Haapuairaa i te mau Pŭpŭ Autahu‘araa e te Mau Melo


Elder Ballard: Mauruuru, Elder Oaks. Te mauruuru nei matou i to matou taeraa mai i roto i teie haapurororaa e no te mau haapiiraa ta matou i farii mai roto mai i te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Mai ta Elder Oaks i parau, e tuatapapa ïa ta matou pŭpŭ i te tahi o te mau ravea e nahea e nehenehe ai ia tatou ia pee i te mau parau tumu arata‘i tei faataahia i roto i te Pene 3 e te pene 4 atoa no te Manuel 2, no ni‘a i te mau apooraa. Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê hoho‘a i roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau. E tai’o vau i te reira:

« E i teie nei, inaha, te horoa atu nei au ia outou te hoe faaueraa, ia haaputuputuhia mai outou e haapii e e paturu ïa outou te tahi i te tahi, ia ite outou i te ravea no te faatere i ta’u nei ekalesia, i te ravea no te ohipa i ni‘a i te mau faataaraa o ta’u nei ture e e mau faaueraa, tau i horo‘a’tu ra » (PH&PF 43:8).

E tuatapapa ïa tatou e nahea ia faaohipa i te mau arata‘iraa ta tatou i farii i roto i teie rururaa. Oia ho‘i, nahea tatou ia utuutu i te mau utuafare, ia haapuai i te mau taea‘e tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ia tauturu i te feia apî ia faaitoito e ia haapuai te tahi i te tahi ?

Ua ite tatou e te faaruru nei te mau melo o te Ekalesia i te mau tamataraa i roto i teie mau taime fifi. E tupu te Ekalesia i te rahi ia rahi ana‘e te haapa‘o maitai o te taata tataitahi e o te utuafare o te noaa na roto i te faafariuraa papu o te taata tataitahi. E tutavaraa tamau teie e e tae mai te haamaitairaa ia faaora e ia tauturu ana‘e tatou te tahi i te tahi, hoê ihoa ra i te taime hoê.

E hoho‘a maitai ta oe i faahiti, e te tuahine Wixom, e nahea to te tahi mau faatere Paraimere farereiraa i te hoê utuafare e hinaaro ra i te tauturu.

Te tuahine Wixom: E, Elder Ballard, te tupu nei teie{em}na te ao taatoa nei. Ia haere ana‘e te mau peresideniraa Paraimere e farerei i te mau utuafare o te mau tamarii. E hi‘o na tatou nahea te reira i te tupuraa i Guatemala.

Hoho‘a taviri 1: Utuuturaa i te mau tamarii

E taata faati‘a parau: Te utuuturaa i te mau utuafare e haamata ia na roto i te hereraa e te atuaturaa i te mau melo atoa o te utuafare e te iteraa i to ratou mau hinaaro.

E tuahine: E Stephanie, eaha te huru o te mau tamarii Vasquez ?

E tuahine: E hinaaro roa te mau tamarii ia haere i te Paraimere, aita râ te mau metua.

E taata faati‘a parau: Ua taa i teie mau faatere e e mana puai to te mau tamarii e te feia apî i ni‘a i to ratou mau utuafare. Ua imi ratou i te arata‘iraa a te Varua, ua aparau ratou e ua faaoti i te haere e farerei i te utuafare Vasquez i taua hebedoma ra.

Ua ite te feia faatere e i te mau taime ua nehenehe i te mau tamarii i te haere mai i te pureraa, ua noaa ia ratou te mau ohipa pae varua.

E tuahine: E Cindy, ua parau mai to oe mama e ara oioi oe no te haere i te pureraa. No te aha oe e au ai i te haere i te pureraa ?

E tuahine: Mea au na‘u ia haapii i te parau a te Atua e ia amui i te tahi atu mau tamarii.

E tuahine: E oe, Danilo ?

E tane: Mea au na‘u ia tai’o i te mau papa‘iraa mo’a, e i te tahi mau taime e anihia vau ia pure. E pure au no to’u utuafare e no te mau taata atoa.

E tuahine: E te tuahineVasquez, eaha to oe mana‘o, no ta oe mau tamarii e haere nei i te pureraa ?

E tuahine: E oaoa vau ia ara mai ratou e ia parau mai e, « Mama, e haere tatou i te pureraa ! » E hinaaro vau i te haere na muri ia ratou, e hinaaro râ ta’u tane faaipoipo ia’u no te mea e ma‘i to’na.

E tuahine: Mai te mea e faaitoito e e pure oe no’na, e nehenehe ïa ia’na ia haere i te pureraa. E haamaitai mai e e horo‘a mai to tatou Metua i te puai ia orua e piti.

E taata faati‘a parau: Ma te rohi amui e te episekoporaa, ua faanaho teie mau faatere paroita i te mau ravea ia tamau i te haamaitai i te mau tamarii e i te haapuai i to ratou utuafare. Ua tauturu te hoê faaoaoaraa paraimere i te mau tamarii ia ite i te here e te faahoaraa o te tahi atu mau melo no te paroita.

E tuahine: Te amui nei te mau tamarii e te tahi atu mau tamarii, o ta matou ïa i hinaaro, ia noaa ia ratou te mau hoa i roto i te Ekalesia.

E taata faati‘a parau: A haaputapû ai te Varua i te aau o te mau tamarii, ua fariu ratou i to ratou mau metua no te arata‘iraa, e ua faaitoitohia to ratou mau metua ia ho‘i mai i te Ekalesia.

Ua haapii tatou i roto i te Buka Arata‘i, « E mea haapa’ohia te utuafare e te Atua. O te faanahoraa hau atu i te faufaa rahi i teie taime e a muri noa’tu ».

Elder Ballard: E hoho‘a nehenehe teie e te tuahine Wixom. E paraparau na tatou i te mea ta tatou i haapii mai na roto i taua hi‘oraa iti ra ?

Sister Wixom: Ua ite anei oe i te varua i roto i taua utuafare ra ? Mai ta Elder Nelson i haapii mai i tei mahana, e vahi ïa no te faaroo. Te aau o te mau melo no taua utuafare ra, ua ite ratou e e parau mau te evanelia. Ua hinaaro noa ratou i taua tere farereiraa na te peresideniraa paraimere no te faatu’ati te mau tamarii i te mau metua e no te haapuai i taua utuafare ra.

Elder Ballard: E te mana atoa o te mau tamarii rii i roto i te Paraimere. No reira, e riro atoa te mau tamarii rii ei tufaa no teie ohipa rahi no te faaho‘i mai i te tahi atu taata i roto i te Ekalesia.

Elder Rasband, te vai ra anei te tahi ohipa ta oe i ite e ta oe e hinaaro e parau ?

Elder Rasband: Ua putapu vau i te varua o te mau tamarii. I to’u hi‘oraa i taua tufaa hoho‘a ra, na te mau tamarii ia i tauturu i te faaho‘i mai i to ratou na metua. Na to ratou here i te haere i te Paraimere e i te pureraa i te Sabati i faaho‘i mai ia ratou i te Ekalesia, noa’tu aita to ratou mama e papa i haere na muri ia ratou. Te mana‘o nei au e teie ïa te hoê hi‘oraa faahiahia e nahea te mau tamarii e nehenehe ai e tautura i te faaho‘i mai i to ratou mau metua.

Elder Ballard: E te tuahine Wixom, i roto i te video, te haapii ra taua mau tamarii ra, eaha ta ratou e haapii ra ? E mea faahiahia roa ta ratou mau pahonoraa.

Te tuahine Wixom: Ua haru atoa mai au i te reira. Ua haere ratou i te Paraimere e ua ite ratou i te iteraa papû no te Buka a Moromona e no te mana o te pure. E ua afa‘i atu ratou i te reira i to ratou ra mau utuafare. E no reira, ia aparau ana‘e ratou e to ratou utuafare, ua faaite ïa ratou i te mea ta ratou i ite e i here i roto i te Paraimere. E mea papu e e te haapii nei te mau metua i ta ratou mau tamarii i te fare.Te mau mea e tupu i roto i te Paraimere e turu ia i te mau mea i haapiihia i te mau tamarii i roto i te mau utuafare.

Te tuahine Dalton: Teie mau mea atoa no ni‘a ïa i te faafariuraa e ua parau mai ratou e e mea au na ratou ia tai’o i te Buka a Moromona e ia pure. E ia faafariu-ana‘e-hia outou, e hinaaro ïa outou i te haapuai i to outou mau taea‘e.

Elder Ballard: E te tuahine Dalton, nahea ïa teie e tu’ati ai i te feia atoa e mata‘ita‘i nei i teie haapurororaa.

Te tuahine Dalton: Ua ite outou, te feruri nei au, Elder Rasband, i te papa‘iraa mo’a, « e arata‘i te hoê tamarii rii ia ratou » (Isaia 11:6), e i te tahi mau taime te tupu nei te reira. E mau ohipa matauhia teie ta te feia faatere na te ao taatoa nei e rave no te faatupu i te mau mea faahiahia.

Ua ite au i te feia faatere no te Feia Apî Tamahine i Berezilia tei faanaho i te hoê aru’i Faahanahana na te Feia Apî Tamahine no te hoê metua vahine melo ore. A faaite ai te tamahine i to’na iteraa papû i roto i taua aru’i ra, ua putapû te metua vahine. E ua haapuaihia te auraa i rotopu i te metua vahine e ta’na tamahine.

Elder Ballard: Mea papû roa.

Te tuahine Dalton: E ia tupu ana‘e te reira, e haapuaihia ïa te mau utuafare e te tupu nei te reira i te mau vahi atoa.

Elder Ballard: Elder Andersen.

Elder Andersen: Ua hinaaro noa vau i te parau e i te tahi mau taime, ei feia faatere, no to tatou hinaaro rahi i te tauturu i te mau tamarii, e tamata ïa tatou i te vaiiho te mau metua i te hiti. E i roto i teie hi‘oraa, aita ïa. E a haamana‘o na i taua parau nehenehe ra tei faaohipahia i roto i te Ekalesia e 50 matahiti i teie nei. Tei roto i te Buka Arata‘i, i parauhia ai e ua riro te utuafare te niu no te hoê oraraa parau-ti‘a e aita’tu e ravea e nehenehe e mono atu i te reira aore râ e rave i te mau tufaa faufaa rahi. E ua taa i teie feia faatere Paraimere e ere te haru-noa-raa i te mau tamarii te pahonoraa. Ua ti‘a ra ia ratou ia haere ti‘a’tu i te utuafare no te mea o te reira ïa te vahi hopea no te parau-ti‘a e no te maitai.

Te tuahine Dalton: E ua ite atoa teie feia faatere no te Feia Apî Tamahine i te reira, e mai te mea e nehenehe ta ratou e haapuai i taua auraa ra, taua auraa mure ore ra i rotopu i te hoê metua vahine e te hoê tamahine, e haapuaihia ïa te mau utuafare.

Elder Ballard: Te hoê ohipa faufaa roa ta tatou i ite i ô nei, ua tupu ïa i roto i te hoê apooraa paroita, ua ho‘i mai ratou e ua aparau no ni‘a i to ratou huru e a feruri na, to tatou puai ia tuatapapa ana‘e te peresideniraa Paraimere i te parau no te hoê utuafare. Ua faaoti ratou i te haere e tamata i te haaputapû i te oraraa o te utuafare Vasquez. A feruri noa na eaha te mea e tupu i roto i te hoê pŭpŭ Peresibutero, te hoê pŭpŭ Tahu‘a Rahi aore râ te tahi taata paruparu aore â te tahi taata e fifi ra.

Ia putuputu ana‘e tatou e ia aparau ana‘e tatou no ni‘a i te hinaaro o te tahi taata, eaha ta tatou e nehenehe e rave.

Elder Rasband: Mauruuru, Elder Ballard. Te oaoa nei au no tei tufaa i mua no te mea ta tatou i faaroo i teie mahana. Ia haamana‘o outou i te arata‘iraa e te a’o ta tatou i farii, mea au ihoa ra na‘u te mana‘o o Elder Perry e Elder Christofferson no ni‘a i te faufaa rahi o te autahu‘araa e te pŭpŭ autahu‘araa. E te Peresideni Packer, e ta’na mau parau tumu matauhia no ni‘a i te utuafare e te mana i roto i te autahu‘araa, tei pu’ohuhia i roto i teie aamu ta tatou e mata‘ita‘i no te Fenua Peretane mai. E mata‘ita‘i na tatou i teie nei.

Hoho‘a taviri 2: Faaitoitoraa

Ben: Te haamana‘o nei au e ua fatata i te 20 matahiti to te Taea‘e Grant faaru‘eraa i te Ekalesia.

Keith: Ua taiva vau no te mau tumu hape atoa e ua faaea noa vau mai te reira e mea huru maoro.

Ben: Ua haamata vau i te hahaere ia Keith e to’na utuafare no te tauturu ia ratou ia ho‘i mai. E tahu‘a o Keith i taua taime ra, no reira ua haamata matou i te haaraa ia farii oia i te Autahu‘araa a Melehizedeka. I muri ae i to’na fariiraa i te reira, ua piihia oia ei tauturu piti i roto i te peresideniraa no te mau peresibutero. Ua nehenehe ia’u ia ohipa i piha‘iho ia’na e ia faaitoito ia’na.

Ben: Te vai ra anei te tahi mea ta’u e o John e rave no oe ?

Tracy: Te hinaaro nei au i te hoê haamaitairaa.

Ben: E faahiti taua i to’na i‘oa, na roto i te mana o te Autahu‘araa a Melehizedeka, e e taati taua i te faatahinuraa. I muri iho e horo‘a oe i te hoê haamaitairaa ia au i te faarururaa a te Varua.

Keith: Te horo‘araa i te hoê haamaitairaa o te hoê ïa faufaa taaê no te rave na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, no te rave i Ta’na ohipa.

Ben: I muri a’e i to’na fariiraa i te Autahu‘araa a Melehizedeka, ua faataa matou i te fâ no te farii i to’na iho oro’a hiero e ia taatihia. Ua haere oia i te mau piha haapiiraa no te faaineineraa ia haere i te Hiero. I muri ae i to’na fariiraa i te hoê parau faati‘a no te hiero, ua haere matou e rave i te mau bapetizoraa.

Keith: Ua tauturu oia ia’u ia faaineine; ua niuniu oia i te hiero e ua faataa i te taime no matou.

Ben: Ua nehenehe ia’u ia tauturu ia’na ia faaineine e ia turu e ia arata‘i a haere ai oia na roto i te oro’a hiero, e ua riro vau ei ite a taatihia‘i oia e ta’na vahine ei utuafare.

Keith: E mea nehenehe roa e te hau. E ere mai te tahi atu vahi i te fenua nei. Ua mana‘o vau e e au ra mai ropu i te ra‘i e i ô nei.

Ua hoê rahi to maua utuafare mai to matou ho‘iraa i te ekalesia. Eita roatu vau e faaea faahou i te haere i te pureraa. I te roaraa o to’u oraraa e tamau noa ïa vau i te haere i reira.

Ben: Te teoteo nei au, e ere râ i te faaoru. Te teoteo nei au e ua mauruuru te Metua i te Ao ra i te ohipa ta’u i rave a haa ai, a faaitoito ai e a turu ai au ia raua.

Elder Ballard: Eaha ta tatou i haapii mai na roto i te aamu no te Peresideniraa no te mau Peresibutero ?

Elder Rasband: A tahi roa, Elder Ballard, e aamu mau teie. Teie o Ben Blackburn, te Peresideni o te mau Peresibutero, o tei haere atu e utuutu i te hoê melo no te pŭpŭ autahu‘araa, tei haa amui e te tahi atu mau melo i roto i ta ratou pŭpŭ autahu‘araa i roto i te paroita, no te afa‘i i te hoê utuafare i te hiero e i ta ratou mau oro’a e fafauraa. Auê ïa te puai o teie ohipa ?

Elder Ballard: E ti‘a ia tatou ia ui ia tatou iho, ia ite ana‘e tatou i teie huru hoho‘a, e fea atu â te mau tamarii a to tatou Metua, te mau tane e te mau vahine anei, e tae noa’tu i te mau tamarii e tia‘i ra i teie huru atuaturaa ia noaa atoa teie huru hopea maitai.

Elder Andersen: Ua faaroo vau i te Peresideni Monson i te haapiiraa e rave rahi mau taime e te hoê o te mau mana‘o faahiahia roa’e i roto i te oraraa o te iteraa ïa e e ua tono te Fatu ia outou no te pahono i te pure a te hoê taata. Ua ite outou i te rahiraa o te mau taata i roto i te ao ta tatou e ora nei i teie mahana o te pure nei no te mau ravea, no te ti‘aturi, ma te ite ore e te imi nei ratou aore râ te ho‘i mai nei ratou i te Ekalesia. Ua ite outou i roto i teie Peresideni Peresibutero i te hoê hinaaro ia haere e tauturu i te hoê utuafare. E teie ho‘i te hoê ohipa ta te Peresideni Monson i haapii pinepine ia tatou.

Elder Ballard: E tei haapuaihia e te mau Taea‘e i te tufaa matamua no teie haapurororaa. Ua hohora mai ratou i te tahi mau mana‘o tauturu maitai roa e nahea ia noaa ia tatou teie mau huru ohipa i roto i te oraraa o te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra.

E te tuahine Wixom.

Te tuahine Wixom: Ta’u tufaa i au i roto i teie video o to te taea‘e hahaere ïa haapiiraa i te tane faaipoipo a te tuahine nahea ia horo‘a i te hoê haamaitairaa ia’na. Ua nehenehe i taua na taea‘e hahaere ra ia horo‘a i taua haamaitairaa ra ia’na, mea hau ae râ na te hoê vahine faaipoipo ia tuu ta’na iho tane faaipoipo i to’na na rima i ni‘a i to’na upoo. E ua tauturu oia ia’na e ua horo‘a’tu ia’na taua ravea ra.

Elder Ballard: Mauruuru. Elder Rasband, ua ite oe, e ua haapii pinepine te Peresideni Packer i te ohipa a te Peresibutero. A faaite na oe i te mau taata atoa na te ao nei i te taime ua anihia oia ia horo‘a i te haamaitairaa aita râ oia i na reira, a faataa mai na te reira ia ratou ?

Elder Rasband: Mai te au atoa ia i ta tatou i mata‘ita‘i iho nei. Te faaitoito ra te Peresideni Packer i te hoê metua tane mauiui e ua titauhia te hoê haamaitairaa. Ua ani ratou i te Peresideni Packer ia haamaitai e ua fariu atu oia i te metua tane ma te parau atu, « Ua ite oe nahea ia rave i te reira e te mea aita oe i ite, e tauturu ïa vau ia oe ». E ua tauturu te Peresideni Packer ia’na, mai ta outou i ite i teie peresideni peresibutero i te faaiteiteraa i taua taea‘e ra, « Na ô oe i te rave ». E ua na reira oia, e ua parau noa te Peresideni Packer, « Te mauruuru mau nei au e aita vau i rave i te ohipa a te hoê metua-tane parau-ti‘a ».

Elder Ballard: E hoho‘a faahiahia te reira. E eaha tei tupu, e Elder Andersen, i taua metua tane aore râ faatere autahu‘araa a Melehizedeka mauiui tei horo‘a i te haamaitairaa matamua i muri ae i te hoê tau roa e peneia’e te haamaitairaa matamua roa ta’na i horo‘a.

Elder Andersen: Ua ite mau vau i taua huru ohipa ra a tauturu ai au i te hoê taata tei riro e melo e 10 matahiti te maoro e tei ore â i horo‘a i te hoê haamaitairaa. I muri a’e i to te Peresideni Packer parauraa e e parau te taata atoa ma te i‘oa o te Atua, ua parau oia e « e rahi ïa te faaroo i ni‘a i te fenua » (PH&PF 1:21), e e rahi ïa te faaroo e tomo atu i roto i te aau o te taata e horo‘a ra i te haamaitairaa.

Elder Ballard: No reira, o tatou atoa i roto i teie rururaa na te ao taatoa nei, e nehenehe anei ta tatou e feruri e o vai taua mau tane faahiahia tei ore â i horo‘a i te hoê haamaitairaa e mea maoro i teie nei, ia nehenehe ia ratou ia haere atu e ia haapii i te faaohiparaa i te mau parau tumu ta tatou i haapii iho nei na roto mai i te mau melo no te Tino Ahuru ma Piti i roto i te tufaa matamua o teie faanahoraa.

Elder Andersen: Teie â te tahi mea faufaa rahi roa ta Elder Perry i haapuai mai. Ua parau oia, mai te mea e nehenehe, e ti‘a ia tatou ia haafaufaa i te ohipa a te Peresideni o te mau Peresibutero, a te Tia‘i Pŭpŭ Tahu‘a Rahi ia nehenehe i te Episekopo e te Episekoporaa ia haapa‘o i ta ratou iho mau hopoi‘a. E ua parau oia, mai te mea e nehenehe, ia tape‘a- maoro-hia ratou i ni‘a i to ratou mau piiraa hau atu i te tahi nau ava’e aore râ e hoê aore râ e piti atu matahiti. E ti‘a ia haafaufaahia te Peresideni Peresibutero e te Tia‘i Pŭpŭ Tahu‘a Rahi i roto i ta ratou ohipa i roto i te paroita.

Elder Ballard: Eaha ïa te opuaraa tumu a te Ekalesia, e te tuahine Dalton. Eaha ïa teie ohipa ta tatou e tamata nei i te rave ?

Te tuahine Dalton: O te faatahoêraa ïa i te mau utuafare, te taatiraa ïa i te mau utuafare, ia vai mure ore ratou i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra.

Elder Ballard: Papu roa. E teie te mau parau a te Fatu, e o ta tatou e faaohipa ; « Teie ho‘i ta’u ohipa ».

Te tuahine Dalton: « E to’u hanahana ».

Elder Ballard: Eaha ? « Ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). E no reira, i roto i te mau tautooraa e rave rahi ta tatou e rave i roto i te Ekalesia, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e te tamata nei tatou i te tauturu i te tahi e te tahi ia faatupu i taua fâ faahiahia ra ia nehenehe ia ho‘i atu i te Metua i te Ao ra ia pohe tatou.

Elder Ballard: Elder Andersen e Elder Rasband, a paraparau rii mai na no ni‘a i taua tautooraa i te faahaere i taua taea‘e maitai ra i te Hiero. No teaha e mea faufaa rahi roa ? Eaha to orua mana‘o ?

Elder Andersen: Ua paraparau Elder Perry e Elder Christofferson nahea teie ohipa taatoa e arata‘i ai ia tatou i te hiero. E taua Peresideni Peresibutero maitai i te Fenua Peretane, aita oia i tamata noa i te faaho‘i mai i teie taata i te ekalesia. Te faatumu ra oia i ni‘a i te mau fafauraa e te afa‘iraa ia’na i te Mesia na roto i te mau oro’a no te hiero. E ere anei i te mea nehenehe ia hi‘o i taua mau hoho‘a i rapae au i te hiero ? Te mata oaoa o te peresideni peresibutero mai te hoê metua tane teoteo mai te mau taata ta’na i tauturu e rave rahi mau taime no te mea ua parau oia, ua afa‘i atu oia ia’na na mua roa ia rave i te mau bapetizoraa no te feia pohe. Aita oia i mana‘o noa i te afa‘i mai ia’na i te ekalesia. Te tauturu râ oia ia’na ia tu’ati atu i to’na Metua i te Ao ra.

Te tuahine Dalton: E mea au roa na‘u tera mana‘o no te mea te reira ihoa te fâ, e mata rotahi tatou i ni‘a i te hiero i roto i te ta tatou mau ohipa atoa ta tatou e rave ra a utuutu ai ia vetahi ê.

Elder Rasband: I to’u mata‘ita‘iraa i taua video ra ua mana‘o atura vau i te 3 Nephi 18:32, e i te hoê Peresideni Peresibutero e te utuafare e te ohipa atoa a te Fatu i roto i teie aamu.

« Eiaha ra outou e tuu ia’na i rapae i to outou mau sunago, e to outou mau fare pureraa. E tamau â ho‘i outou i te tauturu i taua huru taata ra. Aita ho‘i outou i ite o te ore anei ratou e ho‘i mai e e tatarahapa. E haere mai ia’u ma te aau hinaaro hoê, e na‘u e faaora ia ratou. E ua riro outou ei ravea e roaa’i ia ratou te ora ».

Te ohipa a te Fatu o te faaoraraa ïa ia ratou, e ta te Peresideni Peresibutero e te melo tata‘itahi o te riroraa ei ravea no te faaho‘i mai ia ratou na roto i taua ravea ra.

Elder Andersen: Te faafariu ra tera peresideni pŭpŭ peresibutero i taua taata ra i te Atua na reira atoa i te pure e a vaiiho atu ai ia’na ia haere i mua i tera e tera faito, i te hoê taahiraa i muri iho i te tahi.

Elder Rasband: Ua pii oioi hia oia.

Elder Andersen: Oia mau.

Elder Rasband: Ua itoito mai oia e ua piihia oia ei Tauturu i roto i te Peresideniraa no te Pŭpŭ Autahu‘araa.

Elder Ballard: E mau tufaa atoa te reira no te faanahonahoraa. E mana‘o maitai i te tura‘iraa ia’na, i te horo‘araa i te tahi ohipa na’na.

Elder Andersen: Ua tano.

Elder Ballard: Te tahi â tuhaa tei moe ia tatou ?

Te tuahine Wixom: Ua hinaaro noa vau i te parau i to’u mana‘o a tai’o ai oe i te 3 Nephi 18 e ua parau oe, « Ua tamau â ho‘i i te tauturu ». Ua ite anei outou e ua faahitihia e piti taime i roto noa i taua irava ra taua iho parau, « Ua tamau â ho‘i i te tauturu » (hi‘o 3 Nephi 18:30, 32). I to’u feruriraa te parau mai ra te Fatu, « Eiaha e fiu ». E ia tupu ana‘e te pato‘iraa, a tamau noa i te here e i te tauturu.

Elder Ballard: E hoho‘a faahiahia te reira. Maururu Elder Rasband i te faaiteraa mai i te reira. E taui na tatou e paraparau na tatou no ni‘a i te ananahi o te Ekalesia, oia ho‘i te feia apî tane e te feia apî tamahine o te Ekalesia. Ua farii tatou i te haapiiraa nehenehe no ni‘a i te taviniraa e nahea te reira e haamaitai ai i te taata tavini e te taata tei tavinihia.

Elder Andersen, ua tupu te tahi mea ia oe e te hinaaro nei matou e ia faaite mai oe i te reira.

Elder Andersen: Ua paraparau mai Elder Perry e Elder Christofferson no ni‘a i te mana haamo’a no te taviniraa e ua haapii mai te Faaora e te taata teitei roa’e o te tavini ïa e ere râ te Fatu. Teie ïa te aamu no te hoê Peresideni diakono o Spencer i Arizona i te Fenua Marite tei tauturu i te hoê feia apî tane o Dayton te i‘oa, i roto i ta’na pŭpŭ diakono. E hoho‘a oto e eita paha te reira e faahoho‘a maitai mai i te mau ohipa a te mau Peresideni diakono e faaite mai râ te reira i te mea ta tatou e hinaaro i te haapii mai. E mata‘ita‘i tatou.

Hoho‘a taviri 3: Te mau avae o Dayton

Spencer: I to’u piiraahia ei peresideni no te mau diakono, ua ite au i te hopoi‘a rahi i ni‘a ia’u e ua ti‘a ia’u ia ara i ni‘a i te mau melo atoa o te pŭpŭ. Ua farerei au ia Dayton i roto i ta matou pŭpŭ diakono i te fare pureraa. E ma‘i haaparuparu to Dayton e eita e nehenehe ia’na ia paraparau maitai, e nehenehe râ ta outou e ite i to’na varua. Ua ti‘a ia’na ia rave i te mau mea atoa ta te mau diakono atoa e rave.

Metua tane o Dayton: Ua tamata matou i te faaohipa ia’na i roto i te mau mea atoa ta matou e rave. E ua ite matou e mea au roa na’na ia pupuhi mai te mata‘i i ni‘a i to’na aro.

Metua tane o Spencer: Ua tuturi o Spencer i mua ia Dayton e ua haru i to’na na turi avae e ua parau « Dayton e hinaaro oe i te horo i te « triathlon » na muri ia’u ? »

Te ravea paraparau a Dayton o te amoraa mata ïa. Ia amo oia e E ïa. Ia ore oia e amo e Aita ïa. I to’na haamataraa i te amo, ua parau o Spencer « E papa, ua parau oia E ! »

Spencer: E mea taaê roa teie triathlon i te tahi atu mau triathlon ta’u i rave no te mea i to’u taahiraa i taua pereoo taataahi e mea teiaha roa i te huti i te tahi atu taata na muri. Ua ite au e tei muri Dayton hoê metera e te afa i muri ia’u i te mau taime atoa, e mea faahiahia roa ia ite e te vai nei te tahi atu taata i muri{em}ua nehenehe i te hoê o to’u mau hoa maitai roa ia apee mai ia’u.

Metua tane o Spencer: Ua ite mai au i te mau haapiiraa rahi no ni‘a i te here i roto i te hoê tamaiti o te rave i te mea ta te Mesia e rave ahani tei ô nei Oia i te raveraa i ta’na hopoi‘a ei peresideni no te mau diakono, ei hoa.

Spencer: Ua riro te pae hopea o te tata‘uraa ei taime varua faufaa rahi no maua Dayton no te mea ua faaite mai oia ia’u e e nehenehe ia ravehia te hoê ohipa paari noa’tu te mau fifi aore râ te mau huru oraraa. Ua ite au e ua paruparu roa vau. Ua pau to’u puai, aita râ vau i ite e no hea mai taua puai ra, ua haamata Dayton i te ataata, e ua haamata vau i te haavitiviti e ua noaa ia’u te itoito i te horo vitiviti i te mau metera hopea e tae atu i te reni tapaeraa e ua oaoa rahi vau i te tapaeraa, aita vau i ite i to’u rohirohi, ua ite au e ua tauturu te Varua ia maua Dayton ia tapae i te hopea o te hororaa.

Metua vahine o Spencer: Aita oia i hinaaro ia riro ei aito. Ua hinaaro râ oia e o Dayton te aito, ua riro noa oia ei avae no Dayton.

Spencer: Ua haamaitaihia vau i te mauraa i te autahu‘araa. Ua ite au e e tiaturi rahi to te Metua i te Ao e to to’u episekopo ia’u e e nehenehe ia’u ia tavini ia vetahi ê e ia rave i te mea ta’u e mana‘o e ti‘a ia ravehia.

Elder Ballard: Ua mata‘ita‘i au i teie hoho‘a e piti aore râ e toru taime e i te mau taime atoa ua ti‘a ia’u ia tape‘a i to’u roimata, eaha râ ta tatou i haapii mai ? E paraparau na tatou no te reira. Eaha te mau haapiiraa ta te hoê peresideni diakono e nehenehe e rave ? Aita i titauhia ia’na ia riro mai ia Spencer, e aparau ra tatou e nahea teie mau faatere no te autahu‘araa a Aarona e haamaitai ai i te oraraa o te mau melo o ta ratou mau pŭpŭ.

Elder Andersen: Elder Ballard, ua faaroo tatou ia Spencer i te parauraa e « A piihia ai au ei peresideni no te mau diakono, ua ite au i te hoê hopoi‘a rahi i te araraa i ni‘a i te mau melo no ta’u pŭpŭ ». E teie ïa te tahi mea ta tatou e ite rahi i te mau matahiti i mua nei, e e rave te mau peresideni pŭpŭ autahu‘araa e te mau faatere no te feia apî tamahine i te hopoi‘a no te haapa‘o i te feia apî no to ratou faito matahiti. Faaroo mai na outou i teie parau a’o tei roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau no te hoê peresideni pŭpŭ diakono. Te parau nei te reira:

« E teie faahou â, oia mau te parau atu nei au ia outou, o te ohipa no te hoe peresideni i ni‘a i te toro’a no te diakono ra o te faatere… ia parahi i roto i te apooraa i pihai iho ia ratou, e ia haapii atu ia ratou ta ratou ohipa, ma te haamaitairaa te tahi i te tahi, mai te au i tei horo‘ahia mai te au ho‘i i te mau fafauraa » (PH&PF 107:85).

E hopoi‘a rahi teie, e hopoi‘a râ na ratou.

Elder Ballard: E te tuahine Dalton. Nahea ïa te reira e tu’ati atu ai i te feia apî tamahine ?

Te tuahine Dalton: Ua ite outou, e e ta‘i au ia ite ana‘e au i te feia apî tamahine ia na reira atoa, te Feia Apî Tamahine o te ore e nehenehe e faaoti i ta ratou iho faanahoraa Haereraa i Mua. Ua haamana‘o vau, mai ia oe e Elder Andersen, i te hoê papa‘iraa mo’a i roto i te Buka Haapiiraa e te Parau Fafau 84:106 o te na ô e:

« E mai te mea te puai te hoê taata i rotopu ia outou na i te Varua ra, a tuu atu ia’na ia rave oia ia’na o tei paruparu, ia tia ia’na ia haamaitaihia i roto i te haehaa’toa, ia riro atoa oia ei mea puai atoa ».

E mea faahiahia roa teie feia apî i roto i ta tatou Ekalesia i te raveraa no vetahi ê i te mea ta ratou e hinaaro eita râ e noaa ia ratou ia rave no ratou iho{em}E mea maere roa ratou.

Elder Ballard: Mauruuru roa. Elder Rasband, tei hea te mau Peresideni Peresibutero, e te mau melo apooraa teitei, te mau episekoporaa e te mau peresideniraa tĭtĭ no ananahi ? Tei hea ratou i teie mahana ?

Elder Rasband: Tei roto ratou i te mau pŭpŭ diakono atoa, te mau haapii atoa e te mau tahu‘a atoa i roto i te Ekalesia. E ua apitihia’tu ratou e te Feia Apî Tamahine faahiahia, i roto i te mau Debure e i roto i te mau pŭpŭ atoa no te Feia Apî Tamahine. E teie ïa te puai o te Ekalesia no ananahi. Ua faaûruhia vau e Spencer iti, teie peresideni diakono. Mea mau roa te reira e no roto roa mai i to’na aau.

Te tuahine Dalton: Te hinaaro nei au e ia mata‘ita‘i te mau diakono atoa i roto i te Ekalesia i taua tufaa ra.

Elder Ballard: E nehenehe ia ratou, no te mea e tuuhia te reira i roto i te Itenati.

Elder Andersen: Parau mau. E tuuhia te reira i roto i te mau Ravea no te Haapiipiira i te Feia Faatere. E mea papu roa e nehenehe i te hoê peresideni diakono ia hi‘o i teie video na roto i te tautururaa a to’na Episekopo.

Te tuahine Wixom: Te tahi o taua mau faatere ra no ananahi tei roto ïa i te Paraimere. E i te taime a parau ai o Spencer e « ua ite au e ua nehenehe ia’u ia rave i te hoê ohipa paari », ua mana‘o vau, o tera ihoa ïa te mea e ti‘a i to tatou feia apî ia ite i roto ia ratou, e e nehenehe ia ratou ia rave i te hoê ohipa paari e ia ti‘a o ratou ana‘e, mai te mea e titauhia, mai ta te Peresideni Monson i parau i te Amuiraa rahi ra.

Elder Ballard: E te mana‘o nei au i te reira, e te feia atoa o tei faaroo ia Elder Nelson i te a’oraa no ni‘a i te faufaa o te faaipoiporaa e o tei mata‘ita‘i i teie faaiteiteraa aore râ o te ite i te reira huru hoho‘a i roto i ta ratou iho paroita. Auê ïa te faufaa o te mau tamarii e. Auê ïa te faufaa o te faaipoiporaa. Auê ïa te faufaa no te hoê tamaiti iti mai ia Dayton e te hoê peresideni diakono mai ia Spencer. E metua tane e e metua vahine to ratou, e ahani aita e faaipoiporaa, eita ïa e nehenehe i teie mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ao ra ia haere atu i roto i te mau utuafare mai teie te huru.

Te tuahine Dalton: Ua ite anei outou i te huru putapû o te metua tane e te metua vahine ? E ua haapa‘o maitai te tahi taata. E e haapuai te reira i to outou faaroo. Ia ite ana‘e outou i te hoê tamaiti apî ia utuutu mai te Faaora. E haapuai ïa te reira i to’u faaroo.

Elder Andersen: Ua haere maua o Elder Perry tau hebedoma i mairi a‘enei i te hoê paroita i ô nei no te haapii i te tahi mau parau tumu no te Autahu‘araa a Melehizedeka. Ua tae mai ra te taatoraa o te autahu‘araa i reira e i te taime ua haamata vau i te paraparau, ua faaru‘e tau‘e mai e piti na feia apî tane i te piha. E ua feruri ihora vau e, « Eaha ra ïa te ti‘a ia’u ia rave ». Tei Utaha teie paroita e tei pihaiho noa te mau fare faaearaa o te taata i te fare pureraa, e fatata 15 minuti i muri mai, ua ho‘i mai raua e te tahi atu tamaiti. E i muri ae i te pureraa, ua nehenehe ia matou ia ite eaha te mea ta raua i rave. Ua hinaaro raua ia afa‘i mai ia’na i mua. E no te mea aita oia i reira, ua haere raua e tii ia’na. E mai te au i te mau haapiiraa a te Peresideni Monson ua haere raua i taua po‘ipo‘i ra e faaora i te tahi taata.

Elder Ballard: Ahani tei ô nei te Peresideni Monson, e parau ïa oia, « E a haere atu i te vahine ivi e i te taata otahi o te ere ra i te mau haamaitairaa a te Ekalesia ». Te mana‘o nei au e e ravea faahiahia teie ia nehenehe ai ia tatou ia haapii-amui-hia ia nehenehe ia tatou ia haapii nahea i te ohipa e nahea i te faatupu i te mau fafauraa e tia‘i nei i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra a faaohipa ai ratou i te tahi o teie mau parau tumu tei haapiihia i ô nei.

E puohu na tatou i teie aparauraa. Elder Andersen e te tuahine Dalton, te tahi mana‘o hopea ?

Elder Andersen: Te mea o te tae mai i roto i to’u feruriraa o te mo’araa ïa o te faaipoiporaa, te mana no te mau utuafare. Te haamana‘o nei au e ua parau te Peresideni Packer, « E faanahonahoraa tatou no te mau utuafare, e ere noa e hoê faanahonahoraa no te mau paroita e te mau amaa ». E e ti‘a ia tatou ia afa‘i i taua mau utuafare ra i te Mesia ra i reira ho‘i te hoê taata tei mau i te autahu‘araa, mai te mea e nehenehe, e haa ai i te i‘oa o te Fatu no te tauturu i te taatoaraa o te utuafare ia haere atu i te Mesia ra. E te hinaaro nei au i te faaite papu atu ia outou e te feia o te faaroo nei e ua ite au e a tutava ai tatou i te afa‘i ia vetahi ê i te Mesia ra, e haamaitai ïa teie mana o te Mesia ia tatou ia ite o vai te haere e tii e o vai te tauturu atu.

Elder Ballard: Te tuahine Dalton ?

Te tuahine Dalton: Ua ite outou te mea e ahu nei i roto ia’u e ohipa ïa teie na te Fatu e e ravehia te reira i ni‘a i te hoê taata i te taime hoê. Ua ite tatou te reira hoho‘a maitai i to tatou Peropheta. Te faaite nei oia i te e‘a e te utuutu nei oia i te taata tata‘itahi. E no reira, eiaha roa te feia faatere ia mata‘u. E rave rahi o te hinaaro nei i te tauturu, te mea râ ta’u i ite i teie mahana o te faatumuraa ïa i ni‘a i te taata hoê. Ua faatumu teie mau faatere i ni‘a i te hoê taata ta ratou i nehenehe i te tauturu. E mai te mea e nehenehe i te mau taata atoa ia na reira, e taui ïa te mau mea atoa. E taui ïa te mau utuafare, e taui ïa te mau taata. Te hinaaro nei au ia riro mai to tatou peropheta no te mea ua riro oia mai te Faaora.

Elder Ballard: Mauruuru roa. Te tuahine Wixom ?

Te tuahine Wixom: Mauruuru e Elder Ballard. I roto i te Alama pene 24, ua faahiti te mau Aniti-Nephi-Lehi i te mea tei tauturu ia ratou ia taui i to ratou huru mai roto mai i te huru ino e tae atu i te parau-tia. No te ho‘i mai i roto i te nănă ua parau to ratou faatere, « Te haamaitai nei au i ta’u Atua no te mea ua horo‘a mai Oia ia tatou i te tahi tufaa o To’na ra varua ia haamărû i to tatou aau ia ite tatou i to tatou mau taea‘e, i te Ati Nephi » (Alama 24:8). Na te iteraa i te mau taata i roto i ta ratou paroita aore râ amaa i taui i te mau mea atoa. E ua tamarûhia te aau o taua mau Ati Lamana ra{em}e ua ho‘i mai ratou.

Elder Ballard: Te iteraa, te auraa ïa, te faaiteraa i te mana‘o i te tahi e te tahi.

Te tuahine Wixom: Te utuuturaa, e te aparauraa, te haereraa’tu i roto i to ratou mau utuafare, te iteraa i to ratou mau hinaaro e te hereraa ia ratou ei mau taea‘e e ei mau tuahine, ta tatou mau tamaroa e ta tatou mau tamahine a te Metua i te Ao ra.

Elder Ballard: Mauruuru roa. Elder Rasband ?

Elder Rasband: I roto i te mau mea atoa tei parauhia, ua oaoa vau i te varua a’o ta’u i ite o tei faaiteitehia mai i roto i teie mau video atoa: te mau Peresideniraa Paraimere e tauturu ra i te mau Episekoporaa. Te mau Peresideniraa Pŭpŭ Autahu‘araa e imi ra i te ravea e nahea i te utuutu i to ratou mau melo. E tae noa’tu i te hoê peresideniraa diakono tei aparau no ni‘a ia Dayton, e teie ïa te hoê tautururaa faahiahia no te mau metua tane e te mau metua vahine, te mau apooraa ta tatou e tomo atu i roto i te Ekalesia a te Fatu.

Elder Ballard: Mauruuru roa. Te mau taea‘e e te mau tuahine, ua oaoa matou i te paraparau atu ia outou. Te tiaturi nei matou e te mau taata atoa tei tae mai i teie haapurororaa a te Feia Faatere e mata‘ita‘i maitai faahou â ïa ratou i te reira, ma te hi‘o i to ratou iho ti‘araa e to ratou iho huru oraraa. E ia faaoti ratou i te mea ta ratou e nehenehe e rave atu â i roto i to ratou mau ti‘araa no te faateitei, no te faaûru e no te haamaitai i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra.

Te ani nei matou i to tatou Metua i te Ao ra ia haamaitai mai ia outou, ia tia‘i ia outou, e ia haamaitai ia outou i roto i to outou mau piiraa e ia faaûru e ia horo‘a ia outou te mau faaûruraa e te mau mana‘o no ni‘a i te mea ta outou e nehenehe e rave na roto i ta outou mau ravea hau e na roto i te rave amuiraa i te ohipa i roto i ta outou apooraa paroita aore râ tĭtĭ aore râ utuafare no te haamaitai atu â i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra.

A feruri noa na eaha ra ïa te tupu mai mai te mea e nehenehe i te hoê pŭpŭ Peresibutero ia faaho‘i mai i te hoê noa’e aore râ e piti i roto i te matahiti. Te parau nei au no te mau peresideniraa tata‘itahi o te rave amui no te faatupu i te reira. E ere i te mea fifi ia haa amui tatou, ma te hi‘opo’araa i te tautooraa no te tii i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra Ta’na ho‘i i here e e hopoi‘a ho‘i na tatou no te mea tei ia tatou ra te îraa o te evanelia mure ore a Iesu Mesia.

Te haamauruuru nei matou i to tatou Metua i te Ao ra no te faaho‘iraahia mai te evanelia, na roto i te peropheta Iosepha, e te faaite papû nei matou e teie te ekalesia mau a Iesu Mesia i ô nei i ni‘a i te fenua nei e e haamaitai mai ïa to tatou Metua i te Ao ra e te Fatu ia tatou ia haa tatou. Ia tupu te reira i roto i to tatou mau oraraa atoa o ta matou ïa pure i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.