2000–2009
Two Principles for Any Economy
October 2009 General Conference


Na parau tumu e piti no te tereraa faufaa

I roto i te taime fifi e haapii ai tatou i taua mau haapiiraa faufaa rahi roa ra o te faatupu i to tatou huru e o te arata‘i i to tatou oraraa amuri a‘e.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

I roto i to matou mau tere farerei i te mau melo na te ao atoa nei e na roto i te mau rave‘a faataaraa parau haamauhia no te autahu‘araa, te farii nei matou na mua roa i te parau apî no ni‘a i te huru e te mau tamataraa o to tatou mau melo. E rave rahi mau matahiti to tatou mau melo na te ao atoa nei i roohia i te mau ati, no te natura e ta te taata. Ua taa atoa ia matou e e rave rahi te mau utuafare e tarani nei e te haape‘ape‘a nei no ni‘a i teie nei mau tau fifi.

E te mau taea‘e, te vai piri noa nei matou ia outou. Ua here matou ia outou, e te pure tamau nei matou no outou. Ua ite rahi au i te mau taime maitai e te mau taime ino i roto i to‘u oraraa e no reira ua ite au i muri mai i te tau to‘eto‘e e tae mai te mahanahana e te ti‘aturiraa no te hoê tau mahanahana apî. E taata mana‘o maitai au no te tau i mua nei. E te mau taea‘e, no tatou nei, e ti‘a ïa ia vai papû i roto i te ti‘aturiraa, ia haa ma to tatou puai atoa, e ia ti‘aturi i te Atua.

Aita i maoro a‘e nei, ua feruri na vau te hoê taime i to‘u oraraa a vai noa ai te teiaha o te pe‘ape‘a e te hepohepo no ni‘a i te hoê oraraa papû ore i mua’tu. E 11 matahiti to‘u i taua taime ra e a ora ai au e to‘u utuafare i roto i te hoê piha vairaa o te hoê fare faaapu i piha‘iho i te oire no Frankfurt, Helemani. E feia matou tei faarue i to matou fenua ai‘a no te pitiraa o te taime i roto i te area tau matahiti rii noa, e ua fifi matou i te haamauraa i te hoê vahi faaearaa apî atea i to matou fare matamua. E parau vau e mea vêvê roa matou, e ere paha te reira i te parau tano. Ua taoto matou paatoa i roto i te hoê noa iho piha, no te na‘ina‘i aita re‘a area no te faati i te mau ro‘i. I te tahi atu piha, te vai ra ia te tahi nau tauhaa fare e te hoê umu ta to matou mama e faaohipa no te tunu i te maa i ni‘a iho. No te haere atu i te tahi piha e titauhia ia matou ia haere atu na roto i te hoê piha vairaa i reira te taata faaapu e vaiiho ai te mau tauhaa e mauhaa no te faaapu, ano‘i-atoa-hia te mau huru i‘o e te mau « saucisses » o te tautau noa mai ni‘a mai i te mau naero rarahi. E haapo‘ia noa te hau‘a o teie mau maa ia‘u. Aita to matou e fare pape, ua hamani râ matou i te hoê e fare haumiti – na ni‘a’tu i te e‘a e tau 15 metera i te atea – e au ra i te tau to‘eto‘e e mea atea roa ia haere atu.

No te mea e taata ratere au, e no to‘u reo purusia hitiaa o te râ, ua faaoo pinepine te mau tamarii ia‘u e ua pii ia‘u i te mau i‘oa o tei haamauiui hohonu. I roto i te roaraa o to‘u tau apîraa, te mana‘o nei au e teie te taime hepohepo roa‘e.

I teie nei, e rave rahi mau matahiti i muri mai, e nehenehe ta‘u e hi‘o i muri i taua mau tau ra na roto i te titi‘a tamarû no te mau mea ta‘u i faaruru. Noa’tu e te haamana‘o noa ra vau i te mauiui e te hepohepo, e nehenehe ia‘u ia ite i teie nei i te mea tei ore i noaa ia‘u i te ite i taua taime ra, ua riro teie e tau tupuraa rahi. I roto i teie nei taime, ua vai hoê noa to matou utuafare. Ua ite au e ua haapii mai i to‘u na metua. Ua faahiahia vau i to raua itoito e to raua anaanatae. Ua haapii mai au e ia faaruru-ana‘e-hia te mau tamataraa na roto i te faaroo, te itoito e te tape‘a-maite-raa e nehenehe ïa ia haavîhia.

No to‘u iteraa e te vai nei te tahi o outou e faaruru nei i to outou iho taime pe‘ape‘a e te hepohepo, ua hinaaro vau e paraparau i teie mahana no ni‘a i na parau tumu faufaa e piti tei turu ia‘u na roto i taua tau haapiipiiraa o to‘u nei oraraa.

Te parau tumu matamua : Te ohipa

I teie mahana, ua maere roa vau i te huru to to‘u utuafare raveraa i te ohipa i muri a‘e i to matou ereraa i te mau mea atoa i muri iho i te Tama’i Rahi II no te Ao nei ! Te haamana‘o nei au i to‘u metua tane – te hoê taata rave ohipa na te hau i roto i te haapiipiiraa e te ohipa – tei rave i te mau ohipa fifi e rave rahi, mai te taata ô apoo, te taata ô i te apoo uranium, tata‘i matini, e faahoro pereoo uta tauhaa. E faarue mai oia i te fare i te po‘ipo‘i roa e e ho‘i pinepine mai oia i te fare i te maororaa pô, no te turu i to matou utuafare. Ua haamata to‘u metua vahine i te hoê ohipa pu‘araa ahu e ua rave oia i te mau ohipa riirii atoa e rave rahi mau hora tai‘o-ore-hia. Ua faaohipa oia i to‘u nei tuahine e ia‘u nei i roto i te ohipa pu‘araa ahu. Ua riro vau ei taata ohi e e faaho‘i i te mau ahu na ni‘a i to‘u pereoo tataahi. Ua oaoa vau i te tautururaa i te utuafare na roto i te hoê rave‘a ha‘iha‘i e noa’tu e aita vau i ite i taua taime ra, ua riro te faaohiparaa i to‘u nei tino ei haamaitairaa no te hoê tino tupu maitai.

E ere i te mea ohie, tera râ ua tape‘a te ohipa ia matou ia feruri noa i te mau fifi no to matou huru oraraa. Noa’tu e aita to matou huru oraraa i taui ta‘ue noa, ua taui râ. Tera ïa te mea no ni‘a i te ohipa. Mai te mea e tape‘a – papû e tamau noa – e riro te tahi mau mea i te maitai mai.

Te faahiahia nei au i te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii tei ite i te rave i te ohipa ! Auê te rahi o te here o te Fatu i te taata rave ohipa ! Ua parau Oia, « E amu oe i ta oe maa ma te hou i ni‘a i to rae »1 e « e au ho‘i te rave ohipa i ta’na ra utu‘a »2 e « e maoa na i ta oe mauhaa ooti ma to aau atoa, e ua faaorehia ïa ta oe ra mau hara ».3 O ratou tei ore i mata‘u i te rave i te ohipa e i te haamau i to ratou mana‘o i ni‘a i te imiraa i te mau fâ faufaa rahi, e haamaitairaa ïa ratou no to ratou iho mau utuafare, to ratou mau vahi nohoraa, to ratou mau fenua, e no te Ekalesia.

Aita te Fatu i titau ia tatou ia rave puai atu i te ohipa e maraa ia tatou. Eita oia (e na reira atoa tatou) e faaau i to tatou mau tautooraa i te tautooraa a vetahi ê. Ua ani noa to tatou Metua i te Ao ra e ia rave maitai tatou mai tei maraa ia tatou – ia rave tatou mai te au i to tatou faito puai, te mea rahi aore râ te mea iti.

Ua riro te ohipa ei raau rapaau i te pe‘ape‘a, te hoê mono‘i faaora i te oto, e te hoê uputa i te mau mea e nehenehe e rave. Noa’tu eaha te huru o to tatou oraraa, e to‘u mau taea‘e, a rave maitai na tatou i te nehenehe ia tatou e ia faatupu tatou i te roo maitai i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. A haamau na tatou i to tatou mau mana‘o e to tatou mau tino i ni‘a i te rave‘a hanahana o te ohipa ta te mau mahana apî tata‘itahi e tuu mai nei i mua ia tatou.

Ia mau ana‘e to tatou pereoo tura‘i i roto i te vari, e tauturu a‘e te Atua i te taata e tura‘i ra eiaha ra te taata o te faateitei noa i to’na reo na roto i te pure – noa’tu eaha te u‘anaraa o te pure. Ua parau te peresideni Thomas S. Monson mai teie te huru : « Aita e nava‘i te hinaaro-noa-raa i te tutava e i te parau-noa-raa e tutava tatou. Tei roto i te raveraa, eiaha na roto noa i te mana‘o-noa-raa, e faatupu ai tatou i ta tatou mau fâ. Mai te mea e faataime noa tatou i ta tatou mau fâ, e ore roa’tu ïa tatou e ite i to ratou tupuraa ».4

E nehenehe te ohipa e faahanahana e e faaoaoa, a haamana‘o râ i te faaararaa a Iakobo eiaha e « taui i ta oe ohipa no te mea e ore e haamauruuru ia outou ra ».5 Mai te mea e horo‘a outou ia outou iho i te imiraa i te tao‘a no te ao nei e te arueraa a te taata ma te tau‘a ore i to tatou mau utuafare e to tatou tupuraa varua, e ite oioi ïa tatou e ua rave tatou i te hoê ohipa faufaa ore. E mea hau atu i te mo‘a te ohipa parau-ti‘a ta tatou e rave i roto i na papa‘i o to tatou iho mau utuafare ; e e mea mure ore te mau haamaitairaa no te reira. Eita te reira e nehenehe e horo‘ahia’tu i te tahi atu mau taata. O te niu ïa o ta tatou ohipa ei mau taea‘e o te autahu‘araa.

A haamana‘o, e feia ratere noa tatou no te tahi taime poto i roto i teie nei ao. Eiaha e haamau‘a i ta tatou mau taleni e te itoito ta te Atua i horo‘a mai no te faati‘a noa i te mau tutau tahuti nei, ia horo‘a râ tatou i to tatou mau mahana i te faatupu i to tatou tereraa varua. No reira, ei mau tamaroa na te Atua Teitei Roa ra, ua hamanihia tatou ia titau i te mau mea teitei roa‘e.

Teie nei, te hoê parau ia tatou te mau taea’e paari : e ere te tau faatuhaaraa ei tuhaa no te opuaraa no te oaoa a te Fatu. Aita e tau faafaaearaa e aore râ faatuhaaraa i roto i te mau hopoi‘a no te autahu‘araa – noa’tu te huru o te faito matahiti aore râ te itoito o te tino. E riro paha te parau « ua rave a‘e na vau te reira » ei aperaa no te haere e faahee, te farii-ore-raa i te aniraa no te hoê ori-haere-raa na ni‘a i te moto, aore râ no te haapae i te maa cari i te vahi amuamuraa, eita e fariihia taua mau otoheraa ra no te ape i te mau fafauraa ia horo‘a i to tatou taime, te mau taleni e te mau rave‘a, i roto i te ohipa o te basileia o te Atua.

Te vai ra paha te mau taata o te ti‘aturi nei e, i muri a‘e e rave rahi mau matahiti taviniraa i roto i te Ekalesia, ua ti‘a ia ratou ia fana‘o i te hoê tau faafaaearaa a rave noa’i te tahi mau taata i te ohipa. E te mau taea‘e, te haapapû atu nei au e, e ere ïa teie nei huru feruriraa i te mea ti‘a no te mau pĭpĭ a te Mesia. Te hoê tuhaa rahi no ta tatou ohipa i ni‘a i teie nei fenua o te tape‘a-maite-raa ïa ma te oaoa e tae atu i te hopea – i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.

Teie nei, te hoê parau atoa i to tatou mau taea‘e apî no te Autahu‘araa a Melehizedeka e titau nei i te mau fâ parau-ti‘a ia haere te hoê haapiiraa e te imiraa i te hoê hoa faaipoipo mure ore. E mau fâ ti‘a te reira, e to‘u mau taea‘e, a haamana‘o râ : e haamaitai rahi te rave-itoito-raa i te ohipa i roto i te ô vine a te Fatu na ta outou mau rave‘a ia noaa te ohipa e e faarahi i te rave‘a no te manuïaraa i roto i teie nei mau tautooraa maitai.

O oe anei te diakono apî roa‘e aore râ te tahu‘a rahi paari roa‘e, te vai nei te ohipa no te rave !

Te piti o te parau tumu : A haapii

I roto i te mau tau fifi no te tereraa faufaa i muri i te Tama‘i i Helemani, aita te mau rave‘a no te haapiiraa i rahi mai te vai nei i teie nei mahana. Noa’tu te iti o te mau rave‘a, ua vai noa i roto ia‘u te hiaai ia haapii. Te haamana‘o nei au i te hoê mahana, a haere ai au e faaho‘i i te ahu na ni‘a i to‘u pereoo tataahi, ua tomo vau i roto i te fare no te hoê hoa piahi. I roto i te hoê piha, te vai nei e piti iri ohipa no te piahi e turui nei i te papa‘i fare. Auê ïa hi‘oraa faahiahia e ! Auê ïa te fana‘o o taua mau tamarii ra e iri ohiparaa ta ratou ! Ua nehenehe ia‘u ia mana‘ona‘o e te parahi ra ratou e ta ratou mau buka tei haamahorahia e te tai‘oraa e te rave ra i ta ratou ohipa haapiira. E au ra ia‘u e te faturaa i te hoê iri ohiparaa o te hoê ïa ohipa faahiahia roa‘e i te ao nei !

Ua tia‘i maoro vau hou a tupu ai taua hinaaro ra. Te mau matahiti i muri mai, ua noaa ia‘u te hoê ohipa i roto i te hoê fare ma‘imiraa e e piha vairaa buka rahi tei roto i teie fare. Te haamana‘o nei au i to‘u haereraa i te rahiraa o te taime e vata ai au i roto i taua fare vairaa buka ra. I reira ua nehenehe ia‘u ia parahi i te hoê iri ohiparaa – o vau ana‘e – e ia faaî i to‘u feruriraa i te parau haamaramaramaraa e te ite ta te mau buka e horo‘a. Ua au roa vau i te tai‘o e i te haapii mai ! Ua taa papû ia‘u i taua mau mahana ra i te mau parau a te hoê taata paari tei parau e «e ere te haapiiraa te faaî-noa-raa i te hoê patete, o te faaohiparaa râ i taua ite ra. »

No te mau melo no te Ekalesia, e ere te haapiiraa i te hoê noa mana‘o maitai – e faaueraa râ. E ti‘a ia tatou ia haapii mai i « te mau mea i roto i te ra‘i e i te fenua nei, e i raro a‘e i te fenua nei ; te mau mea o tei vai na, te mau mea o te vai nei, te mau mea ho‘i o te fatata i te tupu mai ; te mau mea o te vai nei i ô iho nei, te mau mea o te vai ra i te atea ê ra ».6

Mea au roa na Iosepha Semita i te haapii, noa’tu e aita i noaa ia’na te mau rave‘a no te haere i te haapiiraa. I roto i ta’na mau buka aamu, ua faahiti oia ma te oaoa no ni‘a i te mau mahana ta’na i rave no te haapii e ua faaite pinepine oia i to’na here i te haapiiraa.7

Ua haapii Iosepha i te feia mo‘a e ua riro te ite ei tuhaa titauhia no to tatou faaearaa tahuti nei, no te mea « eita te hoê taata e faaora-vitiviti-hia na mua e noaa’i ia’na te ite »,8 e « te mau parau tumu no te ite o te noaa mai ia tatou i roto i teie oraraa nei, e ti‘a ïa te reira e o tatou atoa i roto i te ti‘a-faahou-raa’ ».9 I roto i te mau tau fifi e mea hau atu ïa i te faufaa rahi ia haapii. Ua haapii te peropheta Iosepha Semita e, « e faaatea ê te ite i te pouri, te [tapitapi] e te feaa ; no te mea eita teie nei mau mea e vai mai i te vahi te reira te ite ».10

E te mau taea‘e, e hopoi‘a na outou i te haapii i te mau mea atoa e noaa ia outou i te haapii mai. A faaitoito i to outou mau utuafare, te mau melo no ta outou mau pŭpŭ autahu‘araa, te mau taata atoa ia haapii e ia riro ei mau taata ite. Mai te mea aita e rave‘a no te haere i te fare haapiiraa, eiaha ïa e tape‘a ia outou i te titau i te mau ite atoa o ta outou e nehenehe e farii. I roto i taua mau huru ra, e nehenehe ïa, i to‘u mana‘oraa, te mau buka maitai, e riro ei « fare haapiiraa teitei » no outou – te hoê piha haapiiraa o te matara noa e te farii i te mau taata atoa. A tautoo i te faati‘a i to outou ite no ni‘a i te « mau mea maitai atoa, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai, e te mau mea poupouhia ra ».11 A imi i te ite « na roto i te haapii e na roto ho‘i i te faaroo atoa ».12 A imi ma te varua haehaa e te aau tatarahapa.13 Ia faaohipa ana‘e outou i te faito varua no te faaroo i roto i ta outou haapiiraa – e tae noa’tu i te mau mea tahuti nei – e nehenehe ïa outou e faarahi i to outou aravihi i te pae feruriraa, no te mea « mai te mea ua rotahi to outou mata i to‘u hanahana ra e faaîhia to outou [tino] paatoa i te maramarama… e ite ïa i te mau mea atoa ».14

I roto i ta tatou haapiiraa, eiaha e haapae i te puna no te heheuraa. Ua riro te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau aposetolo e a te peropheta no teie anotau ei mau puna no te paari, te ite no te ra‘i, e te heheuraa tata‘itahi no te tauturu ia outou ia ite i te mau pahonoraa i te mau tamataraa atoa i roto i te oraraa. A haapii na tatou no ni‘a i te Mesia ; a imi na tatou i taua ite ra o te arata‘i atu i te hau, te parau mau, e te mau parau aro faahiahia no te ora mure ore.15

Faahoperaa

E te mau taea‘e, te hi‘o nei au i muri i taua tamaiti 11 matahiti i Frankfurt, Helemani tei haape‘ape‘a no to’na oraraa i mua e tei ite i te mauiui no te mau parau ino. Te haamana‘o nei au i taua taime ra ma te oto. Noa’tu eita vau e hinaaro faahou i te ora i taua mau mahana tamataraa e te pe‘ape‘a ra, aita to‘u e feaaraa e ua riro te mau haapiiraa ta‘u i haapii ei faaineineraa titauhia no te ohipa e vai ra i mua. I teie nei, e rave rahi mau matahiti i muri iho, ua ite papû vau e : i roto i te taime fifi e haapii ai tatou i taua mau haapiiraa faufaa rahi roa ra o te faatupu i to tatou huru e o te arata‘i i to tatou oraraa amuri a‘e.

Te pure nei au e i roto i te mau ava‘e e te mau matahiti i mua nei e nehenehe ta tatou e faaî i ta tatou mau hora e ta tatou mau mahana i te ohipa parau ti‘a. Te pure nei au e e tutava tatou i te haapii e i te haamaitai i to tatou feruriraa e to tatau aau na roto i te inu-hohonu-raa i roto i te puna mâ no te parau mau. E vaiiho atu vau ia outou to‘u here e ta‘u mau haamaitairaa i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Genese 3:19.

  2. PH&PF 84:79.

  3. PH&PF 31:5.

  4. Thomas S. Monson, « E autahu‘araa arii », Liahona Novema 2007, 59.

  5. 2 Nephi 9:51.

  6. A hi‘o PH&PF 88:79-80.

  7. A hi‘o Journals, Volume 1: 1832-1839, vol. 1 of the Journals series of The Joseph Smith Papers, ed. Dean C. Jessee, Ronald K. Esplin, e Richard Lyman Bushman (2008), 84, 135, 164.

  8. Iosepha Semita, i roto History of the Church, 4:588.

  9. A hi‘o PH&PF 130:18-19.

  10. Iosepha Semita, i roto History of the Church, 5:340.

  11. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:13.

  12. PH&PF 109:7.

  13. A hi‘o PH&PF 136:33.

  14. PH&PF 88:67.

  15. A hi‘o PH&PF 42:61.