E hopoi‘a mo‘a ta te mau metua
BONNIE D. PARKIN
Peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu
Te mau hopoi‘a o te utuafare
Ahiri e nehenehe ta‘u e faatupu i te hoê mea no te mau metua e no te feia faatere o teie nei Ekalesia, o te faaiteraa ïa ia ratou te here o te Fatu i roto i to ratou oraraa o te mau mahana atoa a utuutu ai ratou i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Eita paha te mau mea o ta‘u e parau atu nei e faî i to outou aau, i te mea râ ta te Varua e muhumuhu ia outou. A pee i taua mau muhumuhu maitai ra.
Te haamana‘o maitai nei au i te horo‘a-raa-hia te poro‘i i to te ao nei no ni‘a i te utuafare: 23 no tetepa 1995. Te parahi ra vau i roto i te Fare Menemene i roto i te hoê putuputuraa rahi na te Sotaiete Tauturu. Na te peresideni Hinckley te a‘oraa hopea. E i reira oia i te pûpûraa mai i « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei ». Ua vai mamu noa te amuiraa e ua mahutahuta atoa, e te oaoa mai te huru, « E—ua hinaaro mau iho â matou ia tauturuhia to matou mau utuafare ! »
Te haamana‘o nei au i to‘u farii popouraa i te reira. Ua tahe to‘u pape mata. Ia hi‘o vau i te mau tuahine e parahi ra i pihai iho ia‘u, e au e, hoê â to matou mau mana‘o. Rave rahi mau parau maitata‘i i roto i teie nei Poro‘i, e ua hinaaro roa vau ia tae oioi mai ta‘u api parau ia tai‘o vau i te reira. Te haapapu nei teie poro‘i i te ti‘amâraa o te hoê vahine. E e mea au ia ite e, ua horo‘ahia te reira i te taime matamua roa i te mau vahine o te Ekalesia i roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu. Ua ite au e, ua haafaufaa te peresideni Hinckley i te mau vahine.
Tei ô nei tatou paato‘a ei mau feia faatere no te Ekalesia. E mea ohipa roa ta tatou. Area râ, e mea ti‘a ia‘u ia haamana‘o, mai ia outou atoa, e ta tatou hopoi‘a matamua o to tatou ïa mau utuafare. A haamana‘o, hoê teie o te tahi mau haamaitairaa o ta tatou e ta‘ita‘i na muri ia tatou i te mure ore ra !1 Newel K. Whitney, hoê episekopo i te mau mahana matamua o te Ekalesia i Kirtland. Mai ia outou e te mau episekopo i teie mahana, e mau taata ohipa roa outou i te raveraa i tera ohipa e i tera ohipa, te raveraa i te mau mea maitata‘i. Area râ, ua haavi te Fatu ia’na e ua faauehia oia « ia faaafaro i to’na utuafare » (PH&PF 93:50 ; te mau parau fefe tuuhia’tu). E te mau tuahine e te mau taea‘e, no tatou paato‘a teie a‘oraa.
Rave rahi o outou e mau metua e e mau metua tupuna e aore râ, e riro outou mai te reira atoa ia tae i te hoê mahana. Ua faaipoipohia e aore râ, aita, e mau melo tatou paato‘a no te hoê utuafare. A faaea na no te hoê minuti e a feruri no ni‘a i to outou iho utuafare. Eaha te mea o ta outou i au i roto ia ratou ? Hoê mea o ta‘u i au maitai i to‘u pu‘eraa, e mea oaoa na‘u ia amui ta‘u na tamaroa e maha ratou ratou iho.
Eaha te parau haapiiraa no ni‘a i te utuafare o ta teie poro‘i e haapii nei ? Te hinaaro nei au e faatumu i to‘u hi‘oraa i ni‘a i te hoê paratarafa: « Mai te au i te opuaraa mo‘a a te Atua, e faatere te mau metua tane i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa hoi i to ratou ra utuafare. Te ohipa matamua a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta’na mau tamarii. I roto i taua hopoi‘a mo‘a ra, titauhia i te metua tane e i te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa aifaito i roto i te hopoi‘a »
E mea au na‘u teie mau parau, « Mai te au i te opuaraa mo‘a a te Atua ». Te haapiiraa e tuhaa ïa no teie opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii. Ei mau metua, e hopoi‘a mo‘a na tatou te atu‘aturaa, te parururaa e te faaamuraa i to tatou mau utuafare.
Nahea teie mau arata‘iraa—te atu‘aturaa, te parururaa e te faaamuraa—i te tautururaa ia tatou i te faaamuraa i te mau tamarii parau-ti‘a ?
Atu‘atu
Te faaite ra teie poro‘i e, e mea ti‘a i te mau metua ia hopoi mai « i te mau mea tumu o te oraraa ». Eaha ïa taua mau mea tumu ra ? Oia ho‘i, o te hoê ïa tamărû i ni‘a a‘e i te upoo e te maa i ni‘a i te airaa maa. Na roto râ i te faanahoraa o te evanelia, ua ite tatou e te vai atura â te tahi mau mea. Oia’toa te mau ite aravihi—te mau mea o te patu i te huru. E hi‘o tatou i te tahi o teie mau huru.
E atu‘atu tatou i ta tatou mau tamarii a haapii ai tatou ia ratou nahea ia rave i te ohipa. E faati‘a’tu vau ia outou no ta‘u mootua o Jacob. Aita oia e hinaaro i te haere i te haapiiraa. Ua tamata to’na mama i te imi i te tahi mau rave‘a rau. I muri iho, ua haaparahi oia i ta’na tamaiti e parau atura, « Te ohipa a Papa, o te haereraa ïa e imi i te moni. Ta‘u ohipa o te faaearaa ïa i te fare e i te haapa‘oraa ia oe e i to oe mau taea‘e e tuahine. E ta oe ohipa ra e Jacob, o te haereraa ïa i te haapiiraa ».
I to Jacob maramaramaraa i teie parau tumu, ua farii oia i te reira e ua haere i te haapiiraa. E haapii atoa tatou i ta tatou mau tamarii ia rave i te ohipa ma te titau ia tamâ i te fare e mai te mea e nehenehe, ia rave i te ohipa i rapae i te utuafare. E tauturu tatou i ta tatou mau tamarii ia atu‘atu i to ratou ananahi na roto i te haapiiraa ia ratou i te faufaa no te ohipa. A haamata oioi ! Ua parau mai ta‘u tane e, te tao‘a rahi a‘e o ta to’na papa i vaiiho mai na’na, o te ti‘amâraa ïa—no te mea ua haapii oia ia’na i te ohipa.
Te haapa‘oraa i ta tatou faufaa moni e tauturu atoa te reira ia tatou ia riro ei feia atu‘atu maitai. Ei mau metua, a faanaho amui i te oraraa faufaa na roto i te hoê parau faaite no te moni e roaa mai e o te pau. A haapii i ta outou mau tamarii i te taa-ê-raa i rotopu i te mau mea e hinaarohia e i te mau mea e titau-roa-hia. Eiaha e ani i te mau mea faufaa-ore i ta outou mau vahine. I to te peresideni Hinckley a‘oraa ia tatou ia faaatea i te tarahu, ua haaputuputu mai te hoê metua tane o ta‘u i matau i ta’na mau tamarii faaipoipo i pihai iho ia’na e ua tau‘a parau i ta ratou faufaa moni. E ua hitimahuta roa oia i te iteraa e, ua o roa e piti o ta’na mau tamarii i roto i te tarahu. E ua parau atura ia raua e, e imi amui tatou i te rave‘a no te iritiraa ia orua i rapae i te tarahu.
E nehenehe te haapiiraa e te haapiipiiraa e tauturu i te mau metua ia atu‘atu. A faaitoito i ta outou mau tamarii ia imi i te ite. I te tahi mau fenua, eita te tahi mau feia apî e nehenehe e ani i te Moni no te Tuhaa no te Haapiiraa Tamau no te mea aita i rae‘ahia ia ratou te faito haapiiraa tuarua. I roto i te ao nei i teie mau mahana, e mea faufaa roa ia imi tamau te mau metua i te ite.
Paruru
Te piti o te arata‘iraa ta‘u e paraparau atu, no ni‘a ïa i te parururaa. Parururaa i te aha ? I te pepe—i te pae tino e i te pae varua. E paruru tatou ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii e e faufaa hanahana to ratou, ia haere tatou i te pureraa ei utuafare, ia faatupu tatou i te pureraa pô utuafare, ia pure amui tatou ei utuafare, ia tai‘o amui tatou i te mau papa‘iraa mo‘a ei utuafare. E mau mea ohie teie area râ, te faaite papu nei au ia outou e, e horo‘araa puai teie no te parururaa.
Te haapii mai nei teie poro‘i e, e hopoi‘a mo‘a na te mau metua te parururaa i ta ratou mau tamarii. E nehenehe te rave-ino-raa e riro ei fifi i te pae aehuehu, mai te haafaufaa-ore-raa i te hoê vahine e aore râ, i te hoê tamarii, ma te parauraa ia ratou e e ere ratou i te mea faufaa, ma te faaite-ore-raa i te here. Aita te mau metua tane e paruru i to ratou mau utuafare ia tupa‘i e aore râ, ia taparahi ratou i ta ratou mau vahine e aore râ, i ta ratou mau tamarii. Ua faati‘a mai te hoê tuahine no Afirika pae too‘a o te râ e, hou oia a faafariuhia’i i roto i te Ekalesia, e tupa‘i na to’na papa i to’na mama e i te mau tamarii. « I teie nei, e hamani-maitai oia ia matou na roto i te faatura e te faahaehaaraa ia’na no te mea, ua maramarama oia e, e mau tamarii matou na te Atua », o ta’na ïa i parau.
E paruru te mau metua i ta ratou mau tamarii ia ite ratou i te mau hoa i ma‘itihia e ta ratou mau tamarii. Ua riri roa ta maua tamahine i to to’na papa uiuiraa ia’na no ni‘a i te mau faaoaoaraa o te pô. Ua tatara râ to’na papa e, ua faaite teie poro‘i e, e mea ti‘a ia’na ia paruru i to’na utuafare e te here nei oia i ta’na tamahine no reira ïa oia i hinaaro ai ia ite papu e, e vahi maitai te haerehia e ta’na tamahine.
E mea ti‘a atoa ia tatou ia paruru i ta tatou mau tamarii i te mau faahemaraa o te mau ve‘a. I teie nei, eaha ta ta outou mau tamarii e mata‘ita‘i nei i ni‘a i te afata teata, i te mau vahi hautiraa teata taata ora e i te fare o to ratou mau hoa. Mai te mea e matini roro uira ta outou i te fare, a hi‘o ia ite e, e riro te reira ei mauhaa no te mau mea « maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai e te mau mea popouhia ra » (Hiro‘a Tumu 1:13).
E paruruhia tatou ia pee tatou i te peropheta ora. E mea nahea to outou paruru-raa-hia ei utuafare na roto i te peeraa i te a‘o a te peresideni Hinckley ia tai‘o i te Buka a Moromona ? No farii noa maira vau i te hoê rata na te hoê tuahine no Peretane. Teie ta’na i papa‘i:
« Ua ‘aro na to‘u utuafare i teie matahiti i ma‘iri a‘e nei no te hoê papa o tei ma‘iti eita oia e haere faahou i te pureraa. Ua vai itoito noa na oia i roto i to’na oraraa e ua riro atoa na hoi ei melo i roto i te episekoporaa. Ua pûpû vau i to‘u aau i te Fatu no ni‘a i te mea o ta‘u e nehenehe e rave ia ore au e ite i te au-ore e te horahora [amertume]. E faatupu vau e te mau tamarii i te pureraa pô utuafare e i te mau pureraa fetii o matou ana‘e. E i roto i te hiero ua muhumuhuhia mai ia‘u e, no te faaueraa ia tai‘o i te Buka a Moromona, eiaha e tai‘o noa e te mau tamarii ia hopoi râ i te mau tamarii e i te mau papa‘iraa mo‘a i ta‘u tane, i te vahi tei reira oia i roto i te fare. Ua haere amui atu matou i te mau pô atoa i te hora 9:00 i pihai iho ia’na. E tai‘o oia e o matou—eiaha i te taime matamua, area i teie nei ua amui mai oia i roto ia matou. Te haere mai nei i te pureraa, te amui nei oia ia matou no te pô utuafare, e te arata‘i nei i te mau aparauraa no ni‘a i te evanelia. Ua riro ta‘u mau tamarii
ei afa‘i parau no te aroha faaora o te Fatu i ta‘u tane. Ua riro te reira mai te hoê haamaitairaa no to‘u utuafare ».
Faaamu
Te toru o te arata‘iraa e te hopea atoa, o te faaamuraa ïa. Eaha te hoho‘a o te parau faaamu ? Eaha to’na huru ? Eaha to’na ta‘i ? E hoho‘a te faaamuraa, to’na huru e to’na ta‘iraa mai teie papa‘iraa mo‘a e: « Na roto i te taparuraa, te faaoroma‘i, te mărû, te haehaa e te here mau ; na roto i te aroha » (PH&PF 121:41–42). E horo‘a’tu vau i te tahi mau hi‘oraa.
Te mana‘o nei au e, e au te faaamuraa mai te haavîraa na roto i te here. Ua haamamu te hoê metua vahine apî i ta’na tamaiti a ore ai oia e faaroo. E rave oia i to’na upoo i roto i to’na na rima e ma te hi‘o ti‘a i roto i to’na mata a parau ai oia e, « A faaroo mai i ta‘u mau parau ». E mea ti‘a ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia rave i te mau ma‘itiraa tano eita râ tatou e nehenehe e iriti i te mau hopea o ta ratou mau ohipa. A haamana‘o, te tumu o te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra maoti râ, o te ti‘amâraa ïa.
Eaha te huru o te faaamuraa ? Rave rahi o te mau haapiiraa e o te au-taatiraa-e patuhia i ni‘a i teie mau taamuraa utuafare, e mea poto roa, e mau taime opua-ore-hia i roto i ta tatou mau ohipa o te mahana. Ua riro râ te airaa maa o te ahiahi ei vahi farereiraa te tahi i te tahi, te faaiteraa i te mau ohiparaa o te mahana, te faarooraa e te faaitoitoraa te tahi i te tahi, e te ‘ataraa amui. Ua ite au e, e haamama te ata i te mau teimaharaa. E te mau metua vahine e te mau metua tane here e, a faatupu i te mau tamaaraa tamau no te feia o ta outou i here.
E oti anei ta outou haapiiraa i ta outou mau tamarii ia paari e ia ora ratou ratou ana‘e ? Aita roa, eita te reira ohipa e hope. Tei roto tatou i te ohipa faariroraa i to tatou mau utuafare ei mea mure ore. A tavini ai maua ta‘u tane i roto i te misioni no Peretane, ua tere mai hoê a maua tamaiti e to’na utuafare e farerei ia maua. Te haamana‘o nei au i ta’na parau e, « Ua tere mai matou no te mea ua hinaaro matou ia faaamuhia matou ». Ia metuahia oe e vai tamau noa oe ei metua. E ere anei i te mea nehenehe ? Ia oti te Buka a Moromona i te tai‘ohia e au i te ava‘e Titema ra, ua feruri au e, ua a‘o atoa Moromona i ta’na tamaiti paari ia Moroni e, « E ta‘u tamaiti, e haapa‘o maitai i ta te Mesia ra... ia faateitei râ te Mesia ia oe i ni‘a... ia vai noa to’na mamae, e te poheraa, to’na aroha e to’na hanahana e te ora mure ore i roto i to oe aau e a muri noa’tu » (Moroni 9:25).
Eaha te huru ta‘i o te parau ia faaamu ? I te tahi mau taime, e mea taere i te hoê taure‘are‘a ia pahono oioi mai. Teie te tahi uiraa o ta‘u i ite o te riro ei tauturu ia taui i te reira: « Eaha ta outou tamataraa rahi a‘e e aore râ, ta outou aroraa rahi a‘e i teie taime ? » Na teie uiraa e iriti i te uputa no te feia apî ia opere. E ia faaite ana‘e mai ratou, a faaroo maitai ia ratou ! Eiaha e haava e aore râ, e a‘o atu. A faaroo noa. E maere outou i ta ratou mau tu‘ati‘atiraa e ta ratou mau ta‘umuraa. E te mau Episekopo e te mau tauturu e, e riro teie uiraa ei mea puai mau ia uiui outou i te feia apî no ta outou mau paroita.
E au te ta‘i o te faaamuraa mai te hoê pureraa utuafare. Hoê o te mau haamana‘oraa morohi-ore no to‘u papa, o te tuturiraa ïa e to‘u mau taea‘e e tuahine i te pae ro‘i o to‘u na metua i roto i to raua piha iti e i te faarooraa i to‘u papa ia taparu i te Metua i te Ao ra ia haamaitai i to‘u mama i te fare ma‘i. To‘u faarooraa i to‘u papa i te pûpûraa i to’na aau, na te reira i taututuru ia‘u ia ite e te vaira te Atua i te ra‘i o te faaroo ra. A pure no ta outou mau tamarii no ta ratou haapiiraa e ia paruruhia ratou i taua mahana ra. Ua ite ta tatou mau tamarii i to tatou here e i ta tatou mau titauraa ia faaroo ratou ia tatou ia pure no ratou.
Te haapuairaa i te mau utuafare
Ei taata faatere, nahea outou ia haapuai e ia paturu i te mau utuafare o te feia o ta outou e tavini nei ? E nehenehe outou e faaohipa i teie mau tumu parau—a atu‘atu, a paruru e a faaamu—no te faaitoito i te mau utuafare o ta outou paroita.
E paturu te feia faatere i te mau metua na roto i te faahanahanaraa ia ratou, eiaha râ i te monoraa i te ti‘araa o te metua o te hoê tamarii. E nehenehe outou e riro ei turu e ei hoho‘a, area te faaiteraa i te hoê â mau anaanataeraa e ere paha ïa mai ta te hoê metua. Ua faaite mai te hoê metua vahine ia‘u e, « Te taata hopea roa o ta ta‘u tamaiti e hinaaro e faaroo o ta‘u ïa tane e o vau nei. Ia hinaaro ana‘e ta‘u mau tamaroa e rave mai ta ratou i hinaaro, e taviri ïa ratou i te ta‘i o te upa‘upa i ni‘a a‘e i te reo o na metua. Te mauruuru nei râ vau i te mau taata faatere o te Ekalesia o tei a‘o i ta maua mau tamaroa. Eita roa ratou e rave i to maua ti‘araa metua. E faaroo râ ratou e e paturu i ta maua aratai‘raa, ma te ho‘i mai te reira ia maua ra ».
Ei mau utuafare, e mau titauraa ana‘e ta tatou. Te tahi mau parau rii no te aau no ni’a i te mau metua vahine o ratou ana‘e te faatere. Te hinaaro nei au e faaite ia outou i te aamu no te hoê metua vahine e pae ana tamarii e ua tonohia ta’na tane i Iraq i roto i te nuu i te matahiti 2003. Teie ta’na i faati‘a:
« I to ta‘u tane tono-raa-hia i Iraq i te mau mahana matamua no Fepuare, e toru to matou pereoo. Tera râ, i te ava‘e Novema, ua ino pauroa na pereoo e toru e aita e nehenehe ia matou ia tata‘i e piti o teie mau pereoo. I te reira iho mau taime, ua parau mai ta‘u tamaiti hoê ahuru ma hitu matahiti e, eita oia e haere e rave i ta’na misioni no te mea aita oia i ite e, e parau mau anei te evanelia. Teie mau te mau taime i hinaaro roa’i au i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa. Aita vau e haamana‘o nei i te mau faahu‘ahu‘araa i nahea e i hea area râ, te haamana‘o maitai nei râ vau i te fariiraa hau atu i te hoê haamaitairaa a te feia tei mau i te autahu‘araa. Ua ite roa vau e, e nehenehe au e niuniu i to‘u mau orometua hahaere e tae mai iho â raua. Eita raua e nehenehe e tata‘i i to‘u pereoo area râ, e nehenehe raua e horo‘a mai e rave rahi mau haamaitairaa a te autahu‘araa e ua iteahia ia raua te hoê taata no te tata‘i i to‘u pereoo.
Ua pûpû teie nei na orometua hahaere i to raua taime no teie nei utuafare, e e nehenehe atoa te tahi atu mau orometua hahaere e na reira atoa no te mau metua otahi ia matau ana‘e ratou i teie mau utuafare, e ia farii i to ratou ti‘aturiraa e i te horo‘araa i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa. E te mau Episekopo, te mau ti‘a faatere o te pŭpŭ no te tahu‘a rahi, te mau peresideni no te pŭpŭ o te mau Peresibutero—te hiaai mai nei teie mau metua vahine i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i roto i to ratou mau utuafare, oia’toa to tatou mau tuahine otahi.
Ua faaara te peresideni Hinckley e, « ua topatopa te mau tafetafeta o te ao nei » hoê ahuru matahiti i ma‘iri mai te nene‘iraahia teie Poro‘i. Te haapapu mai nei teie poro‘i tohu a te Fatu i te mau « Hi‘oraa maitai, te mau parau haapiiraa e te mau ohipa no ni‘a i te utuafare ».3 Te taa-ê-raa râ, te hinaaro nei to te ao nei ia tavana i ni‘a i te mau ohipa a te mau metua vahine e te aumetua-vahine-raa. Ua parauhia i te mau vahine i teie nei anotau e, e mea ti‘a ia ratou ia faarahi i te toro‘a, ia nehenehe ia o i roto i te mau faanahonahoraa mai te mea e mau rave‘a ta ratou, oia te mau tamarii. Ua morohia ê te ohipa hanahana a te mau metua vahine. Te haapapu nei au ia outou e: eiaha roa tatou e vaiiho i te ao nei ia haafifi i te mea o ta tatou i ite e e mau horo‘araa hanahana.
E te mau tuahine e, e paraparau afaro atu vau ia outou no te tahi maa minuti iti. Ei melo no te Sotaiete Tauturu no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e haamaitairaa e e hopoi‘a na tatou te atu‘aturaa e te patururaa i te utuafare. E utuafare to te mau taata atoa e te hinaaro nei te mau utuafare atoa ia haapuaihia e ia paruruhia.
Te tauturu rahi a‘e i to‘u riroraa ei vahine atu‘atu utuafare, e mea horo‘ahia mai ïa e to‘u iho metua vahine e e to‘u mama ruau e i muri mai, na roto mai ïa i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu o te mau paroita rau o tei orahia na e matou. Ua haapii mai au i te mau ite aravihi ; e ua roaa ia‘u te oaoa na roto i te poieteraa i te hoê utuafare o te faahinaaro-roa-hia e vetahi. I te ava‘e Tenuare 2006, ua tae mai te mau arata‘iraa apî no te mau Putuputuraa no te Haamaitai i te Nohoraa, i te Utuafare e i te Taata Iho e te mau faaoaoaraa. Ua faaohiehia te reira ia nehenehe i te taato‘araa o te mau tuahine ia amui mai i te Sotaiete Tauturu. E hi‘opo‘a te feia faatere o te Sotaite Tauturu e, e haapuai te mau putuputuraa e te mau faaoaoaraa i faanahohia i te mau utuafare o te mau tuahine atoa.
Te hahaereraa utuafare o te hoê atoa ïa rave‘a no te patururaa i te utuafare. Te ti‘aturi nei au e, e mau tuahine hahaere paatoà outou. Eita te mau orometua hahaere e haapuai noa i te hoê tuahine i te pae varua o te rave‘a hoê roa râ no te faaamu e no te faaau i te mau hinaaro. E te feia faatere o te Sotaiete Tauturu e, a rohi i roto i ta outou mau rururaa tomite totauturu e a afa‘i i te mau hinaaro o te pae varua e o te pae tino o tei ta‘ita‘ihia mai e to outou mau tuahine hahaere.
Te aroha mau o te Mesia
No outou o tei faaipoipohia, a feruri na. Eaha te mau mea i tupu i to oe hereraa i to oe hoa faaipoipo ? Eaha te mea o tei faahinaaro ia outou i ta outou mau tane/vahine ? Na roto i te haamana‘oraa i te reira, ua horo‘a anei te reira i te aau faaoreraa hara ia outou. A faaite i to outou here te tahi i te tahi. E nehenehe ta te hoê vahine e hopoi i te tauiraa i roto i te oraraa o ta’na tane a patu ai oia i te ti‘aturiraa ia’na iho. E nehenehe ta te hoê tane e haamaramarama i te hoê mahana rumaruma rahi na roto noa e pae ta‘o: « Ua here au ia Oe ». Hoê o te horo‘a rahi a‘e o ta te mau metua e horo‘a i ta ratou mau tamarii o te faaiteraa ïa ia ratou e, ua here te tahi i te tahi.
Ta tatou hopoi‘a ei mau metua i roto i te parau no te faaamuraa i te mau tamarii parau-ti‘a, o te atu‘aturaa ïa, te parururaa e te faaamuraa, e e rave tatou i te reira mai na hoa aifaito. E na reira atoa tatou ei mau taata faatere. Te riroraa ei taata faatere o te hoê ïa ohipa rahi. Te riroraa ei metua, o te hoê ïa ohipa rahi. E tarapape to tatou aau area râ, e haere tamau noa tatou i mua. Te mana‘o nei au e, e haapii mai tatou no ni‘a i te aroha mau o te Mesia i roto i to tatou mau utuafare e i roto i i ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia.
Ei mau metua e ei mau taata faatere, ua titauhia ia tatou ia faaite i ta tatou mau tamarii i te here o ta to tatou Metua i te Ao ra e horo‘a no tatou: te aroha. I roto i te buka a Moroni 8:17 e tai‘o tatou e, « E ua î roa vau i te aroha, o te aroha mure ore ïa ». A faao atu i teie mau parau a te Fatu e: « A Faaahu na ia outou iho na i te ruuruu o te aroha, mai te au i te ahu tapo‘i ra, o tei ruuruu ïa o te maitai roa e te hau » (PH&PF 88:125). Te ani nei au ia outou, i roto i ta outou mau ohipa atoa ia ahu i te ahu no te aroha, ia tapo‘i i to outou utuafare i roto i te aroha mau o te Mesia.
Ei mau utuafare e ei mau taata faatere, ia haamaitai mai te Fatu ia outou i te haaatiraa i te feia o ta outou i here i te ahu no te aroha, ia hoi faahou tatou i to tatou Metua i te Ao ra e ia ora i pihai iho Ia’na e a muri noa’tu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.
Te mau nota
1. Hi‘o Gordon B. Hinckley, « Oaoa i roto i te haamaitairaa no te tavini », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao atoa nei, 21 no tiunu 2003, 22.
2. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.
3. « Stand Strong against the Wiles of the World », Ensign, Novema 1995, 100.