2010–2019
Te Tamâraa i te Rotoraa o te Faarii
Atopa 2010


Te Tamâraa i te Rotoraa o te Faarii

Te haamanaraa i te mau mea hape e aore râ, te mau mea iino, eita ïa te reira e faaore i te mauiui e i te utua o te topa mai ma te papû, mai te pô i muri a‘e i te ao.

Ua faatupuhia teie amuiraa rahi i te hoê taime aehuehuraa rahi e te fifi aita e taa faahou i to tatou feia apî e, eaha te haere‘a e au ia ratou ia haere. Ua faaarahia tatou na roto i te heheuraa e, teie te huru o te ao nei, no reira te mau peropheta e te mau aposetolo i faaitehia ai i te mau taime atoa eaha te ohipa e rave.

Ua heheu mai te Fatu i te peropheta Iosepha Semita e, « ia parau râ te mau taata’toa na roto i te i‘oa o te Atua te Fatu, Oia ïa te Faaora o te ao nei ».1 I te faaho‘i-raa-hia mai te mau taviri, vai a‘e ra te mana autahu‘araa i roto i te mau utuafare atoa i ni‘a i te mau papa ruau, te mau metua tane e te mau tamaiti.

Ahuru ma pae matahiti i ma‘iri a‘e nei, tei roto te ao nei i te arepurepu, ua papa‘i a‘e ra te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », te pae o te parau faaara i roto i te aamu o te Ekalesia. Ua riro te reira, ia au i te tatararaa a te papa‘iraa mo‘a, ei heheuraa, e arata‘i o te ti‘a i te mau melo o te Ekalesia ia tai‘o e ia haapa‘o.

Te faaite ra te tahi tuhaa e : « Matou, te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te faaite papû atu nei matou, ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na mau tamarii ».2

« Ua haere atu ra te mau Atua i raro no te hamani i te taata i to ratou iho huru, i te hoho‘a o te mau Atua i hamani ai ratou ia’na, i hamani ratou ia raua, te tane e te vahine.

« E ua parau ihora te mau Atua : E haamaitai tatou ia raua e… faaue tatou ia raua ia fanau e ia rahi roa, e ia faaî i te fenua nei, e ia haavî i te reira. »3

Aore roa teie faaueraa i faaorehia.

« E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua i faaue ia ratou ra ».4

Ua faataahia e, ia oaoa tatou e ti‘a ai no te mea « te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa ».5

Ua haapii mai Lehi e, e mea ti‘amâ te taata, e e mea ti‘a ia ratou ia « ti‘amâ… ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro, e ia ore ratou ia ravehia, maori râ e te utua a te ture i te mahana rahi e te hopea ra ».6

Te na ô ra te hoê parau tahito e, « Te ma‘iti ra te Fatu no‘u, e te ma‘iti ra o Lucifero no te pato‘i ia‘u, tera râ, ta‘u te ma‘itiraa mana », te faaite ra te reira parau i te hoê haapiiraa papû maitai, oia hoi, e mea mana a‘e to tatou ti‘amâraa i te hinaaro o te enemi. E faufaa rahi to te ti‘amâraa. E nehenehe ta tatou e faaru‘e ê i te reira ma te maamaa e te matapo, eita râ e iriti-ê-hia’tu ia tatou nei na roto i te haavîraa.

Te vai atoa ra te hoê parau otoheraa tahito, « Na te diabolo i faaue ia‘u ia rave ». E ere mai te reira ! E nehenehe ta’na e haavare ia outou e taviri ia outou, aita râ to’na e mana no te faahepo ia outou e aore râ, i te hoê noa a‘e taata ia rave i te hara e aore râ, ia tape‘a ia outou i roto i te hape.

Ua horo‘ahia mai te mana no te faatupu i te ora, e na roto i te reira, ua horo‘a-atoa-hia mai ïa te mau oaoa rahi a‘e e te mau faahemaraa fifi roa a‘e. Ua riro te horo‘a o te oraraa tahuti nei e te ti‘araa ia faatupu i te tahi atu oraraa, ei haamaitairaa hanahana. Na roto i te faaohiparaa ma te parau-ti‘a i teie mana, eiaha i te tahi atu huru, e fatata roa tatou i to tatou Metua i te Ao ra, e e ite ho‘i tatou i te îraa o te oaoa. E ere teie mana i te hoê tuhaa titau-ore-hia no te rave‘a no te oaoa. O te taviri ïa – te taviri mau.

Mai te mea e faaohipa tatou i teie mana mai tei titauhia e te ture mure ore e aore râ, e pato‘i i to’na opuaraa hanahana, na te reira e faataa i to tatou huru amuri a‘e. « Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ? »7

Te vai ra te hoê faati‘amâraa mau ia faaoti ana‘e te hoê taata na roto i to’na iho hinaaro mau e haapa‘o i te parau a to tatou Metua e to tatou Atua e ia faaite i te reira hinaaro mau Ia’na na roto i te pure.

Ia haapa‘o ana‘e tatou, e oaoa tatou i teie mau mana i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa. E ti‘a mai ta tatou mau tamarii, to tatou utuafare na roto mai i to tatou mau pihaaraa pape no te ora. E nehenehe te here i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo e vai tamau noa, e e horo‘a mai i te faatupuraa e te oaoaraa i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.

Mai te mea e, ua ere te hoê i teie mau haamaitairaa i te tahuti nei, ua fafauhia e, e roaa te reira ia ratou i roto i te ao amuri a‘e.

Te here mau, o te here ïa o te faaite-hope-roa-hia i muri a‘e i te hoê faaiteraa no te haapa‘o mure ore, i muri a‘e i te hoê oro‘a mau tei haamanahia e te ture, e te mea maitai roa’tu, i muri a‘e i te oro‘a o te taatiraa i roto i te hiero, ei reira taua mau mana no te horo‘a i te ora e tuuhia ai. E faaitehia te reira i rotopu ana‘e i te tane e te vahine, faaipoipo, i te taata tei riro ei apiti no tatou e amuri noa’tu. E mea maramarama maitai te evanelia no ni‘a i te reira.

E ti‘amâraa to tatou no te tau‘a ore i te mau faaueraa, tera râ, ia paraparau mai te mau heheuraa ma te afaro ti‘a, mai te huru, « eiaha roa oe » e mea tano a‘e ia haapa‘o tatou i te reira.

E pohehae to te enemi i te mau taata atoa tei roaa te mana no te faatupu i te ora. Eita Satane e nehenehe e horo‘a i te ora ; aita to’na e mana. « Te titau nei oia ia roohia te taata atoa i te ati mai ia’na ihora ».8 Te imi nei oia i te rave‘a ia faaino i te faaohiparaa parau-ti‘a o te mau mana no te horo‘a i te ora na roto i te faahemaraa ia outou i roto i te mau taatiraa ti‘a ore.

Ua faaohipa te Fatu i te parau ra « e au » no te hamani i te hoê hoho‘a o te ti‘a i te mau taata tei pee Ia’na ia taa, mai teie te huru :

« E au te basileia o te ao ra i te hoê taata hohoo ».9

« E au a te basileia o te ao ra i te tao‘a mo‘e i roto i te aua ».10

I to tatou nei anotau, e au te ohipa ri‘ari‘a a te peu faufau i te ma‘i pee rahi na te ao atoa nei, i te patiaraa hoê i ô nei e hoê i ô atu, i te tamataraa ma te tuutuu ore i te tomo i roto i te mau fare atoa, e mea pinepine na roto i te tane e te metua tane. E nehenehe teie ma‘i rahi e riro ei ati rahi i te pae varua, e o te reira hoa te hopearaa pinepine roa. Te imi nei o Lucifero i te rave‘a ia haamou i « te rave‘a rahi faaora »,11 « te rave‘a rahi o te oaoa ».12

Na te mau hoho‘a faufau, i te mau taime atoa, e faaatea ê i te Varua o te Mesia, e e tapu i te aparauraa i rotopu i to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na mau tamarii, e e haafifi ho‘i i te autaatiraa here i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo.

Te mau nei te autahu‘araa i te mana rahi a‘e. E nehenehe te reira e paruru ia outou i te ma‘i rahi o te hoho‘a faufau – e e ma‘i rahi mau – mai te mea e, e fati outou i raro a‘e i to’na mana. Mai te mea e, e haapa‘o te hoê taata, e nehenehe te autahu‘araa e faaite nahea ia tapu i te hoê peu e ia tumâ roa i te hoê faatitiraa. Tei te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa taua mana ra, e e mea ti‘a ia ratou ia faaohipa i te reira no te ti‘avaru i te mau mana o te ino.

Te haapuai nei matou i te ta‘i pû e te faaara nei matou i te mau melo o te Ekalesia ia ara e ia maramarama i te ohipa e tupu nei. E te mau metua, a ara, a haapa‘o maitai eiaha teie ino ia haape‘ape‘a i to outou utuafare.

E haapii tatou i te hoê ture no te pae morare o te paruru ia tatou i te mau tauiraa, e aore râ, i te mau faahuru-ê-raa e rave rahi a Satane, no te faaipoiporaa. E mea ti‘a ia outou ia ite e, te mau huru taparuraa atoa no te tomo i roto i te mau autaatiraa atoa aita i au i te mau parau tumu o te evanelia, ua hape ïa. Te haapii nei tatou mai roto mai i te Buka a Moromona e « e ere roa te parau ino i te oaoa ».13

Te feruri nei te tahi mau taata e, ua oti ê na to ratou huru hou te fanauraa, e eita e vî ia ratou te mau mea ta ratou e feruri nei e, no te fanau-raa-hia mai teie mau huru pi‘o to ratou no te ohipa viivii e te ti‘a ore. E ere mai te reira! No te aha to tatou Metua i te Ao ra e rave ai i te reira i ni‘a i te hoê taata ? A haamana‘o e, o Oia to tatou Metua.

Ua fafau mai o Paulo e « te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te ti‘a ia outou ia faaoroma‘i ra ; e faatupu atoa oia i te haapurara i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoroma‘i ».14 Mai te mea e, e hinaaro outou, e nehenehe outou e haamou i te mau peu, e ia aro i te faatitiraa, e ia faaatea mai i te mau mea aita e au i te mau melo o te Ekalesia. Mai ta Alama i faaara mai ra, e mea ti‘a ia tatou « ia ara e ia pure ho‘i ma te faaea ore ».15

Ua faaara mai Isaïa e, « E pohe to ratou to tei parau i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino ; o tei parau i te pouri ra, e maramarama, e te maramarama e pouri ; o tei parau i te maramara ra, e monamona, e te monamona ra, e maramara ».16

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere au e mata‘ita‘i i te hoê fare haapiiraa i Albuquerque. Ua parau mai te orometua ia‘u no te hoê tamaiti tei ta‘ita‘i mai i te hoê fanau‘a mimi i roto i te piha haapiiraa. Mai te ti‘a ia outou ia feruri, ua tape‘a te reira i te mau mea atoa. Ua ani oia i teie tamaiti ia faaite i te fanau‘a mimi i mua i te mau tamarii.

Aita hoê fifi e tae roa’tu i te taime a ui ai te hoê tamarii e, « e mimi tamaroa anei te’na e aore râ, e mimi tamahine ? »

Aita te orometua e hinaaro e haere i roto i te reira haapiiraa, no reira, na ô atu ra oia e, « E ere te reira i te mea faufaa. E fanau‘a mimi, tirara’tu ai ».

Tera râ, ua onoono ratou. I te hopea, na ô maira te hoê tamarii e, « ua ite au e nahea oe e ite ai ».

Ua faaoti a‘e ra te orometua e, eita e nehenehe e ape, no reira, ua na ô atu ra oia e, « Nahea oe e ite ai ? »

E ua pahono maira te piahi e, « E nehenehe ta oe e ma‘iti ! »

E ata paha outou i teie aamu, tera râ, mai te mea e, aita outou i ineine, te vai ra te mau taata i teie anotau, eita ratou e farii noa, e ani râ ratou ia faatupu i te ma‘itiraa no te taui i te mau ture o te haamana i te mau peu faufau, mai te huru ra pa‘i e, e nehenehe te ma‘itiraa e faahuru‘e i te mau opuaraa o te mau ture a te Atua e te natura. Eita roa’tu e nehenehe e faaohipa i te hoê ture tei aro i te natura. Ei hi‘oraa, te hoê ma‘itiraa no te haamou i te ture o te teiaha e horo‘a mai anei te reira i te tahi maitai ?

Te vai ra te mau ture morare e no te pae tino « o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao » o te ore roa e nehenehe e taui.17 Te faaite tamau mai nei te aamu e, e ore roa e ti‘a ia tauihia te mau ture morare na roto i te tama‘i, e eita ho‘i e nehenehe e tauihia na roto i te ma‘itiraa. Te haamanaraa i te mau mea hape e aore râ, te mau mea iino, eita ïa te reira e faaore i te mauiui e i te utua o te topa mai ma te papû, mai te pô i muri a‘e i te ao.

Taa ê noa’tu te ino, te vai ra to tatou hinaaro papû ia vai noa i ni‘a i te haere‘a. E tape‘a tatou i ni‘a i te mau parau tumu e te mau ture e te mau oro‘a o te evanelia. Mai te mea e, aita te reira i maramarama-maitai-hia, ma te opua-ore-hia anei, e aore râ, ma te hinaaro mau anei, te reira atoa ïa. Eita tatou e nehenehe e taui ; eita tatou e taui i te ture morare. E mo‘e oioi roa to tatou haere‘a ia haapa‘o ore ana‘e tatou i te mau ture a te Atua. Mai te mea e, eita tatou e paruru e e aupuru i te utuafare, e pohe mau ïa to tatou sotaiete e to tatou mau ti‘amâraa.

« Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra ; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».18

Te mau varua atoa tei tape‘ahia i roto i te tape‘araa a te hara, e aore râ, a te ohipa faufau, e taviri ta ratou no te uputa. Ua tapa‘ohia i ni‘a i te taviri e, « tatarahapa ». Mai te mea e, ua ite outou e nahea ia faaohipa i teie taviri, eita ïa te enemi e nehenehe e haru ia outou. Teie na parau tumu maehaa o te tatarahapa e te faaoreraa i te hara, ua hau ïa to raua puai i te mana nehenehe o te faahemaraa. Mai te mea e, ua natihia outou e te hoê peu e aore râ, e te hoê faatitiraa ti‘a ore, e mea ti‘a ia outou ia faaea i te rave i te peu e ino ai. E haapa‘o te mau melahi ia outou,19 e na te mau ti‘a faatere o te autahu‘araa e arata‘i ia outou i roto i taua mau taime fifi ra.

Aita’tu e vahi ite-papû-hia a‘e te aau maitai e te maitai e te aroha o te Atua maori râ i roto i te tatarahapa. Te taa ra anei outou i te mana tamâ o te Taraehara tei ravehia e te Tamaiti a te Atua, to tatou Faaora, to tatou Taraehara ? Ua parau Oia e, « ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou ».20 I roto i taua ohipa hanahana ra o te here, ua aufau te Faaora i te mau faautu‘araa no ta tatou mau hara eiaha ho‘i tatou ia aufau.

No te feia e hinaaro mau i te reira, te vai ra hoê e‘a no te ho‘i mai. E au te tatarahapa i te hoê pu‘a. No te repo ta‘ota‘o, e mâ hoa te repo o te hara.

Te ta‘ita‘i nei te mau taata tei mau i te autahu‘araa i te hoê raau tupohe i te mau hoho‘a ri‘ari‘a o te peu faufau e ia tamâ i te hara. E mana to te autahu‘araa e iriti i te mana o ta tatou mau peu, e tae noa’tu i te tatararaa i te tape‘a o te mataroraa, noa’tu te paari o to’na mauraa. E nehenehe te reira e faaora i te mau pâira o te mau hape tahito.

Aita vau i ite i te mau parau hau atu i te nehenehe e te mahanahana i roto i te mau heheuraa atoa i teie: « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore ho‘i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira ».21

I te tahi taime, tae roa’toa i muri a‘e i te fa‘iraa e te faaho‘iraa i te mau faautu‘araa, te tuhaa fifi roa a‘e o te tatarahaparaa o te faaoreraa ïa i ta oe iho hara. E mea ti‘a ia outou ia ite e, te auraa no te parau e, faaore i te hara, o te faaoreraa ïa i te hara.

« E ua tatarahapa ana‘e to‘u mau taata, e faaore au i ta ratou mau hara ia‘u ».22

Ua faati‘a mai te peresideni Joseph Fielding Smith i te parau no te hoê vahine tatarahapa i te tautooraa ia iteahia ia’na te rave‘a e matara ai oia i rapae i te hoê oraraa viivii. Ua ani mai taua vahine ra ia’na eaha te ti‘a ia’na ia rave i teie nei.

Ua ani atu ra oia i taua vahine ra ia tai‘o mai i roto i te Faufaa Tahito i te aamu o Lota e te vahine a Lota tei faarirohia ei pou miti.23 I muri iho ua ui atu ra oia i te reira vahine, « Eaha te haapiiraa ta teie mau irava e haapii mai nei ia oe ? »

Ua pahono maira oia, « e haamou te Fatu i te feia iino ».

« E ere te reira » Ua parau te peresideni Smith e te haapiiraa no teie vahine tatarahapa e no outou oia ho‘i « Eiaha e hi‘o i muri ! »24

Te vahi huru ê, e riro e, te rave‘a ohie e te puai roa a‘e no te paruru e no te faaora i te hoho‘a faufau, e aore râ, i te mau huru peu viivii atoa, o te haamo‘e ïa e o te haapae atoa i te reira. A tumâ i roto i te upoo i te mau huru feruriraa ti‘a ore atoa o te tamata ra ia aahia. Ia faaoti ana‘e outou ia vai mâ noa, te faaite ra ïa outou i to outou ti‘amâraa ta te Atua i horo‘a mai. E i reira, mai ta te Peresideni Smith i a‘o mai ra, « Eiaha e hi‘o i muri ».

Te fafau atu nei au e, te vai ra i mua ia outou te hau e te oaoa no outou e no to outou utuafare. Te hopearaa o te mau ohipa atoa i roto i te Ekalesia, o te oaoa ïa o te tane e ta’na vahine e ta raua mau tamarii i roto i te utuafare. E te ani nei au i te mau haamaitairaa a te Fatu ia tae mai i ni‘a ia outou o te aro nei i teie ma‘i pee ri‘ari‘a, ia ite i te faaoraraa e roaa ia outou i roto i te autahu‘araa a te Fatu. Te faaite papû nei au i teie mana na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:20.

  2. Hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  3. Aberahama 4:27‐28.

  4. Aberahama 3:25.

  5. 2 Nephi 2:25.

  6. 2 Nephi 2:26.

  7. 1 Korinetia 3:16.

  8. 2 Nephi 2:27.

  9. Mataio 13:45.

  10. Mataio 13:44.

  11. Iakoba 6:8; Alama 34:31.

  12. Alama 42:8.

  13. Alama 41:10.

  14. 1 Korinetia 10:13.

  15. Alama 13:28.

  16. Isaia 5:20.

  17. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 130:20.

  18. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 82:10.

  19. A hi‘o 2 Nephi 32:3.

  20. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:16.

  21. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 58:42.

  22. Mosia 26:30.

  23. Hi‘o Genese 19:26.

  24. Hi‘o Boyd K. Packer, The Things of the Soul (1996), 116.