’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 4: « Te hoê vahi Ohiparaa Aano e te Ateatea »


Pene 4

« Te Hoê Vahi Ohiparaa Aano e te Ateatea »

I te 26 no Ditema 1866 ua ruru te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i raro a‘e i te arata‘iraa a te Peresideni Brigham Young. I te pae hopea o te rururaa, ua faaite te Peresideni Young, te piti o te Peresideni o te Ekalesia, i te hoê hinaaro ia haamau faahou i te mau Sotaiete Tauturu i roto i te taatoaraa o te Ekalesia.1

I te matahiti i muri iho, ua ite te Peresideni Young i te rû rahi ia tauturu i te mau episekopo i roto i ta ratou hopoi‘a ia ma‘imi e ia tauturu i te feia e vai ra i roto i te fifi. No te haamataraa i te hoê tutavaraa i te haamau faahou i te Sotaiete Tauturu i roto i te mau paroita atoa, ua horo‘a oia i teie a‘o i te mau episekopo: « A vaiiho i te mau tuahine ia faanahonaho i te mau Sotaiete Tauturu a te mau Vahine i roto i te mau paroita e rave rahi. E rave rahi to tatou mau vahine taleni i rotopu ia tatou, e te hinaaro nei tatou i ta ratou tautururaa i roto i teie ohipa. E mana‘o paha te tahi e e ohipa faufaa ore teie, e ere râ; e e ite outou e o te mau tuahine te puai o te ohipa. A horo‘a’tu ia ratou te maitai o to outou paari e to outou ite, a horo‘a’tu ia ratou to outou faaururaa, a arata‘i e a faatere ia ratou ma te paari e te maitai, e e itehia ia ratou te mau piha no te feia vêvê e e noaa ia ratou te mau rave‘a no te turu ia ratou e hoê ahuru taime vitiviti a‘e i te Episekopo.2

E faanahonaho-faahou-hia ïa te mau tuahine i raro a‘e i te mana no te autahu‘araa e, mai ta te Peropheta Iosepha Semita i parau, « tuuhia i roto i te hoê vahi i reira [ratou e nehenehe ai] e rave mai te au i te mau mana‘o aroha ta te Atua i tanu i roto i to [ratou] mau ouma ».3 E haapuai ïa ratou i to ratou mau utuafare e te tahi atu mau utuafare i roto i te fifi, i te pae tino e i te pae varua. Na roto i teie taviniraa, e rahi ïa to ratou iho faaroo e te parau-ti‘a. Ua haapii te Tuahine Eliza R. Snow e e « haamaitai e e faateitei te Sotaiete Tauturu i [te mau tuahine] e na ni‘a‘e i te mau mea atoa, e haapuai ia ratou i roto i te faaroo i te Evanelia, e na roto i te reira raveraa, e riro ïa ratou ei mauhaa no te faaora i te mau taata e rave rahi.4

Hoê Sotaiete Tauturu i roto i te mau Paroita tata‘itahi.

Ua pii te Peresideni Young i te Tuahine Snow ia tavini i te Ekalesia na roto i te tereraa i te mau tuhaa fenua atoa, no te tautururaa i te mau episekopo ia faanahonaho i te mau Sotaiete Tauturu. Ua parau oia, « Ua faaue te Peresideni Young i te mau Episekopo ia faanahonaho i te mau Sotaiete Tauturu a te mau Vahine i roto i ta ratou mau paroita, e… ua tapiti i te aniraa, ma te faahaere atu te reira i te mau vahi nohoraa atoa, ma te piiraa i te mau tuahine ia tomo atu i roto i te mau faanahonahoraa, eiaha noa no te tauturu i te feia vêvê, no te faatupu râ i te mau ohipa maitai e te hanahana atoa ».5

Ei papa‘i parau no te Sotaiete Tauturu matamua a te mau Vahine i Nauvoo, Illinois, ua tape‘a te Tuahine Snow i te mau minuti o te mau pureraa, e tae noa’tu i te mau haapiiraa a Iosepha Semita (a hi‘o i te pene 2). I roto i te tere mai Nauvoo e tae atu i te Afaa no Roto Miti, ua paruru maite oia i ta’na buka minuti. Ua taa ia’na te faufaa rahi o te mea tei haapiihia i te mau tuahine i roto i taua mau pureraa ra. Ua ite oia nahea te sotaiete e ti‘a ai ia faanahohia e ua haamana‘o oia i te mau parau tumu i reira i haamauhia ai te reira. Ua taa ia’na e ua riro te faanahonahoraa ei tufaa tumu no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua tatara oia, « E ere te ohipa matau-noa-hia ia ruru i roto i te hoê faanahonahoraa mai teie te huru. Teie faanahonahoraa e faanahonahoraa ïa na te Ekalesia a te Mesia, e mea maitai roa te reira i roto i te mau tau turaa evanelia atoa ».6 I teie nei, a tere ai oia mai tera paroita e tera paroita, ua haapii faahou oia mai roto mai i te mau minuti.

Ma te Faarahi i te Orama e te Mana o te mau Tuahine

Taaê noa’tu i te aniraa i te Tuahine Snow ia rave i te ohipa e te feia faatere i roto i te paroita tata‘itahi, ua faarahi te Peresideni Young i ta’na ohipa. Ua parau oia, « Te hinaaro nei au ia haapii oe i te mau tuahine ».7 Noa’tu e aita oia i faataahia o te piti o te peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu e tae noa’tu i te matahiti 1880, ua horo‘ahia ia’na te hoê â mau hopoi‘a ta te Fatu i horo‘a i te Tuahine Emma Semita: « ia a‘o atu i te mau parau mo‘a, e ia faaitoito i te ekalesia, mai te au i tei horo‘ahia ia oe e to’u nei Varua ». 8

Ua horo‘a atoa te Peresideni Young i te a‘o i te mau vahine no te Ekalesia. Ua faarahi ta’na mau a‘oraa e te mau haapiiraa a te Tuahine Snow i te orama o te mau tuahine no ni‘a i to ratou mana no te maitai i roto i to ratou mau utuafare, i roto i te Ekalesia, e i roto i te ao nei. Ua parau te Tuahine Snow:

« Mai te mea te ite ra te hoê o te mau tamahine e te mau metua vahine e ua taoti‘a-rii-hia ratou i roto i to ratou iho oraraa, e ite ïa ratou i teie nei i te hoê hi‘oraa ateatea no te mau puai e te mau ite tata‘itahi no te rave i te maitai ta ratou i farii hua.… Ua iriti te Peresideni Young i te taviri no te hoê vahi aano e te ateatea no te ohiparaa e te haafaufaaraa ».9

E faaite mai te tai‘o-faahou-raa i te tahi o te mau haapiiraa e te mau tautooraa tei faataa mai i te huru o te Sotaiete Tauturu i te tufaa hopea o te mau matahiti 1800 e nahea te Sotaiete Tauturu tei haamau-faahou-hia i te faarahiraa i te orama e te huru parau-ti‘a o te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Te Aroha

Mai te au i te hoho‘a tei haamauhia e Iosepha e Emma Semita i Nauvoo, ua tamau noa te aroha i te riro ei niu no te mau mea atoa, i te pae varua e i te pae tino, no reira hoi i faanahonahohia‘i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. Ua haapii te Peresideni Young:

« Tei roto paatoa te reira i ta tatou haapa‘oraa faaroo. Te mau parau e te mau ohipa maitai atoa, te mau mea pae tino atoa, te mau mea pae varua atoa, te mau mea i te ra‘i, te mau mea i ni‘a i te fenua nei e te mau mea i raro i te fenua atoa ua haatihia e ta tatou haapa‘oraa.… Mai te mea e rave tatou i teie mau mea, e e oaoa i te rave i te ohipa ti‘a, e [haapaarihia] ïa to tatou mau avae e te aueue ore mai te mau niu o teie mau aivi mure ore. Eiaha tatou e hinaaro i te tahi mea [maori râ] i ni‘a i te mau ture parau-ti‘a, e mai te mea e hinaaro ti‘a tatou, e faahaere atu ïa tatou i te reira ia vetahi ê, ia hamani maitai e ia î i te here e te aroha no te taatoaraa ».10

Fariu-ê-raa’tu i te mau Peu no te Ao nei.

I roto i to’na utuafare, ua haapii te Peresideni Brigham Young i ta’na mau tamahine ia « tatara ê atu te mau mea ino e te faufaa ore, e ia haamaitai i te mau mea maitai atoa e te nehenehe ».11 Te tatararaa o te iritiraa ïa i te tahi mea. I to te Peresideni Young a‘oraa i ta’na mau tamahine ia tatara, te parau râ oia ia ratou ia fariu ê atu i te mau peu ti‘a ore e te ahu tano ore o te ao nei. Ua poro atoa oia i te tatararaa e te tauiraa i te taatoaraa o te Ekalesia.

I roto i te a‘oraa i te Feia Mo‘a ia faaru‘e i te mau peu o te ao nei, ua horo‘a te Peresideni Young i te a‘o e tano o tei tu‘ati i te mau mea o te oraraa i te mau mahana atoa. Ua faaitoito oia i te oraraa tarani e te rave puairaa i te ohipa. Ei hi‘oraa, ua a‘o oia i te mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu ia taui i ta ratou mau peu tamaaraa e te atuaturaa i te fare. Te tatararaa ua hau atu ïa i te raveraa i te hoê huru oraraa ohie a‘e; te hoê tauiraa ïa o te aau. E ti‘a i te mau tuahine ia faataa ê atu ia ratou i te toe‘a o te ao nei, ia riro ei Feia Mo‘a mau, ei nunaa na te Fatu. Ua parau te Tuahine Eliza R. Snow: Eaha te mea ta’u e hinaaro i te tatara ? O to’u ïa ite ore e te mau mea atoa e ere na te Atua ».12

Te Heheuraa a te Taata Iho

Ua pee te Tuahine Snow i te a‘o a te feia faatere no te autahu‘araa e ua fafau oia i to’na mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu e e haamaitaihia ratou ia na reira ana‘e ratou. Ua haapii atoa oia e e nehenehe ta te mau vahine tata‘itahi e farii i te faaûruraa no te arata‘i ia ratou i roto i to ratou iho mau oraraa, to ratou mau utuafare e ta ratou mau hopoi‘a i roto i te Ekalesia. Ua parau oia: « A parau i te mau tuahine ia haere i mua e ia rave i ta ratou mau hopoi‘a, ma te haehaa e te haapa‘o maitai e e parahi mai ïa te Varua o te Atua i ni‘a ia ratou e e haamaitaihia ratou i roto i ta ratou mau ohipa. Ia imi ratou i te paari eiaha râ te mana e e noaa ïa ia ratou te taatoaraa o te mana ta ratou e faaohipa ma te paari ».13

Ua tauturu ta’na haapiiraa faaûruhia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia faaruru i te mau tamataraa o to ratou ra tau. Ua haapii oia e mai te mea e tamau noa ratou i te imi i te arata‘iraa e te tamahanahanaraa a te Varua Maitai, e nehenehe ïa ia ratou ia oaoa i te hau noa’tu te fifi. Ua parau oia e e « hamâha te Varua Maitai e e faaî i te mau hiaa‘i atoa o te aau o te taata, e e faaî i te mau apoo atoa. Ua parau faahou oia e « Ia î ana‘e au i taua Varua ra, e maha ïa to’u varua, e e nehenehe ta’u e parau papû atu e au ra aita roa’tu te mau mea faufaa ore o te mahana e ti‘a nei i ni‘a i to’u haere‘a. Ia ere râ vau i te tape‘a i taua varua ra e te mana o te Evanelia, e ia farii râ i te varua o te ao nei, noa’tu e mea iti roa, e tae mai ïa te pe‘ape‘a; e vai mai te tahi mea hape. E tamatahia vau, eaha ïa te mea o te tamahanahana ia’u ? Eita e noaa ia outou ia tamahanahana mai ia’u no te haamâha i te mana‘o tahuti ore, maori râ te mea ana‘e e tae mai no ô roa mai i te Puna o te ra‘i ra. E ere anei e haamaitairaa no tatou ia ora ia nehenehe ia tatou ia fana‘o tamau noa i teie, ia tahe noa mai i roto i to tatou mau varua ? »14

Te Parururaa i te Peu no te Faaipoiporaa i te Vahine Rau.

I te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua heheuhia te peu no te faaipoiporaa i te vahine rau ia Iosepha Semita.15 Noa’tu i te haamataraa e mea fifi roa teie peu i te fariihia e te mau taata e rave rahi, ua ite râ te Feia Mo‘a haapa‘o e e peropheta o Iosepha Semita na te Atua. Ua pee ratou i te hinaaro o te Fatu mai tei heheuhia i to ratou peropheta. Ua rave ratou i te mau fafauraa i te Atua e ua haapa‘o i taua mau fafauraa ra ma te puai e te itoito.

I te haamau-faahou-raa-hia te Sotaiete Tauturu i te pae hopea o te mau matahiti 1860, te riro noa ra â te faaipoiporaa i te vahine rau ei tufaa no te oraraa o te mau melo no te Ekalesia. Area râ, e rave rahi te mau taata i te Mau Hau Amui no Marite tei ti‘aturi e ua haaviiviihia e ua hamani-ino-hia te mau vahine e ora ra i te ture no te faaipoiporaa i te vahine rau. Ei hopearaa no te taa-ore-raa o te huiraatira no ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e to ratou mau ti‘aturiraa, ua haamana te faatereraa hau no te fenua i te hoê ture ia opani i te mau faaipoiporaa i te vahine rau.

Ua putuputu te hoê pŭpŭ vahine i te Oire no Roto Miti i te ava‘e Tenuare 1870 no te pahono i taua ture ra. I mua i te mau papa‘i ve‘a no te mau tufaa atoa o te Mau Hau Amui no Marite, ua faaite teie mau vahine i to ratou paturu i te mau peropheta ora e i te mau raveraa a te Ekalesia. Ua paruru ratou ia ratou iho e ta ratou mau tane faaipoipo e ua faaite i to ratou faaroo e ta ratou mau fafauraa. Ua parau te Tuahine Eliza R. Snow: « Ua tae i te taime no te ti‘a’tu na roto i te hanahana o to matou piiraa e ia parau no matou iho.… Aita to te ao nei i ite ia matou, e e ti‘a ia matou ia parau i te parau mau e te parau-ti‘a no ni‘a i to matou mau taea‘e e no ni‘a ia matou iho.… Aita matou i iti mai i te mau vahine o te ao nei, e eita matou e hinaaro ia riro mai te reira te huru.16

Ua faaite te hoê vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea i te mau mana‘o o te tahi atu mau vahine e rave rahi a parau ai oia e: « Aita’tu e vahi i ni‘a i teie fenua aano i reira te hamani maitai e te here i tuu-rahi-hia mai ai i ni‘a i te vahine, e to’na mau ti‘araa i paruruhia‘i ma te mo‘a maori râ i Utaha nei. Tei ô nei matou no te faaite i to matou here no te tahi e te tahi, e no te faaite i to te ao i to matou haapa‘o maitai i te Atua to matou Metua i te Ao ra; e no te faaite i to matou hinaaro ia haapa‘o i te mau titauraa a te Evanelia; e te ture no te Faaipoiporaa Tiretiera o te hoê ïa o te mau titauraa o ta matou i faaoti i te faatura, i te haapii, e i te faaohipa, ia horo‘a mai te Atua ia matou te puai ia rave i te reira ».17

Ua faaite te mau papa‘i ve‘a e ua riro teie te hoê « putuputuraa faahiahia roa ».18 Ua papa‘i te hoê papa‘i ve‘a, « I roto i te feruriraa e te mana‘o afaro ua fatata te mau vahine haaviiviihia no te haapa‘oraa Momoni i te aifaito i te mau… vahine no te pae Hitiaa o te Râ ».19 I te mau ava‘e i muri mai, e rave rahi atu â mau vahine tei amui atu i roto i taua mau putuputuraa ra na te fenua taatoa o Utaha.

I te matahiti 1890, ua farii te Peresideni Wilford Woodruff, te maha o te Peresideni o te Ekalesia i te hoê heheuraa o tei arata‘i atu i te faaore-raa-hia te peu no te faaipoiporaa i te vahine rau i roto i te Ekalesia. Ua papa‘i oia i teie heheuraa i roto i te hoê parau tei piihia Te Faaiteraa Mana. No ni‘a i te papa‘iraa i te Faaiteraa Mana, ua parau oia: « Ua faaue mai te Atua no te ra‘i ia’u ia rave i te mea ta’u i rave; e i te taeraa mai te hora e ua faauehia vau ia rave i te reira, e mea maramarama maitai te reira ia’u. Ua haere atu vau i mua i te Fatu, e ua papa‘i au i te mea ta te Fatu i parau mai ia’u ia papa‘i ».20

No te mea ua farii te nunaa i te a‘o a te peropheta ia tomo i roto i te mau faaipoiporaa i te vahine rau e ua rave e ua haapa‘o i ta ratou mau fafauraa, ua riro ïa teie heheuraa apî e mea fifi no te mau taata e rave rahi, tera râ ua faaoti faahou te Feia Mo‘a haapa‘o maitai i te mau Mahana Hopea nei ia pee i te peropheta. I te mahana i faaroo ai e i farii ai te mau melo o te Ekalesia i te Faaiteraa Mana, ua parau te Tuahine Zina D. H. Young, te toru o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu e tavini ra i taua taime ra, « Ua tamatahia te aau o te taatoaraa i teie mahana tera râ ua hi‘o atu i te Atua e ua auraro ».21

Te mau vahine o te Ekalesia tei tomo atu i roto i te faaipoiporaa i te vahine rau, na roto i te heheuraa, e i muri iho tei farii i te Faaiteraa Mana, na roto â i te heheuraa, ua ti‘a ïa ia haapoupouhia e ia haamauruuruhia. Ua haapa‘o ti‘a ratou i ta ratou mau fafauraa e te a‘o a te peropheta ora. I teie mahana, te faahanahanahia nei teie mau vahine e to ratou huai haapa‘o maitai.

Ua papa‘i Helen Mar Whitney tei ora na i te ture no te faaipoiporaa i te vahine rau, « E tai‘o paha tatou i te aamu o te mau taata tei taparahi-pohe-hia e o te feia puai tei haru i te mau fenua, e o te mau vahine faahiahia e te maitai e rave rahi, aita râ te aamu o te mau vahine hanahana e te mau tamahine nehenehe no Ziona, ta to ratou hoi faaroo i te mau fafauraa a te Atua no Iseraela i faati‘a ia ratou ia upooti‘a i ni‘a ia ratou iho e ia haapa‘o i Ta’na ture teitei a‘e, e ia tauturu i Ta’na mau tavini ia haamau i te reira i ni‘a i te fenua nei… Ua ite papû vau e ua papa‘i te mau melahi i te hoê aamu no ta ratou mau ohipa o te iteahia i roto i te mau buka no te tau amuri atu, tei papa‘ihia e te mau reta auro »22

Te mau Ti‘aturiraa Papû Maitai

E taata papa‘i e e taata a‘o aravihi te Tuahine ra Eliza R. Snow. Ua matauhia oia e te mau taata e rave rahi e « Rohi pehe no Ziona » no to’na aravihi i te reo Paratane.23 E taata ite oia, te nahonaho, te haapa‘o maitai, te rohirohi ore, te aueue ore, te paari e te papû, e ua pee oia i te mau muhumuhuraa a te Varua a tauturu ai oia i te patu i te basileia o te Fatu. Ua faaite pinepine oia i to’na ite e to’na iteraa papû, e ua faaitoito oia i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia na reira atoa i roto i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu e ia ore ia ti‘aturi noa i ni‘a ia vetahi ê no te haapii noa ia ratou.

Ua taiâ e ua ineine ore te tahi mau vahine no te a‘o i mua i te taata. Ua horo‘a te Tuahine Snow i teie a‘o i taua mau huru tuahine ra: « Eiaha e vaiiho i to outou peresideni ia parau i te mau mea atoa.… Aita anei te Atua i horo‘a ia outou i te horo‘araa no te parau ?… Mai te mea ua horo‘ahia ia outou te Varua o te Atua, noa’tu eaha te ohie o to outou mau mana‘o, e haamaitai te reira i te feia e faaroo nei ia outou ».24

Ua parau Emily S. Richards e ua tauturu te Tuahine Snow ia’na i te paraparau i mua i te taata: Te taime matamua ua ani oia ia’u ia paraparau i roto i te pureraa, aita i nehenehe ia’u, e ua parau mai oia, ‘Aita e pe‘ape‘a, ia ani-faahou-hia râ oe ia paraparau, a tamata e a parau i te tahi mea, e ua na reira vau ».25 Ua tamau noa te Tuahine Richards i te haamaitai i to’na aravihi ei taata a‘o i mua i te taata, e i te matahiti 1889 ua paraparau oia i te amuiraa a te Taatiraa a te mau Vahine Ma‘iti no te fenua i Washington, D. C.

Ua faaite te hoê papa‘i ve‘a e ua rururii te Tuahine Richards « no te hi‘oraa i te naho‘a taata, mea mamahu râ, mea papû maitai, mea hanahana, e mea mâ e te marû mai te hoê melahi.… E ere na te mau parau iho, na te varua marû râ tei apee i te mau parau i ta‘ita‘i i te hanahana manuïa i roto i te mau aau tata‘itahi atoa ».26

I teie mahana, te pee nei te mau tuahine no te Sotaiete Tautuu i te hoho‘a tei haamauhia e te Tuahine Snow, te Tuahine Richards, e te tahi atu mau melo matamua no te Sotaiete Tauturu. Te imi itoito nei ratou i te ite o te evanelia e i muri iho e faaite atu i taua iteraa ra ia vetahi ê. A na reira ai ratou, te pee ra ïa ratou i te a‘o a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei. Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimall, te ahuru ma piti o te Peresideni o te Ekalesia:

« Te haapuai nei au… i te hinaaro hohonu o te vahine tata‘itahi ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. Te hinaaro nei matou ia haamaitaihia to tatou mau utuafare i te mau tuahine aravihi i roto i te mau papa‘iraa mo‘a —noa’tu e e mea faaipoipo-ore-hia e aore râ, e mea faaipoipohia, e mea apî e aore râ, mea ruau, e mea ivi e aore râ te ora ra i roto i te hoê utuafare.

Hōho’a
Peresideni Spencer W. Kimball (1895–1985).

Spencer W. Kimball

« Noa’tu eaha to outou huru oraraa, ia matau ana‘e outou i te mau parau mau no te mau papa‘iraa mo‘a, e rahi roa’tu â ïa to outou maitai i te haapa‘oraa i te piti o te ture rahi, oia ho‘i, e aroha’tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na. Ia riro outou ei feia aivanaa no te mau papa‘iraa mo‘a— eiaha no te haafaufaa ore ia vetahi ê, no te faateitei râ ia ratou ! O vai ho‘i te vahine e hinaaro rahi nei i te ‘tape‘a maite’ i te mau parau no te evanelia (o ta ratou ho‘i e nehenehe e hi‘o atu i te mau taime hinaarohia) maori râ te mau vahine e te mau metua vahine o te aupuru e te haapii rahi nei ? »

Ua faaite papû te Peresideni Kimball e e riro mai ïa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu ei mana puai no te maitai i ni‘a i te « mau vahine maitai o te ao nei » a « faaite ai ratou i te parau-ti‘a e te papûraa i roto i to ratou mau oraraa ».27

Ua faaite mai te Tuahine Snow, te Peresideni Kimball, e te tahi atu mau feia faatere e rave rahi o te Ekalesia i te hoê orama no te huru maitai o te Sotaiete Tauturu. A haapapû ai te mau tuahine i to ratou ti‘aturiraa na roto i te parau e te ohipa, e nehenehe ïa ia ratou ia haapuai i to te tahi faaroo i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia. E nehenehe ta ratou e tauturu i te tahi e te tahi ia faaineine i te farii i te taatoaraa o te mau haamaitairaa e vai nei i roto i te faanahoraa oaoa a te Metua i te Ao ra.

Faarava‘iraa Ia’na Iho i te Pae Tino.

Ua haaputuputu te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te Afaa no Roto Miti i muri a‘e i to ratou hamani-ino-raa-hia e i te ti‘avaru-raa-hia i rapae au i to ratou mau fare e to ratou mau vahi nohoraa e rave rahi mau taime. I teie nei ua tere atu ratou i te hoê medebara atea e te taata ore, ua hinaaro te Peresideni Brigham Young ia ruperupe ratou e ia haamau ratou i te hoê fare nohoraa tamau no ratou iho. Ua hinaaro oia ia paruruhia ratou i te hamani-ino-raa i te pae tino, e ua hinaaro atoa oia ia paruru ratou ia ratou iho i te mau peu no teie nei ao o te nehenehe e tuino i to ratou faaroo e to ratou mau iteraa papû. Ua hinaaro oia ia ratou ia ti‘amâ i te mau peu o teie ao, i te pae tino e i te pae varua.

Oia hoi e ti‘a i te Feia Mo‘a ia haapii i te mau raveraa o te faati‘a ia ratou ia haapa‘o i to ratou mau hinaaro atoa. I roto i teie tautooraa, ua ti‘aturi rahi ïa te Peresideni Young i te mau ite, te mau taleni, te haapa‘o maitai e te hinaaro mau o te mau vahine. Ua faahaamana‘o oia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia rave faaoti i ta ratou mau hopoi‘a i te fare i piha‘iho i ta ratou mau tane faaipoipo e ta ratou mau tamarii.28 Ua haapii atoa oia i te tahi atu mau ohipa no te faanava‘iraa i te pae tino, ua faahitihia te tahi i raro nei. Noa’tu e rave rahi te mau hopoi‘a pae tino tei huru ê i teie mahana, ua vai tamau noa râ te mau ture i muri i teie mau hopoi‘a: Ua a‘ohia te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou no te horo‘a i te mau mea e hinaarohia i te pae tino o te oraraa no ratou iho e no to ratou mau utuafare.

Niraraa ahu Ua faaitoito te Peresideni Young i te mau tuahine ia nira i te mau ahu no ratou iho e no to ratou mau utuafare. Ua parau oia, « Te pii nei au i to’u mau tuahine ia… hamani i to outou iho mau hoho‘a ahu, e ia hamani i to outou mau ahu e auhia e outou ma te haapae atu i te mau peu no rapae mai ».29 Ua faaite te Tuahine Eliza R. Snow e ua faaitoito te Peresideni Young i te mau tuahine ia hamani « i te mau hoho‘a ahu au maitai o te fariihia e te mau vahine peu maitai e te maramarama o te ti‘a, mai ta tatou e rave nei, i te upoo o te ao nei ». 30

Tirita. Ua haamau te Peresideni Young i te Taatiraa o te Tirita no Desereta, e o Zina D. H. te peresideni no teie taatiraa. Ua faaapu teie taatiraa i te mau to‘e tirita, ma te faaamu ia ratou i te mau rauere aute. E mea au ore roa na te Tuahine Young te mau to‘e e ua taoto-moerurua-hia oia i teie mau to‘e, ua haapata râ oia e ua atuatu i teie mau to‘e i roto i ta’na iho faaapu e ua haapii atu ia vetahi ê ia na reira atoa. I raro a‘e i ta’na arata‘iraa ua faaapu te Taatiraa no te Tirita no Desereta i te mau to‘e tirita hau atu i te 20 matahiti te maoro. Noa’tu e aita roa’tu ta ratou ohipa i afa‘i mai i te moni, ua nehenehe râ ia ratou ia hamani i te tirita nehenehe mau no ratou iho.

Titona Ua faaitoito te Peresideni Young i te mau tuahine, « A haapii i te paturu ia outou iho; a haaputu i te maa huero e te faraoa ota, e a faaherehere te reira no te mau tau ‘o‘e ».31 Ua faataahia o Emmeline B. Wells, tei riro mai i muri iho te pae o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ia haapa‘o i te tomite rahi no te titona.

I roto i teie ohipa, ua anaanatae te mau vahine no to ratou hinaaro metua vahine ia paruru i to ratou mau utuafare i te po‘ia. Ua parau te Tuahine Wells: « O vai te nehenehe e ite hohonu i teie mau mana‘o mai te hoê metua vahine ? A feruri na i te huru ia faaroo ana‘e outou i ta outou tamariirii ia ta‘i no te faraoa ».32

Ua putuputu te mau peresideni paroita no te Sotaiete Tauturu i tera taime e tera taime no te tuatapapa i te mau rave‘a no te rave mai e no te haaputu i te titona. Ua riro te mana‘o anaanatae o Sarah Howard, te hoê peresideni paroita no te Sotaiete Tauturu i te Oire no Roto Miti ei faaiteraa no te mau mana‘o o te mau tuahine e rave rahi i taua taime ra. Ua parau oia: « Te ite nei au e e haamaitairaa teie ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou, e e tamata ïa tatou ia hoê i roto i teie ohipa. No’u nei e tamata ïa vau i te rave i te mau mea atoa e nehenehe ia’u, e te mana‘o nei au e e iriti mai te Fatu i te hoê e‘a ia nehenehe ia noaa mai ia tatou te titona, noa’tu e ua hope te tau ahune ».33 Ua feruri a‘ena o Sarah M. Kimball, tei tavini atoa na ei peresideni no te Sotaiete Tauturu no te hoê paroita, i te hoê faanahoraa no te haaputu i te titona hou oia a haere mai ai i te hoê putuputuraa. I te matahiti matamua no te opuaraa, ua patu ta’na Sotaiete Tauturu paroita i te hoê vairaa maa eita e ama i te auahi no te farii e 1.000 paero titona.

Ua faaitoito te Peresideni John Taylor no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te mau taea‘e i Kaysville, Utaha ia tauturu i te mau tuahine i roto i teie tutavaraa. Ua faahiti oia i te parau no te hoê vahine tei mana‘o e « e mea hue roa e e mea haapa‘o ore roa ta’na tane » i te moni a te utufare. I te mau hebedoma atoa e tuu oia i te tahi tufaa moni no te tabula faufaa o te utuafare i roto i te Bibilia utuafare. « Tau matahiti i muri mai ua tupu te hoê fifi i te pae faufaa e ua pe‘ape‘a [te tane faaipoipo]. Ua ite a‘ena te vahine faaipoipo i te tauiraa i ni‘a i te hoho‘a mata o ta’na tane faaipoipo, e ua ui oia ia’na ia parau mai ia’na te tumu no to’na mana‘o pe‘ape‘a. Ua parau oia ia’na e e ua fatata te hoê tarahu ta’na i te tae mai e ua măta‘u oia eita e nehenehe ia’na i te aufau i te reira. Ua tamata oia i te faaitoito ia’na ma te parau atu ia’na ia faaroo i te Atua, e ua faahiti oia i te Bibilia tahito, e te maitai, ma te parau atu ia’na ia tai‘o i te reira, ia noaa ia’na na roto i te reira te tahi tamahanahanaraa. Ua horo‘a’tu oia ia’na i te Bibilia, e a iriti ai oia e a huri ai oia i te mau api ua haamata te [moni] i te marua mai ». Ua faahope te Peresideni Taylor ma te parau e, « E ite paha tatou i te taime e hinaaro ai paha tatou i teie titona ta to tatou mau tuahine i haaputuputu; eiaha tatou e ti‘aturi rahi roa i ta tatou mau ohipa, e ia rave i te mea e nehenehe ia tatou no te tautururaa ia ratou ».34

Ua parau te Tuahine Emmeline B. Wells i te mau tuahine e e riro ïa to ratou itoito i roto i teie tutavaraa ei « faaoraraa pae tino no teie nunaa i te taime rû ». 35 Ua tupu te reira i te matahiti 1898 e 1899 a horo‘a ai te titona a te Sotaiete Tauturu i te maa i roto i te hoê tau pa‘urâ u‘ana roa i te tufaa apatoa no Utaha.

Ua faati‘a te itoito o te mau tuahine i te faaherehereraa i te titona i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia tavini i te nunaa taaê atu i to ratou iho mau utuafare e to ratou mau hoa Feia Mo‘a. Ua hapono te Ekalesia i te titona a te Sotaiete Tauturu i te mau Ati Inidia Marite i Utaha; i te feia i ora mai i te aueueraa fenua e te auahi i San Francisco, California, i te matahiti 1906; e i te mau taata i Taina tei roohia i te ati i roto i te hoê ‘o‘e i te matahiti 1907.36 Ua horo‘a atoa te titona i te maa na te mau tauasini taata i roto i te Tama‘i Rahi I, a hoo ai te Sotaiete Tauturu e 200.000 paero i te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite.37 Ua tauturu teie faufaa ai‘a no te faaherehereraa e te taviniraa i te haamau i te hoê hoho‘a no te mau tautooraa a te Ekalesia i teie taime no te horo‘a i te tautururaa na te ao taatoa nei, i te mau vahi atoa te vai nei te taata i roto i te fifi.

Atuaturaa i te Ea e te Haapiiraa no te Rapaauraa Ma‘i. I te ava‘e Setepa 1873, ua faaite te Tuahine Eliza R. Snow e ua hinaaro te Peresideni Brigham Young « ia noaa i te mau tuahine e rave rahi te hoê haapiiraa matauhia e i muri iho te hoê parau tuite no te pae o te rapaauraa ma‘i ».38

Ua riro te Tuahine Zina D. H. Young ei hoê hi‘oraa no te hoê tuahine no te Sotaiete Tauturu tei tavini rahi i roto i te pae no te rapaauraa ma‘i. Ua parauhia oia i roto i to’na haamaitairaa patereareha e e horo‘araa ta’na no te faaora, e ua faaineine oia ia’na iho ia faaohipa i taua horo‘araa ra na roto i te raveraa i te hoê haapiiraa no te haafanauraa, te hoê ohipa no te rapaauraa ma‘i no ni‘a i te haafanauraa i te mau tamarii. Ua tauturu oia i te haafanau e rave rahi mau aiû i roto i te Afaa no Roto Miti. I roto i ta’na taviniraa, ua apiti atu ta’na haapiiraa i ta’na mau horo‘araa no te atuatu i te pae tino, no te faaora i te pae varua e te tamahanahanaraa i te pae mana‘o. Teie ta te Tuahine Emmeline B. Wells i parau no ni‘a ia’na: « E nehenehe e faahitihia e rave rahi mau taime no to’na mau tere i rotopu i tei ma‘ihia, e au ra ua faaûruhia oia e te tahi mana puai a‘e i to’na iho… a ere ai te itoito e te faaroo i rotopu i te feia e haati ra i te ro‘i o te taata ma‘i. I taua mau taime ra ua riro oia mai te hoê melahi aroha i roto i te mau ohipa atoa ».39

Noa’tu te taatoaraa o te taviniraa ta te Tuahine Young i horo‘a a ti‘aturi ai oia i ni‘a i ta’na mau horo‘araa varua e te iti o ta’na haapiiraa, ua ite maitai oia e eita e noaa ia’na i te pahono atu i te mau hinaaro atoa i te pae rapaauraa no te huiraatira te tupu noa’tu ra i te rahi i Utaha. Ua faaitoito oia i te tahi mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia pee i te a‘o a te Peresideni Young ia farii i te haapiipiiraa i te pae no te rapaauraa ma‘i.

Ua parau te Tuahine Snow: « Aita anei e vai nei i ô nei, i teie nei, te tahi mau tuahine tei nava‘i i te hinaaro, e o te ite i teie hinaaro, no te maitai o Ziona, ia rave i teie haapiiraa ? Te vai ra te tahi o tei au ia riro ei mau tu‘ati vahine; e mea maitai ïa e ia haapii taua mau vahine ra i te ohipa rapaauraa ma‘i.… Mai te mea eita e nehenehe ia ratou ia aufau i ta ratou iho mau haamau‘araa, e rave‘a ta tatou no te aufau i te reira ».40

Ma teie faaitoitoraa, ua haapii te tahi mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te haapiiraa rapaauraa ma‘i i te Tufaa Hitiaa o te Râ no te Mau Hau Amui no Marite. Ua ho‘i mai ratou i Utaha ei mau taote e ua haapii i te mau piha haapiiraa no ni‘a i te haafanauraa e te atuaturaa i te utuafare. Ua papa‘i o Emma Andersen Liljenquist, tei haere atu i te mau piha haapiiraa i Utaha, i te tahi o ta’na mau ohipa:

« Ua oaoa rahi vau i te [haapiiraa], e i muri a‘e i to’u faataaraahia e te Aposetolo John Henry Smith e te tahi atu â mau taata, ua ho‘i atu vau i te fare no te rave i ta’u ohipa, ia au i tei fafauhia mai e te mau Aposetolo e mai te mea e ora parau-ti‘a vau e ite noa ïa vau i te mea e ti‘a ia rave ia tupu ana‘e te mau huru fifi atoa. …

« Ua tupu mau roa taua fafauraa ra. E rave rahi mau taime ia roohia te hoê o ta’u mau taata i te ma‘i rahi, e ani au i te Metua i te Ao ra i te tauturu, e e horo‘ahia mai te reira i te mau taime atoa. I te hoê mahana ihoa râ ua fanau te hoê vahine i te hoê aiû e ua manii noa te toto. Ua pii te tane faaipoipo i te taote, aita râ oia i mana‘o e e mea fifi roa. Ua ani… au i te Fatu ia tauturu ia maua. Ua mau te maniiraa toto e ua rave au i te mau mea i titauhia no’na. I te taeraa mai te taote, ua parau oia e aita roa e nehenehe ia’na ia ti‘aturi i te mea tei tupu, ua parau râ oia e ua rave ihoâ vau i te mea ta’na iho e rave. …

« … Ua faahaere mai au hau atu i te hoê tauasini aiû [i te ao nei]. Ua haamauruuru faahou vau i to’u Metua i te Ao ra no Ta’na tauturu e te puai ta te Fatu i horo‘a mai ia’u, no te mea ahani aita te reira tauturu eita ïa e nehenehe ta’u e horo‘a i teie taviniraa i to’u mau tuahine aore râ i to matou huiraatira. Te hoê o te mea e haaputapû rahi i te aau no ni‘a i te hoê fanauraa oia ïa: te taata matamua roa o ta te metua vahine e haape‘ape‘a o ta’na ïa aiû, e ere râ ona iho.41

I te matahiti 1852 ua haamau te Sotaiete Tauturu i te Fare Ma‘i no Desereta, « i reira te feia ma‘i no te nunaa a te Atua e utuutuhia ai e e fana‘o ai i te mau oro‘a o te Ekalesia [te mau haamaitairaa autahu‘araa] e te rapaauraa aravihi atoa ».42 Ua tamau noa te fare ma‘i i te tere hau atu i te ahuru matahiti e tae noa’tu ua rahi a‘e te mau haamau‘araa i te mau horo‘araa tei horo‘ahia e ua ti‘a mai te tahi atu mau fare ma‘i.

Te Ma‘itiraa a te mau Vahine (te Ti‘araa no te Ma‘iti)

I te ava‘e Febuare 1870 ua horo‘a te faatereraa hau fenua no Utaha te ti‘araa ma‘iti i te mau vahine i roto i te mau ma‘itiraa no te faatereraa hau. I taua taime ra, ua horo‘ahia te ti‘araa i te mau vahine ia ma‘iti i roto ana‘e i te tufaa fenua no Wyoming i te Mau Hau Amui no Marite. I muri mai ua faaore te faatereraa hau fenua i teie ti‘araa ei tufaa no te faautu‘araa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea no to ratou oraraa i te ture no te faaipoiporaa i te vahine rau. Aita râ te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i faaea i te parau e i te haapapû i to ratou mau ti‘araa. E rave rahi te mau tuahine tei tutava itoito i te ti‘araa ma‘iti a te mau vahine aore râ te ti‘araa no te ma‘iti. Ua riro to ratou aravihi rahi i te parau papû ei haamaitairaa a hinaaro ai ratou i te ti‘a atu no ratou iho ei mau vahine puai e te tura e te hanahana. Na roto i ta ratou mau tutavaraa, ua noaa faahou ia ratou te ti‘araa ia ma‘iti a riro mai ai o Utaha ei tufaa fenua i roto i te Mau Hau Amui no Marite. Ua noaa faahou ia ratou te faatura o te tahi atu mau taatiraa vahine i te Mau Hau Amui no Marite e na te ao taatoa.

Mau Nene‘iraa

I raro a‘e i te faatereraa a te Tuahine Eliza R. Snow, ua paturu te Sotaiete Tauturu i te hoê ve‘a tei topahia te i‘oa Woman’s Exponent. Ua papa‘ihia teie ve‘a no te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no te tauturu ia ratou ia haapii no ni‘a i ta ratou ohipa, to ratou mau oraraa, e to ratou aamu. Ua tavini te Tuahine Emmeline B. Wells ei papa‘i ve‘a faatere i te rahiraa o te taime no te nene‘iraa o te ve‘a. Ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu, « Te hinaaro nei au ia ohipa ma to’u puai atoa e tauturu ia faateitei te huru o to’u iho nunaa, te mau vahine ihoa râ ».43 Ua papa‘i oia i muri mai, « Ua hinaaro vau ma to’u aau atoa ia rave i taua mau mea ra o te faahaere i te mau vahine i mua i roto i te ohipa pae morare e te pae varua e i te pae haapiiraa atoa e ia faahaere atu te ohipa a te Atua i ni‘a i te fenua.44

I muri a‘e e 42 matahiti nene‘iraa, ua faaea te Woman’s Exponent i te matahiti 1914. Te matahiti i muri mai, ua haamata te Sotaiete Tauturu i te nene‘i i te Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, e i roto te vai ra te mau haapiiraa no te mau pureraa hebedoma a te Sotaiete Tauturu. Ua riro te ve‘a ei rave‘a faufaa rahi na te mau tuahine. Ua faaherehere te mau vahine i ta ratou ve‘a, te haapiiraa mai na roto mai i te mau ve‘a e te haapiiraa na roto atu i te reira. I te matahiti 1971, ua amuihia te Ve‘a a te Sotaiete Tauturu e te tahi atu mau ve‘a na te mau melo paari o te Ekalesia e parau marite nei i roto i te hoê ana‘e ve‘a, tei piihia te Ensign. Mai taua taime ra, ua horo‘a mai te Ensign i te mau parau no te haapiiraa e te faaûruraa i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu.

Ua haamata te Ekalesia i te nene‘i i te mau ve‘a na roto i te tahi atu mau reo i te Reo Marite i te afaraa o te mau matahiti 1800. E rave rahi o teie mau ve‘a tei nene‘ihia i raro a‘e i te arata‘iraa a te mau peresideni misioni. I te matahiti 1967 ua tahoêhia te reira i roto i te hoê noa ve‘a e hoê â hoho‘a parau i roto, iritihia i roto i te mau reo huru rau e rave rahi. Ua horo‘a noa mai teie ve‘a na te ao taatoa—tei piihia i teie nei te Liahona—i te mau aamu tei tauturu i te mau tuahine ia ora i te evanelia.

Mai te matahiti 1987, ua nene‘ihia te mau poro‘i a te mau tuahine hahaere i roto i te Liahona e te Ensign. Ua opere-atoa-hia te mau poro‘i a te mau tuahine hahaere ei nene‘iraa taaê i te mau vahi e mea apî te Ekalesia e e mea iti te mau melo.

No te faaineine i te mau Tamarii e te Feia Apî Tamahine no te Taviniraa i roto i te Basileia o te Atua

I te hopea o te mau matahiti 1800, ua faanahonaho te feia faatere autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu i te mau tautooraa no te haamaitai i te oraraa o te mau tamarii e o te feia apî tamahine. I muri a‘e i te piiraa a te Peresideni Brigham Young ia taui e ia tatara (a hi‘o i te api 51), ua haamau te feia faatere no te Sotaiete Tauturu i te Tufaa no te Feia Apî Tamahine no ta ratou Taatiraa Faataa-ê-raa a te Feia Apî e Feia Paari i te matahiti 1870. Na te reira i arata‘i i te faanahonahoraa a te Feia Apî Tamahine i teie mahana. Ua faanahonahohia te Paraimere na te mau tamarii i te matahiti 1878. I te haamataraa, ua hi‘opo‘a te feia faatere no te Sotaiete Tauturu i te ohipa a teie nei na pŭpŭ i raro a‘e i te arata‘iraa a te feia faatere autahu‘araa. I te matahiti 1880, ua faatae te Peresideni John Taylor, te toru o te Peresideni o te Ekalesia, i te mau piiraa i te hoê peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu, te hoê peresideniraa rahi no te Feia Apî Tamahine, e te hoê peresideniraa rahi no te Paraimere no te faataaê i te ohipa a teie na pŭpŭ e toru.

Mai taua taime ra, ua arata‘i e ua tavini noa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i te mau pŭpŭ no te Feia Apî Tamahine e te Paraimere. Ua haapuai atoa ratou i te u‘i apî na roto i te taviniraa i roto i te tahi atu mau pŭpŭ, mai te Haapiiraa Sabati e te mau haapiiraa evanelia na te feia apî e te feia apî paari.

Haereraa i Mua

Ua arata‘i te haamau-faahou-raa-hia te Sotaiete Tauturu i te mau hopoi‘a rahi a‘e e te mau rave‘a rahi a‘e na te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua parau o Eliza R. Snow

« Aita anei outou e ite ra e te rahi noa’tu ra ta tatou vahi ohiparaa ? E tamau noa ïa ta tatou vahi ohiparaa i te aano, e eita e ti‘a i te hoê vahine i Ziona ia oto no te mea ua iti roa ta’na vahi ohiparaa.

« E haamaitai mai te Atua ia outou, e to’u mau tuahine, e a faaitoito mai ia outou, ia î outou i te maramarama, e ia ite outou e aita’tu e mau hinaaro to outou maori râ te maitai o Ziona. Ia riro te raveraa i ta outou ohipa i te utuafare o ta outou ohipa matamua roa. Area râ, mai te mea e, e mau tiaau paari outou, e roaa ïa te taime ia outou no te rave i te mau ohipa sotiare, no te mea tei ni‘a te reira ia outou ei mau tamahine e ei mau metua vahine i Ziona. Na roto i te tutavaraa i te rave i te mau ohipa atoa e ite ïa outou e e rahi to outou aravihi, e e maere ïa outou i te mea ta outou e nehenehe e rave.45

E nehenehe te faaiteraa a te Tuahine Snow no ni‘a i te faaroo e te mana‘o maitai e riro ei hoê arata‘i no te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei. Ua parau oia, « E haere ïa vau i mua ». « E ata ïa vau i te riri o te vero, e tere ïa vau ma te măta‘u ore e te upooti‘a na ni‘a i te moana arepurepu o te huru oraraa… e turama hoi te ’iteraa papû no Iesu’ i te hoê lamepa o te arata‘i i to’u orama na roto i te mau uputa no te tahuti ore.46

Pene 4

  1. A hi‘o i te Buka Aamu a Wilford Woodruff, 26 no Ditema 1866, Church History Library.

  2. Brigham Young, « Remarks », Deseret Evening News, 14 no Ditema 1867, 2; a hi‘o atoa Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Brigham Young (1997), 131.

  3. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, Church History Library, 38; faafarohia te piaparaa.

  4. Eliza R. Snow, « Female Relief Society », Deseret News, 22 no eperera 1868, 81.

  5. Eliza R. Snow, « Female Relief Society », 81.

  6. Eliza R. Snow, i roto i te mau Minuti a te Sotaiete Tauturu Relief, Paroita Toru, Tĭtĭ no Salt Lake , 23 no Setepa 1868, Church History Library, 17.

  7. Brigham Young, faahitihia i roto i te The Personal Writings of Eliza Roxcy Snow, ed. Maureen Ursenbach Beecher (1995), 35.

  8. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:7.

  9. Eliza R. Snow, « Female Relief Society », 81.

  10. Brigham Young, « Remarks », Deseret News Weekly, 13 no Me 1868, 3; tomaraa faaafarohia.

  11. I roto Susa Young Gates, History of the Young Ladies’ Mutual Improvement Association (1911), 9–10.

  12. Eliza R. Snow, i roto i te Senior and Junior Cooperative Retrenchment Association Minutes, 20 no Febuare 1875, typescript, Church History Library; tomaraa faaafarohia.

  13. Rata na Eliza R. Snow ia Mary Elizabeth Lightner, 27 no Me 1869, Church History Library.

  14. Eliza R. Snow, « An Address by Miss Eliza R. Snow », Millennial Star, 13 no Tenuare 1874, 18.

  15. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 132.

  16. Eliza R. Snow, i roto i te mau Minuti a te Sotaiete Tauturu, Paroita Ahuru ma pae, Tĭtĭ no Salt Lake, 6 no Tenuare 1870, Church History Library, 140; tomaraa e faarahiraa faafarohia.

  17. I roto i te « Great Indignation Meeting », Millennial Star, 22 no Febuare 1870, 115.

  18. « The Mormon Question », New York Times, 8 no Febuare 1870, 1.

  19. « Mormon Women in Council », New York Herald, 23 no Tenuare 1870; faahitihia i roto i te Deseret News, 16 no Febuare 1870, 23.

  20. Wilford Woodruff, « Remarks », Deseret Weekly, 14 no Novema 1891, 660.

  21. Diary of Zina D. H. Young, 6 no Atopa 1890, Church History Library; faaafarohia te piaparaa.

  22. Helen Mar Whitney, A Woman’s View: Helen Mar Whitney’s Reminiscences of Early Church History, nenei’hia e Richard N. Holzapfel and Jeni B. Holzapfel (1997), 140.

  23. A hi‘o Andrew Jenson, Latter-day Saint Biographical Encyclopedia, 4 buka. (1901–36), 1:695.

  24. Eliza R. Snow, i roto i te mau Minuti no te Sotaiete Tauturu no te Paroita Ahuru, 22 no Tenuare 1874, Church History Library, 24; faaafarohia te tomaraa e te papa‘iraa rahi.

  25. Emily S. Richards, i roto i te « General Conference Relief Society », Woman’s Exponent, Ditema 1901, 54.

  26. I roto i te « Emily S. Richards », Brigham Young University Bulletin: Dedicatory Services for Naming and Dedication of Twelve Buildings, 7 no Me 1957, 21.

  27. Spencer W. Kimball, « The Role of Righteous Women », Ensign, Novema 1979, 102.

  28. A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Brigham Young 167–68.

  29. Brigham Young, « Remarks », Deseret News Weekly, 13 no Me 1868, 3.

  30. Eliza R. Snow, « Female Relief Society », 81.

  31. Brigham Young, « Remarks », Deseret News Weekly, 13 no Me 1868, 3.

  32. Emmeline B. Wells, « Be Wise and Hearken to Counsel », Woman’s Exponent, 1 no Novema 1876, 84; faafarohia te tomaraa.

  33. Sarah Howard, i roto i te « General Meeting of Central and Ward Committees », Woman’s Exponent, 1 no Ditema 1876, 99.

  34. John Taylor, « A‘oraa na Prest. John Taylor », Deseret News, 9 no Eperera 1879, 147.

  35. Emmeline B. Wells, « Sisters Be in Earnest », Woman’s Exponent, 15 no Atopa 1876, 76.

  36. A hi‘o Jill Mulvay Derr, Janath Russell Cannon, e Maureen Ursenbach Beecher, Women of Covenant: The Story of Relief Society (1992), 165–66.

  37. A hi‘o « Church Wheat to Be Turned Over to Government », Deseret Evening News, 20 no Me 1918, 1.

  38. Eliza R. Snow, « An Address » Woman’s Exponent, 15 no Setepa 1873, 63.

  39. Emmeline B. Wells, « Zina D. H. Young—A Character Sketch », Improvement Era, Novema 1901, 45.

  40. Eliza R. Snow, « An Address by Miss Eliza R. Snow », 20; tomaraa faaafarohia.

  41. Emma Andersen Liljenquist, in Our Pioneer Heritage, haaputuhia e Kate B. Carter (1963), 6:445–46.

  42. « Deseret Hospital », Woman’s Exponent, 1 no Atete 1882, 36.

  43. Diary of Emmeline B. Wells, 4 no Tenuare 1878, Harold B. Lee Library Special Collections, Brigham Young University; tomaraa faaafarohia.

  44. Diary of Emmeline B. Wells, 1 no Atete 1895.

  45. Eliza R. Snow, « An Address by Miss Eliza R. Snow », 21.

  46. Eliza R. Snow, Poems: Religious, Historical, and Political (1856), 148–49.

Te Paturaa o te Hiero no Roto Miti, 1877

Na te aui i te atau: Elizabeth Ann Whitney, Emmeline B. Wells, e Eliza R. Snow

Ua haapii te Tuahine Eliza R. Snow i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu.

Ia pure tata‘itahi ana‘e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e to ratou mau utuafare, e nehenehe ïa ia ratou ia farii i te faaûruraa no te arata‘i ia ratou.

Te hoê haaputuputuraa a te mau metua vahine e te mau tamahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, 1893

« A popou na outou i te parau a te Mesia » (2 Nephi 32:3).

Te ooti ra te mau tuahine matamua no te Sotaiete Tauturu i te tirita, i te area 1890

Te hoê piha rururaa a te Sotaiete Tauturu, i te tahua i ni‘a’tu i te hoê fare toa i te Oire no Roto Miti, Utaha 1892

Te mau tuati no te Fare Ma‘i Momoni tei faaoti i ta ratou haapiiraa, piha haapiiraa no te matahiti 1911

Te Woman’s Exponent, te hoê ve‘a na te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, tei nene‘ihia mai te matahiti 1872 e tae atu i te matahiti 1914.

« E haere ïa vau i mua.… Na te « ‘iteraa papû no a Iesu’ e arata‘i… i to’u orama » (Eliza R. Snow).