaa pereoo, te faraoa ota, te tihota, te sizona e te tahi atu mau maa. E ite roa vau e, i taua pô ra, e amui ïa maua to‘u papa.

Ia tae mai oia i te fare, ua î te pereoo tavere uteute i te mau maa no te hopoi na te hoê utuafare. E haere ïa maua na raro, ma te tau‘a parau, e e faaoti i ta maua ohipa totauturu na roto i te opereraa i teie mau maa i te feia tei roohia i te ati.

E riro ïa vau ei ite no te here e no te utuuturaa a te hoê taata faatere no te autahu‘araa i te mau melo o ta’na paroita. Te mea faufaa râ, ua nehenehe au ia haere na muri iho i to‘u papa.

Te haapa‘oraa i te mau ohipa tumu

Te faaitoito nei au ia outou ia rave i te mea o ta matou i haapii ia outou i roto i te putuputuraa haapiipiiraa matamua na te feia faatere no te ao atoa nei. Te faaara nei matou ia outou e, e mea taa ê te huru o tera paroita e o tera paroita o te Ekalesia i roto i te faatupuraa, e mea taa ê atoa te mau ti‘ahapa tata‘i tahi. Ia faanaho tatou i te mau tabula ohipa o te Ekalesia, e mea ti‘a ia haafaufaahia te mau utuafare.

Te faaara faahou atu nei â matou ia outou eiaha e faateimaha i ta outou mau melo hau atu i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia, taa ê atu te ohipa hahaereraa utuafare. A haavî ia outou ia haapa’o outou i ta outou mau ohipa tumu, e hitimahuta outou i te faaururaa a te Fatu ia arata‘i ia outou a amo noa’i outou i ta outou mau hopoi‘a ei mau tavini i roto i To’na basileia.

Te titauraa hopea a te Ekalesia o tei faaho‘i-faahouhia mai, o te faaohieraa ïa e o te faatupuraa ïa i te mau rave‘a no tatou ia tauturu i te Fatu i roto i Ta’na ohipa—ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei. E rave tatou i te reira na mua roa na roto i haapuairaa i te mau utuafare. I roto i te hoê tau tapitapi, te papu-ore-raa o te politita, te rura‘oraa i roto i te ao nei, te papu-ore i te pae no te tereraa faufaa, e faarotahi ïa tatou i ni‘a i te haapuairaa e i te haapapuraa i te mau utuafare, e mea ti‘a ïa ia haamaitai-roa-hia e ia rave faaotihia. Te fâ a te Ekalesia o te tautururaa ïa i te mau utuafare ia roaa te ora e te faateiteiraa i roto i te basileia mure ore o te ra‘i.

Te Buka Arata‘i na te Utuafare

Rave rahi matahiti i mairi, ua nene‘ihia teie Buka Arata‘i na te Utuafare. Ua nene‘hia te reira ia faaohipahia e te mau melo atoa, na te mau taata faafariuhia mai e aore râ, aita i rava‘i te ite i roto i te Ekalesia. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia faaohipa i te reira. E haamata teie buka na roto i teie parau:

« Ua riro te utuafare ei ti‘ahapa tumu o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ei ti‘ahapa totiare faufaa roa a‘e no te tau e a muri noa’tu. Ua faati‘a te Atua i te mau utuafare no te faatupu i te oaoa i Ta’na mau tamarii, ia ti‘a ia ratou ia haapii i te mau parau tumu tano i roto i te hoê aupururaa here, e no te faaineine ia ratou no te ora mure ore.

« Ua riro te fare ei vahi maitai roa‘e no te haapii, e no te faaohipa i te mau parau tumu o te evanelia »8

Te faaitoito faahou atu nei matou ia outou ia tai‘o i te mau haapiiraa tauturu o teie nei buka iti.

Te hi‘oraa a te Faaora

Ua atu‘atu to tatou Fatu e Faaora iho i te mau taata, ua faateitei i tei hamani-ino-hia, ua horo‘a i te ti‘aturiraa i tei faatarapapehia te aau, e ua imi i tei mo‘e. Na roto i Ta’na mau parau e i Ta’na ohipa, ua faaite Oia i te mau taata e ua here, ua taa e ua mauruuru Oia ia ratou. Ua ite Oia i te natura hanahana e te mure ore o te taata tata‘itahi. E ua pii atoa i te mau taata ia tatarahapa, ua faahapa Oia i te hara ma te faahapa-ore i tei hara.

Mai to tatou Faaora, ei mau feia faatere no te Ekalesia, e mea ti‘a ia here tatou i te mau taata o ta tatou e tavini nei, ma te faaite i te tau‘araa e te mana‘ona‘oraa no te mau taata tata‘itahi, ma te horo‘a i te here e te ti‘aturi. Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou i roto i teie mau hopoi‘a mo‘a o Ta’na i horo‘a mai ia tatou o ta‘u ïa pure. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

1. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

2. « Oaoa i roto i te haamaitairaa no te tavini », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao atoa nei, 21 no tiunu 2003, 24.

3. Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao atoa nei, 21 no tiunu 2003, 22.

4. Liahona, Atopa 2004, 49.

5. No te Puai o te Feia Apî (buka iti, 2001), 10.

6. Liahona, Atopa 2004, 49.

7. Liahona, Atopa 2004, 49.

8. Buka Arata‘i na te Utuafare (2001), 1.

E roaa te Buka Arata‘i na te Utuahare (tauihaa no. 31180) i te pû hooraa buka e i te mau pû ohiparaa a te Ekalesia.

 
© 2008 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy