2010–2019
E aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa
Atopa 2010


E aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa

Te vahi faahiahia o te hahaereraa utuafare o te iteraa i te tauiraa o te mau oraraa, ia tamarohia te mau roimata, te tupuraa i te rahi te mau iteraa papû, te hereraa i te mau taata, te haapuairaa i te mau utuafare.

E au mau tuahine here, aue ïa haamaitairaa ia tae mai i rotopu ia outou no te ite i to outou puai e to outou here i te Fatu. Mauruuru no te here e te aroha ta outou e faaite nei ia vetahi ê i te mau mahana atoa.

I te mau mahana matamua o te Sotaiete Tauturu i Navu ua ite tatou e, ua ratere te mau tuahine i tera fare e tera fare, ma te utuutu i te tahi e te tahi, ma te faataa i te mau mea e hinaarohia, ma te horo‘a i te maa, ma te atuatu i tei ma‘ihia, e ma te faaite i te aroha i te vahine tata‘itahi e i to’na utuafare.1 Te faahaamana‘o mai nei i te papa‘iraa i roto i te Iuda : « e aroha’tu i te tahi pae, ei haapa‘oraa ê ïa ».2 A feruri ai au i ni‘a i teie papa‘iraa e i ni‘a i to’na auraa, ua fariu ti‘a to‘u mau mana‘o i ni‘a i te Faaora e i te rahiraa taime a parau ai te mau papa‘iraa mo‘a no te here e te aroha o te Mesia no tatou tata‘itahi.

Te tai‘o pinepine nei tatou i roto i te Faufaa Apî e, « ua aroha’tura »3 te Mesia i te mau taata a pahono ai Oia i to ratou mau hinaaro. Ua aroha Oia ia ratou i To’na iteraa e, ua po‘ia ratou e ua faaamu ia ratou, e aore râ, i ma‘ihia ratou e ua faaora Oia ia ratou, e aore râ, i hinaaro ratou i te maitai varua e ua haapii atu ra Oia ia ratou.

Te aroha o te faaiteraa ïa i te here e te aroha i te tahi taata ê. O te here ïa e te hinaaro ia haamama i te mauiui o vetahi ê. O te faaiteraa ïa i te maitai e te maru i te tahi taata ê.

Ua ani mai te Faaora ia tatou ia rave i te mau mea Ta’na i rave,4 ia amo i te hopoi‘a a vetahi ê, ia tamahanahana ia ratou i tei au ia tamahanahanahia, ia oto a oto ai te feia oto ra,5 ia faaamu i tei po‘ia, ia hahaere i tei ma‘ihia,6 ia aupuru i te feia paruparu, ia faateitei mai i te rima tautau ra,7 e « ia haapii atu outou te tahi i te tahi ra i te haapiiraa evanelia no te basileia ».8 No‘u teie mau parau e te mau ohipa e faaite ra i te mau orometua hahaere – te feia e atuatu ra ia vetahi ê.

E horo‘a te hahaereraa utuafare i te mau vahine te rave‘a ia haapa‘o, ia faaitoito e ia haapii te tahi e te tahi. Mai te hoê haapii i roto i te Autahu‘araa a Aarona i faauehia ia « tia‘i i te Ekalesia i te mau taime atoa, e ia vai noa i piha‘iho e ia haapuai ia ratou »,9 ia faaite te hoê tuahine hahaere i to’na here na roto te pure i te feruriraa i te tuahine tata‘itahi i faauehia ia’na ia tavini.

Ua faahaamana‘o mai te tuahine Julie B. Beck ia tatou e, « a pee ai tatou i te hi‘oraa e i te mau haapiiraa a Iesu Mesia, te haafaufaa ra ïa tatou i teie ohipa mo‘a ia here, ia ite, ia tavini, ia haro‘aro‘a, ia haapii e ia utuutu na roto i to’na i‘oa ».10

I teie mahana, te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou i ni‘a e piti na mea:

  • Te mau Haamaitairaa ta Outou e Horo‘a na Vetahi ê a Tavini ai Outou ei Tuahine Hahaere.

  • Te mau haamaitairaa e fariihia e outou a tavini ai outou ia vetahi ê.

Te mau Haamaitairaa ta Outou e Horo‘a na Vetahi ê a Tavini ai Outou ei Tuahine Hahaere

Aita i maoro roa a‘e nei ua farerei au i te hoê pŭpŭ vahine i Anchorage, Alaska. Mai te mea ra e, ahuru ma piti vahine i roto i te piha e e ono e faaroo mai ra na roto i te niuniu no tera oire e tera oire i Alaska. E rave rahi o teie mau vahine te faaea ra ratou e rave rahi hanere maire i te atea i te fare pureraa. Ua haapii mai teie mau vahine ia‘u no ni‘a i te hahaereraa utuafare.

No te farerei tino roa i teie mau tuahine taato‘a e titauhia ïa ia haere na ni‘a i te manureva, na ni‘a i te pahi e aore râ, ia tere atea na ni‘a i te pereoo. E mea papû maitai e, aita e ti‘a ia haere roa i roto i te utuafare no te rahi o te taime e te haamau‘araa. Tera râ, e mea toaati maitai teie mau tuahine no te mea ua pure ratou no te tahi e te tahi, e ua titau ratou i te arata‘iraa a te Varua Maitai no te ite e, eaha te hinaaro o to ratou mau tuahine, noa’tu e, aita ratou e farerei tino pinepine. Ua imi ratou i te rave‘a ia farerei noa ratou na roto i te niuniu, te itenati e te imere. Ua tavini ratou ma te here no te mea, ua fafau ratou i te Fatu e ua hinaaro ratou e haamaitai e e haapuai i to ratou mau tuahine.

Te vai atoa te tahi na tuahine hahaere i te Repupirita Hau Manahune no Congo tei haere atea roa no te farerei i te hoê vahine e to’na aiu. Na roto i te pure ua faaineine teie na tuahine i te hoê parau poro‘i e ua hinaaro raua ia ite e, nahea raua ia faatupu i te taa-ê-raa i roto i te oraraa o te vahine here ta raua e hahaere nei. Ua maere roa taua vahine ra i to raua taeraa’tu. No’na ua riro to raua tere hahaere mai te hoê poro‘i no te ra‘i mai tei horo‘ahia mai no’na ana‘e. A farerei ai na tuahine hahaere ia’na i roto i to’na fare iti haehaa roa, ua faateiteihia e ua haamaitaihia taua tuahine ra, to’na utuafare, e tae noa’tu i na tuahine hahaere. Aita to raua haereraa atea i riro ei tusia. Te vai ra te aroha i roto i teie mau tuahine hahaere, tei faatupu i te taa-ê-raa no te maitai, e tei haamaitai i te oraraa o teie vahine.

No te atea, no te haamau‘araa e no te parururaa, aita ïa e ti‘a ia farerei tino roa i te taata i te mau ava‘e atoa, i roto i te tahi mau area o te Ekalesia, tera râ, na roto i te mana o te heheuraa o te taata iho, ua itehia i te mau tuahine o te hinaaro mau ia here te tahi i te tahi, e ia tia‘i e ia faaitoito i te tahi e te tahi, te mau rave‘a maitai roa no te faaoti i teie nei piiraa no ô mai i te Fatu ra.

Te paraparau nei te tahi mau peresideni Sotaiete Tauturu faauruhia i to ratou episekopo e na roto i te pure, te faanaho nei ratou i te mau hahaereraa utuafare no te tauturu ia’na i te tia‘iraa e te aupururaa i te vahine tata‘itahi i roto i te paroita. Mai te mea e, e maramarama maitai tatou i te faanahoraa o te aparauraa e te heheuraa, te maramarama maitai ra ïa tatou i ta tatou hopoi‘a faufaa ia utuutu e e nehenehe ïa ia tatou ia ti‘aturi rahi atu â i ni‘a i te Varua no te arata‘i i ta tatou mau tautooraa.

O vau te hoê tei hahaere e rave rahi mau vahine i te ava‘e tata‘itahi e ua parau ma te oaoa e, « ua oti ta‘u hahaereraa ! » Te tuhaa ta‘u e faaite nei, ua oti hoa paha ïa i te ravehia, tera râ, mai te mea e, te reira ana‘e te tumu e rave ai au, aue ïa te haamâ e.

Te vahi faahiahia o te hahaereraa e ere ïa te iteraa 100% i ni‘a i te parau faaite o te ava‘e; te vahi faahiahia o te hahaereraa utuafare o te iteraa i te tauiraa o te mau oraraa, ia tamarohia te mau roimata, te tupuraa i te rahi te mau iteraa papû, te hereraa i te mau taata, te haapuairaa i te mau utuafare, ia haapopouhia te mau taata, ia faaamuhia tei po‘ia, ia hahaere tei ma‘ihia e ia tamahanahanahia tei au ia tamahanahanahia. E nehenehe e parau e, aita e hoperaa to te hahaereraa utuafare no te mea te tia‘i nei e te haapuai tatou i te mau taime atoa.

Te tahi atu â haamaitairaa o te hahaereraa utuafare o te faarahiraa ïa i roto i te hoêraa e te here. Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e nahea ia rave i te reira : « E ua faaue atu ra oia ia ratou… ia hi‘o… i mua ma te mata hoê, e ma te faaroo hoê, e te bapetizo hoê ; ma to ratou aau i au-tahi-maite-hia i te au maite e te aroha te tahi i te tahi ».11

E rave rahi vahine tei faaite mai e, te tumu ratou i ho‘i mai ai i roto i te ohiparaa a te Ekalesia, no te mea ua haere te hoê tuahine hahaere itoito i tera ava‘e e tera ava‘e e ua utuutu ia ratou, ua faaora ia ratou, ua here ia ratou, ua haamaitai ia ratou.

I te tahi taime e riro te parau poro‘i ei ohipa faufaa roa a‘e o te ti‘a ia outou ia faaite i roto i te hoê tere hahaere taa ê. Te vai ra te tahi mau vahine e mea iti roa te taime e haapiihia ratou i te pae varua i roto i to ratou oraraa, maori râ te parau poro‘i ta outou e hopoi atu. Te mau parau poro‘i i roto i te Liahona e mau parau poro‘i ïa no te evanelia o te tauturu i te vahine tata‘itahi ia faarahi i to’na faaroo, ia haapuai i to’na utuafare, e aore râ, ia haapapû i te ohipa tauturu e te aroha.

I te tahi taime te haamaitairaa faufaa a‘e i roto i ta outou hahaereraa o te faaroo-noa-raa ïa. E horo‘a mai te faarooraa i te tamahanahana, te taa-maitai-raa e te faaoraraa. Area i te tahi taime e titauhia outou ia haere i roto i te utuafare e rave i te ohipa e aore râ, ia tauturu i te faanâraa i te hoê aiu.

Te mau Haamaitairaa e Fariihia e Outou a Tavini ai Outou ia Vetahi ê

Te mau Haamaitairaa e Fariihia e Outou a Tavini ai Outou ia Vetahi ê. Ua parau vau i te tahi taime e, « e mea ti‘a ia‘u ia haere e faaoti i ta‘u hahaereraa ! » (O te mau taime ïa ua mo‘ehia ia‘u e te hahaere ra vau e haapii i te mau vahine. O te mau taime ïa a faariro ai au i te reira ei hopoi‘a teimaha eiaha râ ei haamaitairaa). E nehenehe ta‘u e parau papû e, ia haere au i te hahaereraa, ua maitai a‘e au. Ua faateiteihia vau, ua herehia e ua haamaitaihia, hau atu i te rahi i ta te tuahine ta‘u i hahaere. Ua tupu to‘u here i te rahi. Ua rahi to‘u hinaaro ia tavini. E ua ti‘a ia‘u ia ite e, e haere‘a nehenehe mau ta te Metua i te Ao ra i faaineine no tatou no te tia‘i e no te aupuru i te tahi e te tahi.

Te tahi atu mau haamaitairaa no te riroraa ei tuahine hahaere maori râ, e matau tatou e e riro mai tatou ei hoa no te feia eita paha tatou e matau na roto i te tahi atu rave‘a. I te tahi taime na te reira e faariro ia tatou ei pahonoraa i te mau pure a te tahi taata. Te tahi atoa, e toaati maitai te heheuraa a te taata iho e te mau iteraa pae varua na roto i te hahaereraa.

Ua roaa ia‘u te tahi mau iteraa haehaa roa e te oaoa e te iteraa i te pae varua no to‘u oraraa a parahi ai au i roto i te mau utuafare o te mau vahine i roto i ta‘u iho paroita e ati a‘e te ao nei. Ua haapii matou i te tahi e te tahi i te evanelia. Ua oto amui, ua ata, ua faatiti‘aifaro amui i te mau fifi, e ua faateiteihia e ua haamaitaihia vau.

I te hoê pô, i te pae hopea o te ava‘e, te faaineine ra vau no te faaru‘e i te oire e aitâ vau i haere atu ra e hahaere i te hoê o to‘u mau tuahine. I muri a‘e i taua pô ra aita ta‘u e apooraa. Aita vau i niuniu. Aita to‘u e hoa hahaere. Tera râ ua faaoti au e, e mea faufaa roa ia haere e farerei i to‘u hoa ia Julie. Ua fanauhia te tamahine a Julie, o Ashley, ma te hoê fifi i roto i to’na ivi. Noa’tu e, fatata to Ashley e ono matahiti, e mea na‘ina‘i roa oia e aita e ti‘a ia’na ia rave i te tahi mau mea taa ê atu i te ha‘uti i to’na na rima e i te paraparau. E tarava noa oia i ni‘a i te hoê peue i te roaraa o te mahana e i te mau mahana atoa. E tamarii oaoa e te anaanatae o Ashley, e e mea au roa na‘u ia faaea i piha‘iho ia’na.

I taua pô taa ê ra, a tae atu ai au i to’na fare, ua ani maira o Julie ia‘u ia tomo i roto e ua tuo maira o Ashley e ohipa ta’na e hinaaro ra e faaite mai ia‘u. Ua tomo vau i roto e ua tuturi i ni‘a i te tahua i te tahi pae to Ashley e to’na metua vahine i te tahi pae. Ua parau maira o Ashley e, « a hi‘o na i te ohipa ta‘u e nehenehe e rave ! » E ma te tauturu-rii-hia e to’na mama, ua ti‘a ia Ashley ia huri ia’na i ni‘a i te aoao e ia ho‘i faahou i raro. Fatata e ono matahiti i ti‘a ai ia’na ia faaoti i teie titauraa nehenehe roa. A popo ai maua e a ata ai e a ta‘i ai ho‘i i mua i teie ohipa, ua haamauruuru vau i te Metua i te Ao ra i te mea e, ua haere mai au e farerei e aita vau i ma‘iri i teie ohipa faahiahia roa. Noa’tu e, e rave rahi matahiti i teie nei te tupuraa taua hahaereraa ra e ua pohe ho‘i o Ashley iti, e oaoa noa vau i te mea e, ua farii au i taua iteraa e o ona.

Ua riro to‘u iho metua vahine ei tuahine hahaere maitai roa e te haapa‘o ho‘i e rave rahi matahiti te maoro. Ua imi tamau noa oia i te mau rave‘a e nehenehe ai ia’na ia haamaitai i te mau utuafare ta’na e hahaere ra. E haapa‘o taa ê oia i te mau tamarii o te mau vahine ta’na e hahaere ma te hinaaro ia faaitoito i te mau utuafare. Te haamana‘o nei au i te hoê tamarii e pae matahiti i te hororaa mai i ni‘a i to‘u metua vahine i te fare pureraa ma te parau mai e, « o oe to‘u tuahine hahaere. Ua here roa vau ia oe ! » Ua riro te riroraa ei tuhaa no te mau oraraa o te mau vahine faahiahia e to ratou utuafare ei haamaitairaa no to‘u metua vahine.

Aita te mau iteraa atoa no ni‘a i te hahaereraa utuafare i riro ei mea mahanahana e te nehenehe ho‘i. I te tahi taime e mea fifi roa, mai te hahaereraa i te hoê utuafare aita oe e farii-maitai-hia e aore râ, e mea fifi roa ia farerei i te hoê tuahine e mea rahi roa ta’na ohipa. E riro te taime i te roa no te patu i te hoê autaatiraa maitai e te tahi mau tuahine. Tera râ, mai te mea e, e hinaaro mau tatou ia here, ia aupuru e ia pure no te hoê tuahine, e tauturu mai te Varua Maitai ia tatou ia ite i te hoê rave‘a no te tia‘i e no te faaitoito ia’na.

Ua riro te Peresideni Thomas S. Monson ei aito no te ohipa ututuraa mai ta te Faaora i rave na. E ite-tamau-hia oia te haere ra e farerei no te tauturu ia vetahi ê. Ua parau mai oia e : « Te haatihia nei tatou i te feia e hinaaro nei i ta tatou aupururaa, ta tatou faaitoitoraa, ta tatou patururaa, ta tatou tamahanahanaraa, to tatou maitai… O tatou te rima o te Fatu i te fenua nei, ma te faaueraa ia tavini e ia faateitei i Ta’na mau tamarii. Te ti‘aturi mai nei oia i ni‘a ia tatou tata‘itahi ».12

« E aita e ti‘a i te hoê taata ia tauturu i teie nei ohipa maori râ, ia haehaa oia e ia î roa ho‘i i te here, ia vai ia’na te faaroo, te ti‘aturi, e te aroha, ma te hitahita ore i te mau mea atoa, noa’tu i te mea e tuu-ti‘aturi-hia [ia’na] ra ».13

Te mau vahine ta tatou e hahaere nei, ua tuu-ti‘aturi-hia mai ïa na tatou e aupuru. A faaite ana‘e i te here e te aroha e a faatupu i te taa-ê-raa i roto i te mau oraraa o te mau taata tei tuu-ti‘aturi-hia mai na tatou e aupuru.

E te mau tuahine, ua here au ia outou. Te pure nei au no outou i roto i te here o to tatou Metua i te Ao ra e o to tatou Faaora o Iesu Mesia. Te faaite papû nei au e te ora nei te Faaora, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Hi‘o Jill Mulvay Derr, Janath Russell Cannon, e Maureen Ursenbach Beecher, Women of Covenant: The Story of Relief Society (1992), 32‐33.

  2. Iuda 1:22.

  3. Mataoi 9:36; 14:14.

  4. Hi‘o Ioane 13:15.

  5. Hi‘o Mosia 18:8‐9.

  6. Hi‘o Mosia 4:26.

  7. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5.

  8. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:77.

  9. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 20:53-54.

  10. Julie B. Beck, « Te Sotaiete Tauturu : Hoê Ohipa Mo‘a », Liahona, Novema 2009, 113.

  11. Mosia 18:9

  12. Thomas S. Monson, « Eaha ta‘u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » Liahona, Novema 2009, 86.

  13. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 12:8.