2010–2019
No to Outou Faaroo
Atopa 2010


No to Outou Faaroo

To‘u tapa‘o mauruuru ia outou paatoa te mau melo faahiahia no te Ekalesia… no te faaiteraa i te mau mahana atoa no to outou oraraa e, e «ore roa te hinaaro mau» i te Mesia e mou.

E te peresideni Monson, te amui mai nei te mau melo atoa na te ao atoa nei o teie ekalesia i roto i teie himeneraa rahi e teie pŭpŭ himene faahiahia, e te parau nei matou « mauruuru matou, e te Atua, no te hoê peropheta » Mauruuru no to oe oraraa, no to oe hi‘oraa maitai, e no teie poro‘i fariiraa i te omuaraa no te tahi â amuiraa rahi. Ua here matou ia oe, te faahiahia nei matou ia oe e te paturu nei matou ia oe. Oia mau, i roto i teie tuhaa avatea, e farii ïa tatou i te taime i faataahia no te afa‘i i to tatou mau rima i ni‘a no te patururaa, eiaha noa i te peresideni Monson, i te mau hui mana faatere atoa râ no te Ekalesia. No te mea tei roto to‘u i‘oa i taua tabula ra, e nehenehe anei ia‘u ia parau hua atu na ni‘a i te i‘oa o te taato‘araa no te haamauruuru ia outou no to outou rima paturu. Eita roa e nehenehe i te hoê o matou te mau hui mana faatere ia tavini mai te mea aita ta outou mau pure e ta outou tururaa. E mea faufaa roa no matou to outou auraroraa e to outou here eita e noaa ia matou i te haamauruuru.

Mai te au i te mau parau i faahitihia, ta‘u poro‘i i teie mahana o te parauraa’tu ïa e te turu nei matouia outou, e te faaho‘i nei matou ia outou, taua mau pure hohonu e taua tapa‘o here ra. Ua ite paatoa tatou e te vai nei te mau taviri taa ê, te mau fafauraa e te mau hopoi‘a tei horo‘ahia i te mau hui mana faatere no te Ekalesia, ua ite atoa râ tatou e na roto i te faaroo e te paieti a te mau melo tata‘itahi no teie Ekalesia e noaa’i te puai faito ore i te Ekalesia noa’tu o vai outou. Noa’tu te fenua i reira outou i te faaearaa, noa’tu to outou apî e to outou mana‘o papû ore, noa’tu to outou paari e te huru o to outou mana‘o no ni‘a ia outou iho, te faaite papû atu nei au ia outou, ua here-tata‘itahi-hia outou e te Atua, ua riro outou ei tumu no Ta’na ohipa, e te here nei e te pure nei te mau hui mana faatere no Ta’na Ekalesia no outou. Te faufaa o te taata iho, te hanahana mo‘a o outou tata‘itahi, o te tumu ïa e te vai nei te hoê faanahoraa no te faaoraraa e no te faateiteiraa. Taa ê noa’tu i te parau a te taata i teie mahana, ooutou ïa te tumu no teie mau mea. Eiaha e fariu i ni‘a i te taata i piha‘iho ia outou. O outou ta‘u e parau atu nei !

Ua fifi roa vau i te imiraa i te tahi rave‘a tano no te parau atu ia outou te huru o te here rahi o te Atua ia outou e to matou mauruuru rahi ia outou, o matou e ti‘a atu nei i mua ia outou. Te tamata nei au ia riro ei reo no te mau melahi no te ra‘i no te haamauruuru ia outou no te mau mea maitai atoa ta outou i rave, no te mau parau maitai atoa ta outou i parau, no te mau tusia atoa ta outou i rave no te horo‘a atu i te tahi atu taata – i te mau taata atoa – te nehenehe e te mau haamaitairaa no te evanelia a Iesu Mesia.

Te mauruuru nei au i te feia faatere no te Feia Apî Tamahine o te haere nei i te puhaparaa a te mau tamahine ma te pu‘a rouru ore, te hopuraa pape e aore râ te faaneheneheraa mata, o tei rave i te mau pureraa iritiraa mana‘o na te hiti i te auahi no te puhaparaa ei mau iteraa pae varua puai roa na taua mau tamahine ra – aore râ to ratou feia faatere – ei iteraa i roto i to ratou oraraa. Te mauruuru nei au i te mau vahine atoa no te Ekalesia tei riro i roto i to‘u nei oraraa ei mea puai mai te Mou‘a Sinai e tei î i te aroha mai te Mou‘a i reira te Fatu i a‘o ai. E ataata tatou i te tahi mau taime i te mau aamu o to tatou mau tuahine – ua ite outou – te Jell-O matie, te mau tifaifai, e te mau umara putete i te taime hunaraa ma‘i. Ua riro râ to‘u utuafare ei farii mauruuru no teie mau mea atoa, i te hoê aore râ i te tahi atu taime – e i te hoê taime te tifaifai e te umara putete i te hoê â mahana. E tifaifai na‘ina‘i roa – na‘ina‘i mau – ia riro te tere ho‘iraa o te aiû pohe a to‘u nei taea‘e i to’na utuafare i te ra‘i ra ei tere mahanahana e te au maitai mai ta to matou mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i hinaaro no’na. Ua farii-mauruuru-hia te maa tei faaineinehia no to matou utuafare i muri a‘e i te oro‘a hunaraa e tei horo‘ahia ma te ore i anihia e matou. Mai te mea e hinaaro outou, a ata no ta matou mau peu tumu ; tera râ, i te mau taime atoa tei reira ihoâ te mau vahine i roto i te Ekalesia no te rima tautau e te mau turi avae paruparu.1 E au ra e ua taa noa ia ratou te hanahana i roto i te parau a te Mesia « O outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i …, ua na reira mai ïa outou ia‘u ».2

E parau mau atoa no te mau taea‘e no te autahu‘araa. Ei hi‘oraa, te mana‘o nei au i te feia faatere no ta tatou feia apî tane, tei te huru o te mata‘i e te fenua, tei haere avae e 80 kilometera te atea na ni‘a i te e‘a ataata roa aore râ o tei heru i te apoo – e o te tamata i te taoto i roto – i te mau ana hiona i te mau pô to‘eto‘e tei riro e mau pô roa roa‘e i roto i to ratou oraraa. Te mauruuru nei au no te mau haamana‘oraa no to‘u iho pǔpǔ tahua rahi tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, tei taoto e rave rahi mau hepetoma i ni‘a i te hoê parahiraa na‘ina‘i i roto i te piha taotoraa no te hoê melo no te pǔpǔ o te fatata ra i te pohe ia nehenehe i ta’na vahine paari e te paruparu atoa ho‘i ia taoto rii i roto i taua mau hepetoma hopea ra no te oraraa o to’na hoa here. Te mauruuru nei au i te nuu a te Ekalesia o te mau orometua haapii, te feia faatere, te mau tauturu e te mau papa‘i parau, ma te ore e faahiti i te mau taata o te faanaho tamau nei i te mau iri amuraa maa e te mau parahiraa. Te mauruuru nei au no te mau patereareha tei faatoro‘ahia, no te feia ha‘uti upa, no te feia haapa‘o i te aamu utuafare, e no te mau tane e vahine tei fatifati te ivi o te haere ma te fifi rahi i te hiero i te hora 5 i te aahiata e ta ratou mau farii ahu tei rahi a‘e ia ratou iho i teie nei. Te mauruuru nei au i te mau metua tei ore i haapa‘o noa i to ratou iho maitai – tei atuatu no te taato‘araa paha o te oraraa i te hoê tamarii hapepa, e te tahi mau taime e hau atu i te hoê noa fifi, e i te tahi mau taime hau atu i te hoê noa tamarii. Te mauruuru nei au i te mau tamarii tei rave amui i muri iho i roto i to ratou oraraa no te atuatu i to ratou mau metua paari aore râ ma‘ima‘i, tei atuatu ho‘i ia ratou i te hoê taime na mua’tu.

E i te hoê tuahine paari fatata i te maitai roa ra tei muhumuhu mai ma te taiâ, « Aita vau i riro a‘e nei e faatere no te tahi mea i roto i te Ekalesia. Ua riro noa vau ei rima tauturu », te parau atu nei au e « E te tuahine here e, te haamauruuru nei au i te ra‘i no oe e no te mau ‘rima tauturu’ atoa o te basileia ». Te ti‘aturi nei te tahi o matou te feia faatere e, i te hoê mahana e farii matou te ti‘araa tei noaa a‘e na ia oe i mua i te aro o te Atua.

E mea pinepine au i te ore e faaite i to‘u mauruuru no te faaroo e te mata aiai no te mau taata i roto i to‘u iho oraraa. Ua ti‘a mai te peresideni James E. Faust i teie nei vahi e 13 matahiti i ma‘iri a‘e nei e ua parau oia, « I to‘u tamarii-rii-raa… te haamana‘o nei au i to‘u mama ruau… i te tunuraa i ta matou maa au maitai i ni‘a i te hoê umu vahie ve‘ave‘a. Ia pau ana‘e te afata vahie i piha‘iho i te umu, e haere mama ruau ma te maniania ore… e faaî i te reira i te vahie, e amo mai oia i te afata vahie teiaha i roto i te fare. Aita roa’tu vau i haapa‘o noa‘e… e ua parahi au i reira e ua vaiiho vau i to‘u mama ruau here ia faaî i taua afata ra ». I muri iho, ma te oto i roto i to’na reo, ua parau oia, « ua haamâ vau ia‘u iho e i roto i te taato‘araa o to‘u oraraa, ua tatatarahapa vau i ta‘u ohipa i ore i rave. Te ti‘aturi nei au i te hoê mahana ia ani ia’na ia faaore mai ta‘u hara ».3

Mai te mea ua nehenehe i te hoê taata maitai roa mai te peresideni Faust, i to‘u mana‘oraa, ia ite i ta’na hape i to’na apîraa ra e nehenehe atoa ïa ia‘u ia ite atoa i te hoê â hape tei ravehia e au e ia haamauruuru atoa, te hoê ohipa tei ore i ravehia e au e mea maoro i teie nei.

I te taime ua piihia vau no te tavini i te hoê misioni e mea maoro roa i teie nei, aita mai teie tau, e aifaitoraa no te mau haamau‘araa misionare. Ua ti‘a i te misionare tata‘itahi ia aufau i te taato‘araa o te haamau‘araa no te misioni i reira oia i tonohia’i. E mea moni roa te tahi mau misioni e ua riro ta‘u misioni ei misioni moni roa.

Mai ta tatou e faaitoito nei i te mau misionare ia rave, ua haaputu vau i te moni e ua hoo i ta‘u iho mau tauhaa no te aufau i ta‘u misioni mai tei maraa ia‘u. Ua mana‘o vau e ua nava‘i ta‘u moni, aita râ vau i papû roa mai te mea e nava‘i te moni i te mau ava‘e hopea no ta‘u misioni. Ma taua uiraa ra i roto i to‘u feruriraa, ua faaru‘e au i to‘u utuafare no te ohipa faahiahia roa‘e e nehenehe i te hoê taata e ti‘aturi no te rave. Ua here au i ta‘u misioni aita â e misionare tei ore i here i te reira na mua’tu e aore râ mai taua taime mai ra i to‘u mana‘oraa.

I muri iho ua ho‘i au i te fare i te taime ua piihia to‘u na metua no te tavini i ta raua ihoa misioni. Eaha ra ïa ta‘u e rave i teie nei ? Nahea e nehenehe ai ia‘u ia aufau i ta‘u haapiiraa i te haapiiraa teitei ? Nahea vau i te aufau i te piha ta‘otoraa e te maa ? Nahea ïa e nehenehe ai ia‘u ia faatupu i te moemoea faahiahia o to‘u aau, ia faaipoipo i te tamahine maitai roa ra o Patricia Terry ? Aita vau e fifi i te parau e ua paruparu to‘u mana‘o e ua mata‘u vau.

Ma te feââ ua haere atu vau i te fare moni e ua ani i te faatere, te hoê hoa no te utuafare, e fea râ moni i roto afata moni. Ua hi‘o maere mai oia e ua parau mai, « Eaha ho‘i, e Jeff, te vai noa ra te taato‘araa o ta oe moni. Aita raua i faaite ia oe ? Ua hinaaro to oe na metua ia rave i te mea e maraa ia raua no te tauturu ia oe ia ho‘i mai oe i te fare. Aita raua i iriti noa‘e i te hoê toata i roto i te roaraa o ta oe misioni. Ua mana‘o vau e ua ite oe i te reira ».

E, aita vau i ite. Te mea ta‘u i ite aita roa‘e to‘u metua tane, te hoê taata tei haapii ia’na iho ei haapa‘o faufaa, hoê taata « haapa‘o numera » mai ta ratou i pii i roto i to matou oire na‘ina‘i, e mea iti roa te mau hoani, i oomo noa‘e i te hoê pereue apî aore râ te hoê ahu oomo apî aore râ te hoê pea tiaa apî e piti matahiti te maoro ia nehenehe i ta’na tamaiti ia fana‘o i teie mau mea atoa no ta’na misioni. Taa ê noa’tu â te reira, te mea ta‘u i ore i ite e o ta‘u i ite i muri iho, ua rave ïa to‘u metua vahine, tei ore roa’tu i rave i te ohipa i rapae au i te utuafare i roto i to’na oraraa faaipoipo, i te ohipa i roto i te hoê fare toa ia nehenehe ta‘u mau haamau‘araa misioni ia aufauhia. Aita roa‘e te hoê noa‘e parau i faaitehia mai ia‘u i ta‘u misioni. Aita roa e hoê noa‘e parau i faahitihia no ni‘a i te hoê o teie nei mau mea. E hea rahiraa metua tane i roto i teie nei Ekalesia tei rave mai ta to‘u metua tane i rave ? E hea rahiraa metua vahine, i roto i teie nei tau fifi no te tereraa faufaa, e rave noa ra mai ta to‘u metua vahine i rave ?

Ua pohe to‘u metua tane e 34 matahiti i teie nei, no reira mai te peresideni Faust e tia’i ïa vau i te haamauruuru rahi roa ia’na i te tahi atu pae o te paruru. Are‘a to‘u metua vahine, e 95 matahiti to’na i teie hepetoma i mua nei, te oaoa ra oia i te mata‘ita‘iraa i teie haaparareraa i te fare i teie mahana, no reira aita i taere roa no te haamauruuru ia’na. Ia oe, e mama e papa, e i te mau mama e te mau papa e te mau utuafare e te mau taata haapa‘o i te mau vahi atoa, te haamauruuru nei au ia outou no to outou faatusiaraa no ta outou mau tamarii (e no te mau tamarii a vetahi ê !), no te hinaaro-rahi-raa i te horo‘a na ratou te mau maitai ta outou i ore roa i fana‘o. No to outou hinaaro-rahi-raa i te horo‘a ia ratou te oraraa oaoa roa‘e e nehenehe ia outou ia horo‘a.

To‘u tapa‘o mauruuru ia outou paatoa te mau melo faahiahia no te Ekalesia – e te mau naho‘a rahi taata maitai e ere no ta tatou faaroo – no te faaiteraa i te mau mahana atoa no to outou oraraa e, e ore roa te hinaaro mau i te Mesia e mou.4 Aita roa‘e te hoê o outou e riro ei mea faufaa ore, no te mea te faariro nei outou i te evanelia a Iesu Mesia ei mea mau ihoa – hoê faahaamana‘oraa ora no To’na maitai e te aroha, te hoê faaiteiteraa mo‘emo‘e e te mea puai râ i roto i te mau oire na‘ina‘i e te mau oire rahi no te maitai Ta’na i rave e te oraraa Ta’na i horo‘a na roto i te afa‘iraa i te hau e te ora ia vetahi ê. Te oaoa nei matou i te hoêraa e outou i roto i teie ohipa mo‘a.

Mai ta Iesu i parau i te Ati Nephi, te parau atoa nei au i teie mahana :

« No to outou faaroo …, ua tae to‘u oaoa i te rahi ra.

« E oti a‘e ra taua parau na’ na ra, ua oto ihora oia ».5

E a‘u mau taea‘e e a‘u mau tuahine, no to outou hi‘oraa, te fafau faahou nei au i ta‘u titauraa ia rahi atu â to‘u faaroo – maitai atu â e ia haapa‘o rahi atu â, ia rahi atu â te aroha e te parau mau mai to tatou Metua i te Ao ra te huru e mai ia outou atoa. Ta‘u ïa pure i te i‘oa o to tatou Hi‘oraa Teitei no te mau mea atoa – oia ho‘i, te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, amene.

  1. Hi‘oHebera 12:12 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5.

  2. Mataio 25:40.

  3. James E. Faust, « The Weightier Matters of the Law : Judgment, Mercy, and Faith ». Ensign, Novema 1997, 59.

  4. 1 Korinetia 13:8 ; hi‘o atoa Moroni 7:46‐47.

  5. 3 Nephi 17:20-21.