Purera’a 2017
Te mau peropheta, te fa’aterera’a ’e te ture a te Atua


Te mau peropheta, te fa’aterera’a ’e te ture a te Atua

Te hō’ē ’āru’i ’e te peresideni Russell M. Nelson

Purera’a ’ati ti’a i te ao nō te Feiā ’Āpī Pa’ari • 8 nō tēnuare 2017 • Brigham Young University

E au mau taea’e, e mau tuahine, terā mai te aroha ’e te here o te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo. Māuruuru nō tō ’outou taera’a mai i teie pō ’e nō te fa’aineinera’a i tō ’outou ’ā’au ’e te ferurira’a ’ia ha’api’ihia ’outou i te pae vārua.1

Mai tēnuare mai ā, i tō’u paraparaura’a ia ’outou i roto i teie purera’a ati ti’a i te ao, ’ua ti’a vau i rotopū ia ’outou, i te mau fenua e rave rahi, te fenua Tāpōnē, Filipino, Taina, Canada, Peretāne, te tuha’a nō Pays de Galles, Heremani, ’Ītāria, Pāniora ’e mau vāhi nō te Fenua Marite.

I Setepa ra, e ’ohipa i tupu e’ita e mo’ehia iā’u, tei Baton Rouge (Louisiana) mātou Elder M. Russell Ballard ’e te tahi feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō te fārerei i te ta’ata tei ro’ohia i te vai pu’e. I terā sābati, mātou tāta’itahi tei fa’atupu i te hō’ē purera’a ’ōro’a rahi—hō’ē nō tei ’ati ’e e toru nō te feiā tauturu tei tae mai nā te mau tuha’a fenua ato’a nō te tauturu i te tāmā. Teie i ni’a i te mau hōho’a te huru ’āmuira’a nō terā ra sābati, e hānerera’a feiā ’e tō tātou piriaro nō te Rima tauturu mōmoni.

Hi’o maita’i i te mata ’oa’oa o te feiā ’āpī tamāroa ’e tamāhine tei vaiiho i tō rātou fare nō te tauturu i te ta’ata ’aita rātou i mātau, i ni’a i te mahana tau ve’ave’a i Louisiana, ’e tē fa’afa’aea ra rārou i te sābati nō te ha’amori i te Fatu. I tō’u hi’o-noa-ra’a  i teie ’āmuira’a fa’ahiahia feiā rave ’ohipa hina’aro mau, hō’ē ā tō ’outou matahiti nō te rahira’a o rātou, ’ua tae mai te mana’o rahi ē, tē hi’o ra vau i te mau tāne ’e te mau vahine e riro mai ’ei feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’āraua’e.

Nō reira i teie pō, ’a hi’o mana’o ai au ia ’outou i putuputu ’ati a’e te ao, tē hina’aro nei au e paraparau rahi nō ni’a i teie mana’o. ’O ’outou te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia o te Fatu ananahi ! ’Ua ineine ānei ’outou nō te mau i te taura fa’aterera’a ?

I tō’u paraparaura’a ia ’outou i te matahiti i ma’iri, ’ua tu’u vau i te ’ōpuara’a nā ’outou ’ia ti’a ’ei feiā mileniuma mau tei fānauhia ’outou ’ia riro. Nā ’outou e tauturu i te fa’aineinera’a i te ao nō te fa’aterera’a mileniuma a te Fa’aora, nā roto i te ha’aputuputura’a i te feiā mā’itihia mai nā peho e maha o te ao, ’ia ti’a ia rātou ’ia ta’iruru mai nō te fāri’i i te ’evanelia a Iesu Mesia ’e te tā’āto’ara’a o tō te reira mau ha’amaita’ira’a. I teie pō, ’ua hina’aro vau e paraparau ia ’outou nāhea i te fa’aineine.

’A tahi, ’a tūtonu i ni’a i tō ’outou fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare. ’A fa’a’ohipa i te mau mana’o i tae mai ’a fa’aro’o ai ’outou i nā parau mau e maha a « Tati Wendy » nō ni’a i te here ’e te fa’aipoipora’a.

Tā ’outou hōpoi’a i mua i te Fatu, te tauturura’a i te ha’aputuputura’a i te feiā i mā’itihia mai roto mai i te ti’arepu mōrare ’e te pūāhiohio rahi o te hara nei, e ’ere ïa i te ’ohipa na’ina’i. Tē fa’a’ohipa nei Lucifero ’e tōna mau ta’ata i te mau rāve’a ’āpī rau ato’a ’e te tūreiara’a nō te ha’aparare i te mau ha’avare nō ni’a i te orara’a ’e te puna mau nō te ’oa’oa. Nō reira, nō te rave i terā mea i tae mai ai ’outou i te fenua nei e rave, tītauhia te ’aravihi fa’aterera’a maita’i roa a’e e noa’a i tō ’outou u’i ’ia ha’apu’e.

’Aua’a a’e maoti, e mau hi’ora’a fa’ahiahia nō tātou ’ia pe’e. Hi’o noa atu tō te ao i te ’aravihi fa’atererera’a rahi o te mau tāne ’e te mau vahine mai ia Napoleon, Jeanne d’Arc, George Washington, Mahatma Gandhi, Māmā Teresa ’e te vai atura, tē ti’aturi nei rā vau ē te feiā fa’atere maita’i roa a’e tei ta’ahi i ni’a i te fenua nei ’o te mau peropheta nā te Atua ïa.

Tae roa mai i teie mahana, e 16 tāne tei mā’itihia e te Fatu nō te riro ’ei mau Peresideni nō tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia i teie nei tau tu’ura’a—teie tau tu’ura’a rahi hope nō te tua’ā’ai o te fenua nei. 10 i roto i teie 16 taea’e tā’u i mātau maita’i. (E ’ere te reira i te tahi fa’a’itera’a rahi maori rā e fa’a’itera’a nō te fāito o tō’u matahiti. E nehenehe e parau ē : E mei’a pī e’ita vau e ’amu atu.)

I teienei, mai te peu e rave pāpū ’outou i te ti’ara’a feiā mileniuma mau, tē a’o atu nei au ia ’outou ’ia tuatāpapa i te orara’a ’e te mau ha’api’ira’a a teie 16 peropheta nā te Atua.2 E taui te reira i tō ’outou orara’a. Fāri’i ānei ’outou i te tahi parau tumu nō ni’a i te fa’aterera’a tā’u i ’apo mai ia rātou ra ?

’Ua ora te peresideni Joseph Fielding Smith, te 10 o te Peresideni o te ’Ēkālesia, i te tahi noa fare i pīha’i iho i tō mātou, ’a vai tamari’i ai au. ’O tāna nā tamaiti hope’a e piti tō’u mau hoa. Pinepine rāua i te ani iā’u ’ia haere i tō rāua fare.

’Ua riro mai te peresideni Smith ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia i te matahiti 1971, i te taime ’a pi’ihia ai au ’ei peresideni rahi nō te Ha’api’ira’a Sābati. I tō māua ta’u vahine, ’o Dantzel i terā tau, ’āpe’era’a iāna i te pae hope’a o te matahiti i te ’āmuira’a ārea mātāmua i fa’atupuhia i Manchester (Peretāne), ’ua hi’o vau i te hō’ē ha’api’ira’a pūai nō ni’a i te fa’atere-maita’i-ra’a, ’a ani ai te peresideni Smith i te parau fa’a’ite o nā hui mana fa’atere rahi tei putuputu i roto i te hō’ē piha hou te ’āmuira’a.

I te otira’a tā rātou pauroa parau fa’a’ite, ’aita te peresideni Smith i fa’aue ti’a atu i te ’āvei’a e rave, ’ua ti’a rā ma te tura peresideni ’e ’ua ani ia rātou ’ia tūru’i i ni’a i te pa’ari o tōna 94 matahiti ’a fa’a’ite ai ’oia i tōna here ’e tōna hina’aro mau e tauturu ia rātou. ’Ua māere au i te mana o teie fa’atere i te fa’a’itera’a i tōna here ’e tōna ti’aturi i tōna mau ta’ata. I te fa’aotira’a te ’āmuira’a ārea, i te ha’amāuruurura’ahia te peresideni Smith nō tāna a’ora’a maita’i, ’ua pāhono noa ’oia : « ’Aita vau i haere mai nō te ’ore e manuia ».3

’Ua vai tōna fa’aro’o ē, e arata’i te Fatu i te terera’a ’ohipa ’a rave ai ’oia i te mau mea ato’a i tōna mana nō te fa’anu’u i te ’ohipa. Te fa’aro’o, te pure, te tuatāpapara’a ’e te ravera’a i te ’ohipa, e rapura’a manuia ïa. Mai tā te peresideni Smith i ’ore i tere i Peretāne nō te ’ore e manuia, ’ua tono ato’a mai tō tātou Metua ia ’outou i te fenua nei i teie tau tu’ura’a hope’a nō te manuia, ’aita atu ai—’e nō te ’ite i te ’oa’oa ’a nā reira ai ’outou.

’A piti noa matahiti tō te peresideni Ezra Taft Benson rirora’a ’ei melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, i te ’āva’e tītema 1945 ra, i muri mai i te pau rahi o te Tama’i rahi II o te ao, ’ua pi’i te peresideni George Albert Smith iāna ’ia peresideni i te misiōni nō ’Europa. E mea fifi roa te orara’a i reira. 10 āva’e teie misiōni tāna, e misiōni nō te here i te mau melo tei ta’ahuri te orara’a i te tama’i, ’ua tere Elder Benson nā Heremani, Pōrōnia, Tehekosorovakia ’e Tanatinavia, ’ua ’ōpere i te mā’a, te ’ahu ’e te ’ahu ta’otora’a i te feiā mo’a tei māuiui.4 ’Ua fa’aruru noa ’oia i te mau fifi e au ē e’ita e nehenehe e matara. ’Ātīrā noa atu, ’ua fa’a’ite noa ato’a ’oia i te « fa’aro’o fati ’ore i te mana o te Fatu ’ia upo’oti’a i te mau fifi ».5

Maha ’ahuru matahiti i muri iho, i novema 1985, ’ua tono te peresideni Benson, i fa’atōro’a-noa-hia ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia, iā’u te melo hou nō te Tino ’Ahuru Ma Piti e ’īriti i te ’ūputa o te mau fenua nō ’Europa Hiti’a o te rā tei raro a’e i te zugo o te kōmūni.

E mana’o ineine ’ore tō’u nō teie huru tonora’a rave ’atā, ’ua nā roto a’ena rā te peresideni Benson i terā medebara nā mua iā’u. E aha pa’i ïa e’ita e roa’a iā’u ’ia nā reira ato’a ? ’Ua tūra’i tōna hi’ora’a iā’u ’ia pure ’e ’ia ’ohipa i te pūai roa e noa’a iā’u ’a hi’o atu ai i te rima temeio ’e te tauturu o te Fatu.6

’Ia teimaha noa atu hō’ē o tātou, e ha’api’ira’a rahi te nehenehe e ’apo, mai te peresideni Benson mai. E va’u matahiti tōna tāvinira’a to’opiti ’ei ’āpōsetolo ’e ’ei fa’aterehau nō te ’ohipa fa’a’apu i roto i te fa’aterera’a a te peresideni marite ra Dwight D. Eisenhower.

Nāhea ’oia i te fa’anahora’a ? Teie tāna mau parau : « ’Ua ’ohipa vau ma tō’u pūai ato’a ’e ’ua rave ho’i i te mea ato’a e noa’a iā’u. ’E ’ua tāmata noa vau i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a. ’Ei reira e vaiiho atu ai i te Fatu ’ia fa’atupu na i te manuiara’a ».7 E mau parau teie e ’apo mai i roto i te orara’a.

’Ua riro te peresideni Gordon B. Hinckley i te hō’ē fa’atere pe’epe’e tei ha’api’i ta’a ’ē roa nō ni’a i te fa’aterera’a o te ’Ēkālesia. Hou tāna tāvinira’a ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia, ’ōna te 15 , ’ua riro ’oia ’ei tauturu nō e toru peresideni nā mua atu. I tōna ho’ira’a mai mai tāna misiōni ’ei taure’are’a i Peretāne, ’ua ’ohipa ’oia nō te ’Ēkālesia i roto i te mau tōro’a rau, i raro a’e noa rā i te fa’aterera’a o te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti. ’Ua ani-pinepine-hia ’oia e ha’amatara i te mau fifi rarahi. ’Ei hi’ora’a, ’ua fa’aue te peresideni David O. McKay i te taea’e Hinckley ’ia hi’o e nāhea i te tu’u i te ’ōro’a hiero ’ei hōho’a ’ia ti’a te hurira’a parau ’ia ravehia nō te ’Ēkālesia tē parare noa atu ra.

’Ua riro te peresideni Hinckley ’ei ta’ata tūreia maita’i hope. ’Ua paraparau pāpū ’oia nō ni’a i te ’evanelia i te mau ta’ata ato’a, te pāpa’i ve’a ’e tae noa atu i te mau fa’atere o te ao. ’Ua ’ite au iāna i te tāmarūra’a i te ’ā’au o Mikhail Gorbachev, te peresideni tahito nō te ’Āmui-tahi-ra’a Tovietika, tei ’ōtohe na i te anira’a ’ia fārerei i te peresideni Hinckley i roto i tōna piha tōro’a. ’Ua hina’aro Gorbachev tāne ’ia haere mai te peresideni Hinckley i tāna hōtēra. I tō rāua rā fārereira’a i te pū fa’atere o te ’Ēkālesia, ’ua fa’a’ite atu te peresideni Hinckley i te rā’au fa’anehenehe i roto i te piha ’āpo’ora’a a te Peresidenira’a Mātāmua, nō ’ō mai i te fenua « Circassia ». I tō te peresideni Hinckley paraura’a ia Gorbatchev tāne nō hia mai te rā’au, ’ua māere roa ’oia ! Nō ’ō mai terā rā’au i te fenua mau o tōna fānaura’a i Rusia !8 ’Ua taui tōna huru i terā iho taime.

E mana’o ’ana’anatae noa tō te peresideni Hinckley, e fa’ahope’ara’a ho’i nō tōna fa’aro’o hope i te Fatu. Fātata 13 matahiti ’ei peresideni, ’ua arata’i ’oia i te ’Ēkālesia nā roto i te hō’ē tau ’āpī, mai te mau hiero na’ina’i, te patura’a o te pū ’āmuira’a, te fa’aarara’a nō e 79 hiero ’āpī ’e te ha’amo’ara’a ’e te ha’amo’a-fa’ahou-ra’a o e 95 hiero i ni’a i te 124 e tere ra. ’Aita e ’ōti’a tō te peresideni Hinckley hi’ora’a ātea, nā reira ato’a tāna tītaura’a iāna iho nō terā hi’ora’a ātea.

E ’aivāna’a te peresideni Hinckley nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia. E hi’o ato’a ’oia. ’E nō reira, ’aita tōna mata’u e poro nō ni’a i te ananahi. Fa’aro’o na i tāna mau parau : « E ’ohu noa atu teie ’ohipa [a te Mesia] ma te hanahana ari’i ’e te mana ē ’ī roa te fenua. E matara ïa te mau ’ōpani tei piri i teienei i te porora’a ’evanelia. Mai te mea e tītauhia, penei a’e e ’āueue te Mana hope i te mau fenua nō te fa’aha’eha’a ia rātou ’ia fa’aro’o mai rātou i te mau tāvini a te Atua ora ra. Te mea ato’a e tītauhia, e tupu ïa ».9

I teienei, ’o te peresideni Thomas S. Monson te peropheta ora a te Fatu i ni’a i te fenua nei. ’Ua here tātou iāna, tē pāturu nei tātou iāna ’e tē pure nei tātou nōna ! ’Ua ha’api’i rahi ho’i tātou mai iāna ra ! ’A feruri na. ’Ua pi’ihia ’oia ’ei ’episekōpo i te 22ra’a o tōna matahiti. I roto i tāna pāroita e 80 vahine ’ivi. ’Ua pi’ihia ’oia ’ei ’āpōsetolo i tōna matahiti ’āpī, 36 matahiti. ’Ua ora noa te peresideni Monson i tōna orara’a mai te parau ē « Mai te mea ’ua hina’aro te Fatu ’ia ravehia te hō’ē mea, ’ua hina’aro vau iāna ’ia ’ite ē, e ti’a iāna ’ia parau ia Tom Monson ’ia rave i te reira ».10

’Ua fa’a’ite mai ’oia ia tātou nāhea i te toro atu i te rima nō te fa’aora i te ta’ata hō’ē. Nā roto i te hi’ora’a, ’ua ha’api’i mai ’oia ē, e mea faufa’a a’e te aupurura’a ta’ata i te fa’anahora’a hora ’aore rā te mau ’āpo’ora’a ’e te mau tārena.

I te roara’a o tōna orara’a, ’ua pinepine te peresideni Monson i te tīpu’u haere i tōna purōmu i te fare noa atu e mahana ’ohipa roa tei ma’iri na. Te tahi taime e tāpe’a ’oia i te fare ma’i nō te tāmāhanahana i tei ’oto. I te tahi atu mahana, e arata’ihia ’oia i te tahi fare ta’a ’ē. Pinepine tāna pātōtōra’a ’ūputa i te matara i ni’a i te roimata o te ta’ata e parau mai : « Nāhea ’oe i te ’itera’a ē, e mahana teie i fa’aru’e ai tā māua tamahine ? » ’e ’aore rā « Nāhea ’oe i te ’itera’a ē, e mahana fānaura’a nō’u ? »

I te roara’a o tōna orara’a, ’ua tāmau noa te peresideni Monson i te fa’a’ite i nā huru tumu e piti e fa’ariro nei i te mau peropheta a te Atua ’ei fa’atere ta’a ’ē roa. ’A tahi, ’ua fa’a’ite ’oia i te hi’ora’a nō nā ture rahi mātāmua e piti—here i te Atua ma tō tātou ato’a nei vārua, ’e here i tō tātou ta’ata tupu, te mau tamari’i a te Atua, mai ia tātou iho. Te piti, ’ua ’ite te peropheta tāta’itahi nāhea i te fāri’i i te heheura’a ’e ’ia pāhono ’oi’oi i te reira, ’ia tae noa mai te reira. E hi’ora’a mau te peresideni Thomas S. Monson nō te fa’aterera’a parau ti’a.

E rave rahi huru e ’itehia i ni’a i te mau peropheta ato’a nā te Atua. Te hō’ē, ’oia ho’i ïa, ’ua māramarama te peropheta tāta’itahi i te faufa’a rahi o te ture hanahana. E haere ’āpipiti, rima ’e rima, te ’ite o te ture hanahana ’e te fa’aterera’a manuia ’e te parau ti’a Rahi noa atu te mau ture a te Atua e ’ite ’outou—’e hau roa atu, e ora atu ’outou—rahi noa ato’a atu tā ’outou fa’aterera’a parau ti’a i te manuia.

I tō’u rirora’a ’ei pīahi taote ’āpī, ’ua ha’apāpū mai ta’u tuatāpapara’a māite o te tino ta’ata nei ē, tē ora nei te Atua. ’E ’a ’ite noa ai au ē, e hāmanira’a nā te Atua te tino, ’ua feruri haere noa vau i te mau ture a te Atua e fa’atere nei i te tino. Nā roto i te tuatāpapara’a rahi a te mau piha mā’imira’a, ’ua ha’api’i atu vau i te ture e fa’atere nei i te tūpa’ipa’ira’a māfatu. I muri mai, ’ua ha’api’i au ē, e nehenehe e tāpe’ahia te tūpa’ipa’ira’a māfatu nō te hō’ē ārea taime ’ei fa’a’ōhiera’a i te tāpūra’a ’e te tāta’ira’a. E ravehia te reira nā roto i te tauira’a i te fāito sodium/potassium i roto i te toto haere i te māfatu. I muri iho, ’ia fa’a’amuhia te māfatu i te toto ’e te fāito au nō te sodium/potassium, e tūpa’ipa’i fa’ahou mai te māfatu. ’Ua ’itehia ē, e nehenehe te reira e parau-ātea-hia, e ti’aturihia ’e e tupu fa’ahou.

Nō fa’ata’a noa atu nei au i te reira i te hō’ē piha ha’api’i tōro’a taote. E taote ’orometua i reira tei ani mai : « E mai te peu e’ita e nā reira ? » ’Ua pāhono atu vau : « E nā reira noa ! E mea nā reira mai te au i te ture a te Atua »

E’ita te ture a te Atua e nehenehe e uiuihia ’e e fēa’ahia. E’ita te ture a te Atua e nehenehe e pāto’ihia ’e e mārōhia. ’E ’ia ha’apa’ohia te ture a te Atua, e tae noa mai iho ā te mau ha’amaita’ira’a e au. Tei roto noa te ha’amaita’ira’a i te ha’apa’ora’a i te ture e au i te reira.11

E nehenehe te mana’o « existentialiste » (fērurira’a hi’o i te vaira’a o te hō’ē mea) e tātātara i tāna parau ; e nehenehe te mana’o « relativiste » (ferurira’a taui ture mai te au i te terera’a o te mau mea) e hāmani i te mana’o ’e tā rātou hi’ora’a piriha’o i te vaira’a mau—e mea pāpū ’ore ho’i terā parau mau—e ture te ture ! Te parau mau a te Atua, e parau mau pāpū ïa ! Te mea e parau te Atua ē, e mea ti’a,  e mea ti’a ïa ! Te mea e parau te Atua ē, e mea hape,  e mea hape ïa !

’O te tumu ïa e mea tītau-roa-hia ’ia ’ite mai ’outou i te mau ture a te Atua. Tē fa’atere nei te reira i teie ao nui ’e te mau mea rau e rave rahi. ’Ia ’ōfatihia te mau ture a te Atua, tē vai ra te mau fa’ahope’ara’a. Noa atu ā tō tātou ’oto nō rātou e ’ōfati nei i te mau ture a te Atua, ’ia ’aufauhia te fa’autu’ara’a e ti’a ai. ’Ia ha’apa’ohia te ture a te Atua e ti’a ai.

’Ua ha’api’i au i te reira ’ei taote tāpū nō te peresideni Spencer W. Kimball. I te ’inora’a te pāteri māfatu (pacemaker) tei tu’uhia i roto i tōna tino, ’ua ho’i mai te peresideni Kimball e farerei iā’u nō te tauturu. Nā mua rā, ’ua ani mai ’oia ’ia hōro’a vau i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a. I muri mai i teie ha’amaita’ira’a tei fa’ahiti ē, e tāta’ihia tāna pāteri māfatu, ’ua parau mai nei ’oia : « I teienei, e rave ’oe i tei tītauhia nō te fa’atupu i teie ha’amaita’ira’a ».

’Ua rave au i te tāpūra’a. I ni’a i te niuniu e fa’atae i te uira mai te pāteri i te māfatu, ’ua ’itehia mai iā’u te putara’a te pāruru uira. I te taime iho ā ’ua taui au terā niuniu ’ino, ’ua tere fa’ahou ā te pāteri māfatu, ’ua tūpa’ipa’i au fa’ahou mai te māfatu o te peresideni Kimball. Noa atu ā e peropheta, ’aita i ti’a i te ture nō te fa’ahorora’a uira’a ’ia ha’avare-’ite-hia.

’E ’oia mau ’ua riro te peresideni Kimball ’ei peropheta nā te Atua. ’Ua hi’o maita’i au iāna i roto i te mau ma’i rau ’e ’ua ’ite au i tāna tuatāpapara’a pūai ’e te hōhonu nō te ’imi i te heheura’a, ’ua riro mai ’oia ’ei ti’a arata’i nō’u. ’Aita e ’ōti’a tō’u here nōna !

’Ī noa atu te mau mea pāpū ’ore i roto i te ao, ’aita rā e tītauhia ’ia vai te pāpū-’ore-ra’a i roto i tō ’outou ’ā’au ’e tō ’outou ferurira’a i te parau mau ’e te parau hape. Nō roto mai te pāpū-’ore-ra’a i te parau hapehape ’e te ’ite-’ore-hia. Nā ni’a i tō’u ti’ara’a ’āpōsetolo, tē tāparu nei au ia ’outou ’ia ha’api’i i te mau ture taui ’ore a te Atua. ’A ’apo i te reira nā roto i te ha’api’i ’e te fa’aro’o. Te aura’a ra, ’oia ato’a ïa te « [orara’a] ’outou nā roto i te mau parau ato’a nā roto mai i te vaha o te Atua ».12

’A pure nō te fa’ata’a i te mau ture a te Atua ’e tā te mana’o hōhonu o te ta’ata nei, nā reira ato’a terā mau ha’avarera’a ’aravihi a te ’enemi. E tau rahi roa tō Lucifero ha’amaita’ira’a i tāna rāmā. E mea ’aravihi roa ’oia nō te fa’anevaneva, tāviri, ha’avare ’e arata’i ’ē. Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia ’ape i tāna mau herepata mai te ’apera’a ma’i te huru.

Tā te mau mārei noa a Sātane e rave, maori rā, e fa’atae i te ’oto, te ha’avīra’a pae vārua ’e te pohe.13 E parau mau teie noa atu te taime. Te mau fa’ahope’ara’a ’oto nō te ’amura’a i te ’āinu a Lucifero, e nehenehe e parau-ātea-hia, e ti’aturihia, e tupu fa’ahou ā ’e e mana’o-tātarahapa-hia.

I te tahi rā pae, tē parau fafau atu nei au ē, ’ia ha’apa’o ’outou i te mau fa’auera’a a te Atua, ’ia ora ho’i i tāna mau ture, e rahi noa atu ïa tō ’outou tītī-’ore-ra’a. E riro te reira ti’amāra’a i te hōhora i tō ’outou nātura hanahana ma te ha’amanuia ia ’outou iho nei. E faʼatiʼamāhia ’outou i te tītīra’a o te hara. E faʼatiʼamāhia ’outou nō te riro i tō ’outou vaira’a—e fa’atere ’aravihi ’e te parau ti’a. E fa’aineinehia ’outou nō te arata’i nā roto i te a’o ’e te hi’ora’a maitai i te vāhi ato’a e hina’arohia ’outou. ’Aua’a a’e maoti, e nehenehe e parau-ātea-hia, e ti’aturihia ’e e tupu fa’ahou ā te mau ha’amaita’ira’a nō te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua.

’Ei melo nō tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai, ’ua ’ite tātou ē, ’o Iesu Mesia tō tātou Fatu, te Ti’a arata’i hope nō tātou. ’Ei feiā mileniuma mau, ’ua fānauhia ’outou nō te riro ’ei pipi mau nā Iesu Mesia. Inaha ho’i, te rāve’a noa nō te riro ’ei feiā mileniuma mau, ’o te rirora’a ïa ’ei pipi mau nāna !

Nāhea i te ha’amaita’i i tō ’outou ti’ara’a pipi ? E anira’a tā’u ’o te tauturu ia ’outou—te parau mau, e tītaura’a tā’u—mai te peu e fa’aoti ’outuo e fāri’i i te reira. Ha’amata i teie pō ’ia fa’ata’a i te hō’ē taime i te hepetoma ato’a nō te tuatāpapa i te mau mea ato’a ’ua parau Iesu ’e ’ua rave ho’i mai pāpa’ihia i roto i te Faufa’a Tahito, inaha ’o ’oia te Iehova o te Faufa’a Tahito. Tuatāpapa i tāna mau ture mai pāpa’ihia i roto i te Faufa’a ’Āpī, inaha ’o ’oia te Mesia. Tuatāpapa i tāna ha’api’ira’a tumu mai pāpa’ihia i roto i te Buka a Moromona, inaha ’aita e buka pāpa’ira’a mo’a e mea pāpū a’e te heheura’a nō tāna misōni ’e tāna tāvinira’a. ’E tuatāpapa i tāna mau parau mai pāpa’ihia i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, inaha tē tāmau nei ’oia i te ha’api’i i tōna mau ta’ata i teie tau tu’ura’a.

E nehenehe e parau ē, e tītaura’a rahi teie, tē fa’aitoito nei rā vau ia ’outou ’ia fāri’i i te reira. Mai te peu e rave ’outou i te ha’api’ira’a i te mea ato’a e roa’a ia ’outou nō ni’a ia Iesu Mesia, tē parau fafau atu nei au ē, e tupu rahi tō ’outou here nōna ’e nō te mau ture a te Atua, i te fāito e’ita ’outou nei e nehenehe e feruri. Tē parau fafau atu nei au ē, e rahi mai tō ’outou ’aravihi nō te fāriu ’ē i te hara. E rahi roa mai tō ’outou hina’aro e ha’apa’o i te mau fa’auera’a. E ’ite mai ’outou ē, e mea ’aravihi a’e ’outou nō te haere ’ē i te mau fa’a’ana’anataera’a ’e te mau fifi o te feiā tāhitohito i te mau pipi a Iesu Mesia. ’Ei tauturura’a, ’a hi’o i te Arata’i nō te mau tumu parau nō ni’a ia « Iesu Mesia ».14

Tuatāpapa i te mea ato’a ’ua riro Iesu Mesia ma te ’imi itoito nā roto i te pure ’ia māramarama e aha te aura’a o te mau ti’ara’a ’e te mau i’oa tāta’itahi nōna nō ’outou iho. ’Ei hi’ora’a, ’ua riro mau ’oia ’ei arai nō ’outou i mua i te Metua. E piri mai ’oia i tō ’outou pae. E ti’a mai ’oia nō ’outou. E paraparau ’oia nō ’outou, i te mau taime ato’a, ’ia mā’iti ’outou ’ia riro rahi atu ā mai iāna te huru.15

’A ha’amātau iāna nā roto i te tuatāpapara’a i te mau mea ato’a tāna e ha’api’i nei nā roto i tāna mau peropheta ora ’e te mau ’āpōsetolo. Tuatāpapa i « Te ’Utuāfare: E Poro’i i tō te Ao Nei ». Tuatāpapa i « Te Mesia Ora ». To’opiti ato’a tei fāri’ihia nā roto i te heheura’a. ’A pia i te reira i ni’a i te ’Itenati ’e i te vāhi e ’ite ’outou i te mau mahana ato’a.

’O terā mau parau heheu te mea e ti’aturi nei te feiā mo’a mau. ’A pure nō te ’itera’a ē, e ture nā te Atua taua mau parau mau nei. ’A ha’api’i i te fa’ahiti i te reira mai te au i tā ’outou iho mau parau. Ha’api’ipi’i ! ’Ei reira e pure ai nō te ’imi i te rāve’a ’ia paraparau nō ni’a i te mea ’ua ti’aturi ’outou. E rahi atu ā tō ’outou ’aravihi nō te fa’atere ’e nō te fa’auru atu ma te parau ti’a, ’ia rave ’outou i te reira.

I te hō’ē mahana i muri nei, e ti’a atu ’outou i mua i te Fa’aora. E tahe mai te roimata, e’ita e nehenehe fa’ahou, ’ia ti’a atu ’outou i mua i tōna aro mo’a. E tāfifi ’outou nō te ’imira’a e aha te parau atu nō te ha’amāuruuru iāna nō te ’aufaura’a i tā ’outou mau hara, nō te fa’a’orera’a i tā ’outou mau ’ohipa ’ino ato’a i ni’a ia vetahi ’ē, nō te fa’aorara’a ia ’outou i te mau pēpē ’e te mau ’ohipa ti’a ’ore o te orara’a.

E ha’amāuruuru ’outou iāna nō te ha’apūaira’a ia ’outou i te ravera’a i te ’ohipa teimaha roa, nō te fa’arirora’a i tō ’outou mau paruparu ’ei pūai ’e nō te fa’ati’ara’a ia ’outou ’ia ora ’e ana ’e ’e tō ’outou ’utuāfare ē a muri noa atu. E mātau roa mai ’outou ’e e pāpū roa mai ho’i tōna hīro’a, tāna tāra’ehara ’e tōna huru.

’Aita rā e tītauhia nei ’ia tīa’i roa i terā taime. ’A mā’iti ’ia riro ’ei pipi mau nāna i teie nei taime. ’A riro ’ei ta’ata here mau iāna, ’ei ta’ata hina’aro mau e tāvini ’e e fa’atere mai tāna i rave.16

’O tātou tōna mau ta’ata ! Tei raro a’e tātou i te fafaura’a e ’āfa’i i te poro’i o te ’evanelia i te mau fenua ato’a, i te mau nūna’a ato’a, i te mau reo ato’a ’e i te mau ta’ata ato’a. ’Ia ’ohipa tātou ma te mana’o pāpū ’ia riro ’ei feiā fa’atere parau ti’a, e hīmene ana’e ïa tātou ē : « Ara mai tātou i te ’ohipa maita’i [a te Fatu] ».17

I teienei, nā ni’a i tō’u ti’ara’a ’ei ’āpōsetolo nōna, tē pi’i nei au i taua nau tāviri nō te vaiiho i te hō’ē ha’amaita’ira’a i ni’a ia ’outou tāta’itahi. Tē ha’amaita’i nei au ia ’outou nō te ha’api’i i te mau ture a te Atua ’e nō te ora i te reira. Tē ha’amaita’i nei au ia ’outou nō te riro ’ei hi’ora’a maita’i, i te parau ’e te ’ohipa, nō te pipi mau nā Iesu Mesia. Tē ha’amaita’i nei au ia ’outou ’ia ora mai ’outou i te tītīra’a o te hara, ’ia ’ana’ana ho’i i te maita’i ’e te māramarama e tūra’i mai ia vetahi ’ē ’ia hina’aro ’ia ’ite i te puna o tō ’outou māramarama ’e ’ia putapū ho’i i te reira. Tē ha’amaita’i nei au ia ’outou ’ia manuia tā ’outou tauto’ora’a i te ha’api’ira’a ’e i te tōro’a. Tē ha’amaita’i nei au ia ’outou nō te ’imi i te hoa vi’ivi’i ’ore nō ’outou ’e nō te aupuru ho’i iāna. ’E tē ha’amaita’i nei au ia ’outou tāta’itahi nō te riro ’ei fa’atere parau ti’a i roto i te ’utuāfare, te huira’atira, te fenua ’e i roto i te ’Ēkālesia.

’O tā’u ïa ha’amaita’ira’a ma te parau ē, tē ora nei te Atua ! ’O Iesu te Mesia ! ’O teie tāna ’Ēkālesia. Tē nā reira nei au i te fa’a’ite pāpū nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o Te ’Ohipa 17:11 ; Alama 32:6.

  2. Hi’o LDS.org. E mātēria rau ato’a i roto i te Vaira’a buka ’evanelia nō te tauturu i tā ’outou tuatāpapara’a

  3. Hi’o Spencer J. Condie, Russell M. Nelson: Father, Surgeon, Apostle (2003),  165.

  4. Hi’o Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson: A Biography (1987), 197–227.

  5. Rata nā Harold B. Lee ia Ezra Taft Benson, i roto Dew, Ezra Taft Benson,  224.

  6. Hi’o 2 Nephi 27:20-21.

  7. Ezra Taft Benson, i roto Dew, Ezra Taft Benson, viii.

  8. Hi’o Condie, Russell M. Nelson, 279.

  9. Gordon B. Hinckley, « Look to the Future », Ensign, Nov. 1997, 68.

  10. E paraparaura’a ’e te peresideni Thomas S. Monson iho.

  11. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 130:20-21.

  12. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 84:44

  13. Hi’o 2 Nephi 2:27.

  14. Hi’o i te Arata’i nō te mau tumu parau, « Iesu Mesia » I raro a’e i te reira upo’o parau, e 57 tumu parau nō ni’a iāna. Nō te mau pāpa’ira’a mo’a e ’ere nā roto i te reo peretāne, ’a fa’a’ohipa i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A fa’ariro i te reira mātēria ’ei fa’anahora’a ha’api’ira’a tumu nō ’outou.

  15. Hi’o 3 Nephi 27:27.

  16. ’Ua fa’aara Abinadi i nā feiā parau ti’a ’ore tei haru iāna ē : « ’Aore ’outou i onoono i te pa’ari » (Mosia 12:27). E ’ite ato’a paha ’outou i taua huru nei i roto i te feiā taivā nō tō ’outou u’i.

  17. « Ara mai tātou », Te mau hīmene, n° 148.