The Christus statueThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints Search | Feedback | Site Map | Help | Country Sites |
Home Gospel Library Worldwide Leadership Training Meeting: Supporting the Family President Thomas S. Monson

Te nohoraa i te ra‘i, te utuafare mure ore

PERESDENI THOMAS S. MONSON
Tauturu matamua i roto i te Peresideniraa Matamua

PERESDENI THOMAS S. MONSONTe paturaa i te hoê fare mure ore

Te ti’a’tu nei au ma te varua haehaa i te i’oa o te Peresideniraa Matamua no te opani i teie nei putuputuraa. Ua faauruhia tatou e ua faateiteihia tatou na roto i te mau parau a Elder Bednar, Elder Perry e te Tuahine Parkin. Ua faafariuhia to tatou mana’o i ni’a i te nohoraa e te utuafare na roto i te faahaamana’o-raa-hia ia tatou e, « te utuafare o te niu ïa o te hoê oraraa paieti, e aita roa e rave’a ê atu e nehenehe e mono i to’na ti’araa, eita atoa e ti’a ia rave i ta’na mau ohipa tumu.

Te hoê nohoraa, e ere ïa i te tahi noa fare tei patuhia i te raau, i te pereti e aore ra, i te ofa‘i. Te nohoraa, ua hamanihia te reira i te here, i te tusia e i te faatura. Tei ia tatou te hopoi’a no te nohoraa ta tatou e patu. E patu tatou ma te feruriraa paari, inaha hoi, e ere te ao mure ore i te hoê tere poto. E tupu mai te hau e te mata’i, te anaana o te mahana e te rumaruma, te oaoa e te oto. Tera râ, mai te mea e, e tamata mau tatou, e nehenehe to tatou nohora e riro ei maa vahi iti no te ra’i i ni’a i te fenua nei. Te mau mana’o ta tatou e feruri, te mau ohipa ta tatou e rave, te oraraa ta tatou e ora, e haaputapû te reira i te manuiaraa o to tatou tere i te fenua nei, e ere râ i te reira ana‘e, e faataa atoa râ te reira i te haere’a e tae atu ai i ta tatou mau opuaraa mure ore ra.

I roto i te mau utuafare no te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei, te vai ra te metua vahine, te metua tane e te mau tamarii, faaea paatoa i te fare, area te tahi mau utuafare ra, ua mo’e ïa te tahi, e te tahi faahou mau melo. I te tahi mau taime, hoê ana‘e taata, e parau-atoa-hia te reira e utuafare. Tera râ, noa’tu te huru o te rahiraa melo i roto i te hoê utuafare, e vai mau â te reira—inaha hoi, e nehenehe te utuafare ia riro ei mea mure ore.

E nehenehe ta tatou e apo mai na roto mai i te taata patu rahi—oia te Fatu. Ua haapii mai oia ia tatou nahea ia patu. Na ô maira oia e, « Te... fare i amaha e rave ia’na ihora, e pau ïa » (Mataio 12:25). I muri a‘e ra, faaara maira oia e: « Inaha, e fare haapa’oraa to‘u fare nei... e ere hoi i te fare no te ahuehue noa » “ (PH&PF 132:8).

I roto i te hoê heheuraa tei horo’ahia mai na roto i te Peropheta Iosepha Semita i Kirtland, Ohio, i te 27 no Titema, 1832, te haapii maira te Fatu e: « A haamau na ia outou iho ; a faaineine i te mau mea atoa e hinaarohia ra ; e a haamau i te hoê fare, oia ei fare no te pure, ei fare no te haapaeraa maa, ei fare no te faaroo, ei fare no te haapiiraa, ei fare no te hanahana, ei fare no te haapa’o, ei fare hoi no te Atua » (PH&PF 88:119 ; hi‘o atoa 109:8).

Ihea e itehia ai ia tatou te hoê hoho’a tano atu e ti’a ai ia tatou ia patu ma te paari e te afaro ? Ua ti’a te hamaniraa o te reira huru fare i te mau ture paturaa fare i faaitehia i roto i te Mataio, oia te hoê fare i patuhia « i ni’a i te papa » (Mataio 7:24, 25 ; hi‘o atoa Luka 6:48 ; 3 Nephi 14:24, 25), e fare ïa eita parari i mua i te ua o te ati, te pape pu’e o te ino e te mau mata’i o te tapitapi e vai nei i te mau vahi atoa i roto i to tatou nei ao pe’ape’a o te taui nei.

E uiui paha te tahi mau taata e, « I horo’ahia mai teie nei heheuraa ei arata’iraa i te paturaa i te hoê hiero. Ua au anei te reira no teie anotau ? »

Te pahono nei au e, « Aita anei te Aposetolo Paulo i parau e, ‘Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ?’ » (1 Korinetia 3:16).

E vaiiho tatou i te Fatu ei raatira rahi no ta tatou ohipa paturaa. Area tatou, e riro ïa tatou ei mau raatira ohipa i raro iho no te haapa’o i te hoê tuhaa faufaa o te taatoaraa o te ohipa. No reira, e feia patu ana‘e tatou paatoa. Taa ê noa’tu te paturaa i to tatou fare, e hopoi’a atoa na tatou te tautururaa i te paturaa i te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei, na roto i te tavini-itoito-raa ma te maitai i roto i to tatou mau piiraa. Te hinaaro nei au e horo’a’tu i te tahi mau arata’iraa no ô mai i te Atua ra, te tahi mau haapiiraa no roto mai i te oraraa, e te tahi mau mea e ti’a ia feruri hohonu a haamata ai tatou i te patu.

Tuturi i raro no te pure

« E ti’aturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e ti’aturi i to oe ihora haapa’o. Eiaha e haamo’e ia’na i to oe atoa ra mau haere’a, e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haere’a » (Maseli 3:5–6). Te na reira ra te parau a Solomona te taata paari, e tamaiti na Davida, e arii no Iseraela.

I ni’a i te fenua Amerika, ua parau o Iakoba, te taea‘e o Nephi e, « E ti’aturi na outou i te Atua ma te aau aueue ore, e e pure atu ia’na ra ma te faaroo rahi » (Iacoba 3:1).

Ua tae mai teie a’oraa faauruhia i roto ia tatou i teie mahana mai te hoê pape ateate maitai i ni’a i te hoê fenua màrô. Te ora nei tatou i roto i te hoê tau ati.

Te tahi tau u’i rii i ma’iri a‘e nei, aita roa e tia i te hoê taata ia feruri i te huru o te ao ta tatou e ora nei i teie nei, e i te mau fifi e vai nei. Ua haatihia tatou i te viivii, te peu faufau, te ino, te raau taero, e e rave rahi ana‘e atu â mau ma’i e haape’ape’a nei i te oraraa taata i teie anotau apî. Ua riro te reira ei tamataraa no tatou, ei hopoi’a, eiaha no te paruru-noa-raa ia tatou « eiaha ia viivii i teie nei ao » (Iakobo 1:27), no te arata’i atoa râ i ta tatou mau tamarii e i te tahi atu mau taata tei riro ei hopoi’a na tatou, ma te hau e te maitai, i ni’a i te moana arepurepu o te hara e haati nei ia tatou paatoa, ia ti’a ia tatou i te hoê mahana, ia ho’i faahou e ora i pihai iho i to tatou Metua i te Ao ra.

No te haapii i to tatou utuafare, e titauhia tatou iho, to tatou taime, ta tatou mau tautoraa maitai roa. No te faatereraa i te haapiiraa maitai, e mea ti’a ia tatou ia vai tamau noa ei hi’oraa maitai no te mau melo o to tatou utuafare, e ia horo’a i te taime no te melo tata’itahi, e tae noa’tu i te taime no te a’oraa e no te arata’iraa.

E mea pinepine tatou i te paremo i raro a‘e i te rahi o te ohipa e vai ra i mua ia tatou. Tera râ, te vai noa ra te tauturu. Te taata tei ite i ta’na mau tamarii tata’itahi e pahono mai oia i ta tatou pure u’ana e te aau tae mau mai te mea e, e imi tatou i te tauturu no te arata’i ia ratou. Na roto i taua huru pure ra, e rahi atu te fifi e faatiti’aifarohia, te mamae e haamâmâhia, te hara e tape’ahia, e te hau e te oaoa e vai i roto i te varua taata, hau atu i te ti’a ia fariihia na roto i te tahi atu huru rave’a.

Taa ê noa’tu ta tatou titauraa ia farii i te arata’iraa no to tatou iho utuafare, ua piihia tatou i roto i te mau ti’araa tei titau ia tatou ia haapa’o ia vetahi ê. Ei episekipo e aore ra ei tauturu, ei ti’a faatere no te pŭpŭ autahu’araa e aore ra, ei ti’a faatere o te pŭpŭ tauturu, ua horo’ahia ia outou te rave’a no te faatupu i te hoê taa-ê-raa i roto i te oraraa o vetah ê. Te vai ra paha te tahi mau taata no roto mai ratou i te mau utuafare afa melo, e aore ra, e utuafare paruparu ; te tahi ua faaatea ê i to ratou mau metua, ma te tau’a ore i ta ratou taparu e ta ratou a’oraa. E nehenehe ta tatou ia riro ei mauhaa maitai i roto i te rima o te Fatu no te faatupu i te taa-ê-raa i roto i te oraraa o te hoê taata i roto i te reira huru oraraa. Tera râ, mai te mea e, aita te Metua i te Ao ra e tauturu mai, eita e ti’a ia tatou ia rave i te mau mea atoa i piihia ia tatou ia rave. E roaa te reira huru tauturu na roto i te pure.

Ua uihia’tu i te hoê haava marite teitei e, eaha ta tatou, te mau taata no te mau nunaa atoa o te ao nei, e ti’a ia rave no te faaiti i te ino e te haapa’o ore i te ture, e no te faatupu i te hau e te oaoa i roto i to tatou oraraa e i roto i to tatou nunaa. Ua pahono mai oia ma te aau tae e, « Te mana’o nei au e, e ho’i faahou tatou i te faanahoraa tahito o te pure utuafare ».

Tatou nei, aita anei tatou e mauruuru nei i te mea e, aita tatou i faariro i te pure utuafare ei peu morohi ? Te vai ra te tahi auraa papû i roto i teie nei parau e, « Te utuafare e pure amui noa, e vai amui noa ïa ».

Te Fatu iho tei faaue mai ia faatupu tatou i te pure utuafare i te na-ô-raa e, « E pure i roto i to outou mau fetii i te Metua na roto noa i to‘u ra i’oa, ia haamaitaihia ta outou mau vahine e te mau tamarii hoi » (3 Nephi 18:21).

Ei mau metua, ei mau orometua haapii, e ei mau ti’a faatere i roto i tera e i tera ohipa, eita e ti’a ia tatou ia tere i teie tere fifi i roto i te tahuti nei ma te tauturu ore no te ra’i mai, no te tauturu ia tatou ia arata’i i te feia tei titauhia ia tatou ia haapa’o.

Ia pûpû ana‘e tatou i mua i te Atua i to tatou mau pure utuafare e i to tatou iho mau pure, e rave tatou i te reira ma te faaroo e te ti’aturi Ia’na. A tuturi i raro no te pure.

Farii ia tavini

Ei hi’oraa na tatou, e huri ti’a tatou i ni’a i te oraraa o te Fatu. E au te oraraa o Iesu mai te anaana rahi o te maitai, a utuutu ai Oia i rotopu i te taata nei. Ua horo’a Oia i te puai i roto i te mau melo o te hapepa, te ite i roto i te mata o te matapo, te faroo i roto i te taria o te turi, e te ora i roto i te tino o tei pohe.

E mana to roto i Ta’na mau parabole. Na roto i te taata no Samaria ua haapii mai Oia e, « E aroha hoi oe i to taata tupu » (hi’o Luka 10:30–35). Na roto i To’na maitai i te vahine i haruhia te faaturi ra, ua haapii mai Oia i te aroha haro’aro’a (hi’o Ioane 8:3–11). I roto i Ta’na parabole no te mau taleni, ua haapii mai Oia ia tatou ia haamaitai ia tatou iho, e ia rohi no te titau i te maitai roa (hi’o Mataio 25:14–30). Ua faaineine maitai Oia ia tatou i roto i ta tatou ohipa paturaa i te hoê utuafare mure ore.

O tatou tata’itahi—e ti’a faatere autahu’araa anei, e aore ra, e faatere i roto i te hoê pŭpŭ tauturu anei—e hopoi’a ta tatou paatoa i to tatou piiraa mo’a. Ua faataahia tatou no te ohipa i piihia ai tatou . I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:99, te na ô ra te Fatu e, « No reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave hoi i te ohipa i roto i te toro’a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa ». Mai te mea e, e tauturu tatou i te haamaitairaa e i te haapuairaa i te feia tei ia tatou te hopoi’a i roto i to tatou piiiraa, te haamaitai ra ïa e te faaitoito ra ïa tatou i to ratou mau utuafare. No reira, te ohipa taviniraa ta tatou e rave i roto i to tatou mau utuafare e i roto i to tatou mau piiraa, e nehenehe te reira e horo’a mai i te mau hopearaa mure ore.

E rave rahi matahiti i ma’iri a‘e nei, e episekopo vau no te hoê paroita rahi rave rau taata, i Roto Miti, hau atu i te tauatini rahiraa melo. E rave rahi te mau fifi tei farereihia e au.

I te hoê Sabati avatea, ua ta’i maira te niuniu na te fatu o te hoê toa hooraa maa e vai ra i roto i to matou otia paroita. Ua faaite maira oia e, i taua po’ipo’i roa ra, ua tomo mai te hoê tamaiti i roto i ta’na fare toa e ua hoo i te hoê ice cream i roto i te matini hamaniraa. Ua rave oia i te moni i roto i te hoê vehi rata no te aufau i te mea ta’na i hoo, e i muri iho, i to’na revaraa’tu, ua mo’ehia mai ta’na vehi rata. I to te hoo tao’a hi’oraa i roto i te vehi rata, ua ite a‘era oia e, e vehi teie no te moni haapaeraa maa, e te vai ra te i’oa e te numera niuniu o ta matou paroita i ni’a iho i te vehi. I to’na faataaraa mai i te tamaiti tei haere atu i roto i ta’na fare toa, ua ite oioi a‘era vau e o vai taua tamaiti ra—e diakno oia no ta matou paroita no roto i te hoê utuafare paruparu i roto i te Ekalesia.

Te ohipa matamua i tupu mai i roto ia‘u o te maere ïa e te inoino atoa ia feruri e, ua rave te hoê o ta matou mau diakono i te moni haapaeraa maa tei faataahia no te feia nava’i ore, a haere ai i te fare toa i te Sabati no te hoo i te tahi maa mea iti i taua moni ra. Ua faaoti a‘era vau e, e haere au e farerei i taua tamaiti ra i taua avatea ra, no te haapii ia’na i te parau no te faufaa mo’a a te Ekalesia, e i te parau no ta’na hopoi’a ei diakono ia ohi e ia paruru i taua faufaa ra.

A tere ai au i te fare, ua faaoti au i te hoê pure i roto i te aau no te ani i te arata’iraa no ni’a i te mea ta‘u e parau no te tuatapapa i taua ohipa ra. Ua tae au i reira e ua patoto i te uputa. Na te metua vahine o taua tamaiti ra i iriti mai i te uputa, e ua titau maira ia‘u ia tomo i roto i te piha faafaaearaa. Noa’tu e, e ere te mea maramarama maitai te reira piha, ua ti’a râ ia‘u ia ite e, e piha iti na’ina’i e te tahito atoa. Mea tahito atoa te mau tauhaa fare i roto i te reira piha. Te metua vahine atoa iho, ua rohirohi roa oia.

To‘u inoino i te ohipa i ravehia e ta’na tamaiti i taua po’ipo’i ra, ua mo’e ê ïa i to‘u feruriraa i to‘u iteraa e, teie ïa te hoê utuafare nava’i ore. Ua tupu mai te mana’o puai i roto ia‘u ia ui i te metua vahine e, e maa anei to te utuafare. Na roto i te oto, ua faaite maira oia e, aita e maa. Ua parau maira oia ia‘u e, aita ta’na tane e rave faahou nei i te ohipa no te tahi tau taime te maoro i teie nei, e tei roto ratou i te nava’i ore rahi, eiaha no te maa noa, no te moni atoa râ no te aufau i te tarahu fare ia ore ratou ia tiavaruhia i rapae i taua fare iti ra.

Aita roa’tu vau i paraparau noa a‘e i te parau no te mau moni haapaeraa maa, i te mea e, ua ite a‘era vau e, e po’ia rahi to taua tamaiti ra i to’na tape’araa i te fare toa. Tera râ, ua faanaho oioi a‘era vau i te tauturu i taua utuafare ra, ia roaa ta ratou maa e te hoê tapo’i i ni’a a‘e i to ratou upoo. Taa ê noa’tu te reira, na roto i te tauturu a te feia faatere no te autahu’araa i roto i te paroita, ua imi matou i te rave’a ia roaa te hoê ohipa na te tane ia nehenehe ia’na ia farii i te faufaa no te faaamu i to’na utuafare i muri a‘e.

Tatou te mau ti’a faatere no te autahu’araa e no te mau pŭpŭ tauturu, e tauturu mai te Fatu ia tatou ia faarahi ana‘e tatou i to tatou mau piiraa e ia faaoti ana‘e tatou i ta tatou mau hopoi’a. A imi i Ta’na tauturu, e ia tae mai te faaururaa i roto ia outou, a faaohipa i te reira faaururaa no ni’a i te vahi e haere, te vahi te haere e hi’o, eaha te parau e parau, e nahea ia parau. E nehenehe ta tatou e feruri tamau noa i te hoê mana’o, tera râ, i te taime noa e faaohipa ai tatou i te reira mana’o, i reira tatou e haamaitai ai i te oraraa o te taata.

Ia riro tatou ei mau tia’i mamoe maitai no te feia tei faataahia na tatou e haapa’o. I roto i ta’na pehepehe, « Lycidas » te papa’i ra o John Milton e, « Te hi’o ra te na’na i ni’a e aita a ratou e maa » (reni 25). Te Fatu iho tei parau ia Ezekiela te peropheta, « E pohe to te mau tiai ia Iseraela—aore i faaamu i te nana » (Ezekiela 34:2–3).

E hopoi’a na tatou te utuuturaa i te nana no te mea te mau mamoe faufaa, teie mau arenio apî, tei te mau vahi atoa ïa ratou—tei te fare i roto i to tatou iho utuafare, tei roto i te mau nohoraa o te tahi atu mau utuafare to tatou, e o te tia’i nei ia tatou i roto i to tatou mau piiraa no te Ekalesia. O Iesu to tatou hi’oraa. Na ô maira Oia e, « O vau te tia’i mamoe maitai ra, ua ite au i ta‘u iho » (Ioane 10:14). E hopoi’a tia’i nana ta tatou. E farii ana‘e tatou tata’itahi ia tavini.

A haere e faaora

I ni’a i te purumu o te oraraa nei, te vai ra te feia e fifi. Te vai ra te haere na rapae i te e’a i tapa’ohia o te arata’i i te ora mure ore, e i muri iho, ite a‘era ratou e, te purumu ta ratou i ma’iti, e purumu auaha ore ïa. Te tau’a ore, te mana’ona’o ore, te miimii e te hara, e rave teie mau mea atoa i te ora o te taata. Te vai ra te taata e pee i te tahi otoraa pehe taa ê atu, aita e taahia e, eaha râ te tumu, e i muri iho, ite a‘era ratou e, ua pee ratou i te taata faata’i vivo o tei arata’i ia ratou i roto i te oto e te mamae.

I te matahiti 1995, ua hamani te Peresideniraa Matamua i te hoê tabula i’oa no te feia tei faaru’e i te nana a te Mesia, e ua hamani te hoê parau tei parauhia « E titauraa ia Ho’i mai ». Teie te mau parau i roto i taua tiaororaa ra:

Ei ia outou na tei faaru’e i te Ekalesia no te mau tumu e rave rahi, te parau atu nei matou e, a ho’i mai. Te ani manihini atu nei matou ia outou ia ho’i mai, e ia amu i te oaoa ta outou i ite na. E ite outou e rave rahi taata ma te rima mahora no te farii ia outou, no te tauturu ia outou, e no te horo’a i te tamahanahana ia outou.

« Te hinaaro nei te Ekalesia i to outou puai, to outou here, te haapa’o e te faaroo. Ua faataahia te e’a, e e mea papû hoi, e na reira hoi te taata i te ho’i mai i roto i te îraa o te mau haamaitairaa o te ti’araa melo, e te ti’a nei matou ma te ineine no te farii i te feia atoa e hinaaro ia na reira ».

Penei a‘e na roto i te tahi ohipa ite-pinepine-hia, e fatata roa mai i pihai iho ia outou te rave’a e ti’a ai ia outou ia rave i te ohipa faaoraraa. E hi’o tatou i te hoê utuafare e te tamaiti ra o Jack. I roto i te oraraa o Jack e rave rahi taime e pe’ape’a noa raua o to’na papa. I te hoê mahana, ahuru ma hitu to’na matahiti, ua tupu te hoê pe’ape’a rahi i roto ia raua. Na ô atura o Jack i to’na papa e, « Aita ta‘u e nehenehe faahou e faaoromai. Te faaru’e nei au i te fare, e eita vau e ho’i faahou mai ! » Haere atura oia i roto i to’na piha e haamata a‘era i te pu’ohu i to’na mau tauhaa. Taparu atura to’na metua vahine ia’na ia faaea, tera râ, no te rahi to’na riri aita oia i faaroo. Ua faaru’e maira oia i to’na mama te ta’i noa ra i mua i te opani.

Tei rapae oia, fatata i te haere i rapae i te uputa aua, faaroo atura oia i to’na metua tane i te piiraa mai ia’na e: « E Jack, ua ite au e, o vau te tumu rahi i haere ai oe. Te tatarahapa nei au i te reira. Te hinaaro nei au ia ite mai oe e, mai te mea e, e hinaaro noa’tu oe e ho’i mai i te fare nei, e farii-poupouhia oe. E e tamata vau i te riro ei metua tane maitai a‘e no oe. Te hinaaro nei au ia ite oe e, ua here au ia oe, e e vai noa to‘u here ia oe ».

Aita o Jack i parau i te hoê noa a‘e parau, ua haere atu râ oia i te vahi tape’araa pereoo utaraa taata, hoo atura i te hoê titeti no te haere i te hoê vahi. A parahi noa ai oia i roto i te pereoo e a hi’o noa ai i te rahiraa kilometera ia ma’iri i muri, haamana’o a‘era oia i te mau parau a to’na metua tane. Haamata ihora oia i te ite e, e itoito rahi mau, e e here rahi mau tei titauhia i to’na metua tane no te parau i te parau ta’na i parau. Ua tatarahapa o papa. Ua ani mai oia ia’na ia hoi mai, e ua tuu oia i teie mau parau ia ta’i i roto i te mata’i o te tau mahanahana, « ua here au ia oe ».

Ua ite a‘era o Jack e, tei roto ia’na te faaotiraa i teie nei. Ua ite a‘era oia e, hoê noa rave’a e iteahia ai te hau i roto ia’na, maori râ, ia faaite atoa oia i to’na metua tane i taua paari ra, taua maitai ra, e taua here atoa ra ta papa i faaite mai ia’na. Ua pou a‘era o Jack i raro i te pereoo. Haere atura e hoo mai i te hoê titeti no te ho’i i te fare, e ua hamata ihora i te ho’i i te fare.

Tae maira oia i te fare i muri noa a‘e i te tuiraa pô, ua tomo atura i roto i te fare, e ua tuama ihora i te mori. I roto i te parahiraa aueue, tei reira to’na papa te parahi noa ra, ua taupe te upoo i raro. I to’na hi’oraa mai i ni’a e a ite atu ai ia Jack, ti’a maira oia i ni’a ; hohoro ana‘e atura raua e haru i te tahi e te tahi. I muri a‘era ra, teie te parau a Jack, « Ua riro taua mau matahiti hopea ra a parahi ai au i te fare, ei mau matahiti oaoa roa a‘e o to‘u nei oraraa ».

Teie te hoê metua tane tei faaore i to’na mau hinaaro, e to’na etaeta i roto i te faatereraa, e ua faaora i ta’na tamaiti hou a topa atu ai oia i roto i te nuu rahi o te feia mo’e na roto i te amaharaa te nohoraa e te parariraa te utuafare. Ua riro te here ei taura taamu, ei raau faaora ; te here tei tupu pinepine, tei varavara râ i te faaitehia.

Na ni’a mai i te mou’a no Sinai, te haruru nei i roto i to tatou taria, « Faatura’tu i to metua tane e to metua vahine » (Exodo 20:12), e i muri a‘e, mai roto mai â i taua Atua ra, teie te faaararaa, « E ora noa outou i pihai iho te tahi e i te tahi na roto i te here » (PH&PF 42:45).

Pee i te faanahoraa a te Fatu

A tuturi i raro no te pure. A ti’a i ni’a no te tavini. A haere e faaora. E mau api parau ora ana‘e teie no te faanahoraa a te Atua no te fariro i te hoê fare ei nohoraa e i te hoê nohoraa ei ra’i.

Ua riro te faaau-maite-raa ei rave’a papû i roto i ta tatou mau hopoi’a mo’a e te hanahana i roto i to tatou nohoraa e i roto i to tatou mau piiraa no te Ekalesia. E faaohipa tatou i te paari, te faaururaa e te haavaraa tano no te utuutu i to tatou utuafare e no te faaoti i to tatou mau piiraa no te Ekalesia, no te mea, e mea faufaa ratou paatoa. Eita ta tatou e nehenehe e haapa’o ore i to tatou utuafare ; Eiaha tatou e haapa’o ore i to tatou piiraa no te Ekalesia.

E patu ana‘e tatou ma te maramarama, eiaha e tapu poto, e e pee tatou i Ta’na faanahoraa. I reira te Fatu, to tatou taata patu faatere rahi, e parau mai ai ia tatou, mai Ta’na i parau a fâ atu ai Oia ia Solomona ra, te tahi taata patu no te tahi atu tau, « Ua haamo’ahia e au taua fare i faati’ahia e oe ra, ei reira ta‘u i’oa vai ai e a muri noa’tu ; ei reira hoi ta‘u mata e tau aau vai mau atu ai » (1 Te Mau Arii 9:3). I reira e roaa ai ia tatou te nohoraa i te ra’i ra, e te mau utuafare mure ore, e i reira hoi e ti’a ai ia tatou ia tauturu, ia haapuai e ia hamaitai i te tahi atu mau utuafare.

Te pure nei au ma te haehaa rahi e te aau tae mau ia roaa teie haamaitairaa ia tatou tata’itahi. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

1. Rata a te Peresideniraa Matamua, 11 no fepuare 1999 ; hi‘o Liahona, Titema 1999, 1.

 
© 2012 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved.   Rights and use information.  Privacy policy