2010–2019
Te Riroraa ei Metua Itoito
Atopa 2010


Te Riroraa ei Metua Itoito

Te mea ta to te ao e hinaaro mau nei o te mau metua itoito ïa, te mau metua vahine e te mau metua tane măta‘u ore ia parau e ia rave i te ti‘araa.

Te hinaaro nei au e paraparau i teie mahana i te mau metua no te feia apî. O ta outou feia apî maramarama e te itoito te feia no te Ekalesia no ananahi, e no taua tumu ra i riro ai ratou ei fâ faufaa rahi na te enemi. E rave rahi o outou te mau metua vahine e te mau metua tane haapa‘o maitai te faaroo nei i te amuiraa i teie nei mahana, te pure nei no te mau pahonoraa no te tauturu ia outou ia arata‘i i ta outou mau tamarii i roto i teie nei mau matahiti faufaa rahi. Ua riro iho nei ta‘u mau mootua paari ei mau taure‘are‘a, no reira e mea faufaa teie tumu parau no‘u. Aita e mau metua maitai roa e vai nei e aita e mau pahonoraa ohie, te vai nei râ te mau ture no te parau mau e nehenehe ta tatou e ti‘aturi.

Ua iritihia mai te parau tumu a te Feia Apî Tane e Feia Apî Tamahine no te matahiti 2010 mai roto mai i te Buka a Iosua. Teie te omuaraa « [Ia] faaetaeta, e ia itoito roa; eiaha e măta‘u » (Iosua 1:9). E riro teie parau no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a ei parau tumu maitai na te mau metua atoa. I teie mau mahana hopea nei, te mea ta to te ao e hinaaro mau nei o te mau metua itoito ïa, te mau metua vahine e te mau metua tane măta‘u ore ia parau e ia rave i te ti‘araa.

A feruri na i te hoê taime e te parahi ra ta outou tamahine i ni‘a i te mau auri tereraa pereoo auahi, e ua faaroo outou i te pereoo auahi i te hioraa. E faaara anei outou ia’na ia faaatea ê atu i te mau auri tereraa ? Aore râ e feaa outou, no te mea e mana‘o oia e te paruru rahi roa ra outou ia’na ? E mai te mea eita oia e tau‘a i ta outou faaararaa, e haere anei outou e faaatea’tu ia’na i te tahi vahi papû a‘e ? Oia mau e na reira outou ! E na ni‘a a‘e to outou here i ta outou tamahine i te tahi mau faaotiraa ê atu. E mea faufaa a‘e na outou to’na ora i te mea ta’na e mana‘o ra no outou.

E tae mai te mau tamataraa e te mau faahemaraa i to tatou mau taure‘are‘a ia au i te vitiviti e te puai o te hoê pereoo auahi faauta tauhaa. Mai tei faahaamana‘ohia ia tatou i roto i te poro‘i no ni‘a i te utuafare, e hopoi‘a na te mau metua i te parururaa i ta ratou mau tamarii.1 Oia ho‘i i te pae varua e i te pae tino atoa.

Te tai‘o nei tatou i roto i te Buka a Moromona no ni‘a ia Alama Tamaiti e a‘o ra i ta’na tamaiti haapa‘o ore. Ua rave o Korianotona i te tahi mau hara rahi a tavini ai oia i rotopu i te mau ati Zorama. No to’na here i ta’na tamaiti ua parau-afaro-ti‘a’tu o Alama ia’na no ni‘a i te fifi. Ua faaite oia i to’na mana‘o oto e ua ofati ta’na tamaiti i te ture morare, e ua haamaramarama atu ia’na i te mau utua teiaha no te hara.

E faaurûhia vau i te mau taime atoa e tai‘o vau i teie nei mau parau itoito a Alama : « E te parau maira te Varua o te Fatu ia‘u nei, a faaue atu na oe i ta oe mau tamarii ia rave ratou i te ohipa maitai… te faaue atu nei au ia oe na, e tau tamaiti, i te măta‘u i te Atua ra, ia faaea oe i te rave i ta oe ra mau ohipa ino » (Alama 39:12). Ua riro te ohipa ta to’na metua i rave oioi no’na ei ohipa tei taui ia Korianotona. Ua tatarahapa oia e ua tavini maitai i muri iho (hi‘o Alama 42:31 ; 43:1‐2).

A hi‘o na te huru-ê-raa o te hoho‘a o Alama e te hoho‘a o te tahi atu metua tane i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, o Eli i roto i te Faufaa Tahito. Ua tavini o Eli ei tahu‘a rahi i Iseraela i te tau o Samuela te peropheta. Ua faataa mai te mau papa‘iraa mo‘a e ua faahapa u‘ana te Fatu ia’na « no te mea… [ua] faariro ta’na na tamarii ia raua iho ei mea faufau ra, aitâ oia i faaore i ta raua parau » (1 Samuela 3:13). Aita roa’tu te mau tamaroa a Eli i tatarahapa, e ua roohia o Iseraela paatoa i te mauiui no ta ratou mau ohipa maamaa. Te haapii mai nei te aamu o Eli ia tatou e eita roa e ti‘a i te mau metua o te here nei i ta ratou mau tamarii ia măta‘u atu ia ratou.

E rave rahi mau matahiti a‘e nei i te Amuiraa Rahi, ua faahaamana‘o o Elder Joe J. Christensen ia tatou e : « E ere te ti‘araa metua i te hoê tata‘uraa ».2 I roto i te reira mana‘o, ua parau o Elder Robert D. Hales e « Te tahi mau taime e taiâ tatou i ta tatou mau tamarii – e taiâ i te a‘o ia ratou a‘u nei ratou e riri ai ».3

E rave rahi mau matahiti a‘e nei, ua hinaaro ta maua tamaiti 17 matahiti e haere i te hoê tere i te hopea hepetoma na muri i to’na mau hoa, e mau tamaroa maitai ana‘e ratou. Ua ani mai oia i te parau faati‘a no te haere. Ua hinaaro vau e parau e, e, no te tahi râ tumu, aita vau i afaro maitai i teie nei tere. Ua faaite au i to‘u mau mana‘o i ta‘u vahine faaipoipo, tei turu maitai i te faaotiraa. Ua parau mai oia, « e ti‘a ia taua ia faaroo i taua reo faaara ra ».

Aita ihoa ïa ta maua tamaiti i mauruuru e ua ani mai i te tumu aita maua i hinaaro ia’na ia haere. Ua pahono atu vau ma te huna ore e aita vau i ite no te aha. Ua parau vau « aita vau i farii i te mana‘o maitai no ni‘a i teie tere e no to‘u here rahi ia oe i ore ai au e tau‘a ore i teie nei mau mana‘o i roto ia‘u ». Ua maere roa vau i to’na parauraa mai, « na reira ïa, e Papa. Ua taa ia‘u ».

E mea rahi te maramarama o te feia apî hau atu i ta tatou e mana‘o nei ; no te mea tei ia ratou atoa ra te horo‘araa o te Varua Maitai. Te tamata nei ratou i te ite i te Varua ia parau ana‘e Oia, e te hi‘o nei ratou i to tatou hi‘oraa. Ua haapii ratou na roto mai ia tatou i te faaroo i te muhumuhu a te Varua ia ratou e mai te mea « aita ratou i afaro roa i te tahi mea », mea maitai a‘e ïa ia faaea i te na reira.

E mea faufaa rahi roa na te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia tahoê ia rave ana‘e ratou i te mau faaotiraa no te utuafare. Mai te mea eita te tahi metua e afaro roa i te tahi mea, eiaha ïa e horo‘a i te parau faati‘a. Mai te mea eita te tahi metua e afaro roa ra no ni‘a i te hoê hoho‘a teata, te hoê hoho‘a i roto i te afata teata, te hoê ha‘uti roro uira, te hoê arearearaa, te hoê ahu, te hoê ahu hopu miti, aore râ te hoê ohipa i ni‘a i te itenati, a faaitoito i te tururaa te tahi i te tahi e a parau aita.

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê rata na te hoê metua vahine tei oto te aau. Ua ere marû noa ta’na tamaiti i te varua e ua faatea ê atu ia’na i te Ekalesia. Ua faaite mai oia nahea teie ohipa i te tupuraa : « I te taato‘araa o te mau matahiti taure‘are‘araa o ta‘u tamaiti, ua pe‘ape‘a vau e ua tamata vau i te tape‘a ia’na ia ha‘uti i te mau ha‘uti roro uira tano ore. Ua paraparau vau i ta‘u tane faaipoipo, e ua faaite atu ia’na i te mau papa‘iraa i roto i te Ensign e i roto i te mau ve‘a o te faaara ra no ni‘a i te ino o teie nei mau ha‘uti. Ua mana‘o râ ta‘u tane faaipoipo e ere te reira i te mea fifi. Ua parau oia e aita ta maua tamaiti e rave nei i te raau taero, e e ti‘a ia‘u ia faaea i te haape‘ape‘a i to‘u mana‘o. I te tahi mau taime e huna vau i te mau pitopito patapataraa no te ha‘uti, e e horo‘a faahou ta‘u tane faaipoipo i te reira i ta‘u tamaiti. Ua haamata te reira i te riro ei mea ohie na‘u ia faati‘a noa… eiaha râ ia aro atu. Ua ite mau ihoa vau e ua riro te ha‘utiraa mai te mau raau taero te huru. Ua rave au i te mau mea atoa ia ore te tahi atu mau metua ia farerei i teie huru ohipa ».

Te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te mea aita to outou hoa faaipoipo i afaro roa no ni‘a i te tahi mea, a faatura i taua mau mana‘o ra. Ia rave ana‘e outou i te e‘a ohie ma te parau ore e ma te rave ore i te tahi mea, te faati‘a ra ïa outou i te hoê peu ino.

E nehenehe ta te mau metua e ape i te oto rahi na roto i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ia faataime i te mau auraa hoa e tae noa’tu i te taime ua ineine ratou no te faaipoiporaa. E mea fifi roa te faahoaraa te hoê tamaroa e te hoê tamahine i te apî-roa-raa. Te riroraa ei « tane e ei vahine » i te faahinaaroraa o te tino, o te arata‘i pinepine atu ia taoto te tamaroa i te tamahine. Ua ite Satane i teie nei tereraa e e faaohipa oia i te reira ei maitai no’na. E rave ïa oia i te mau mea atoa ia ore te feia apî tane ia tavini i te mau misioni e ia ore ia tupu te mau faaipoiporaa hiero.

E mea faufaa rahi roa ia itoito te mau metua i te parau e i te tape‘a hou Satane e manuïa ai. Ua haapii te peresideni Boyd K. Packer e : « Ia tupu ana‘e te parau no te oraraa morare, e ti‘araa e e hopoi‘a na tatou ia faateitei i te reo faaararaa. »4

Ua ti‘aturi noa na vau e, aita e ohipa maitai e tupu i te maororaa pô, e e ti‘a i te feia apî ia ite i te hora ua titauhia ia ratou ia ho‘i i te fare i te pô.

Te vai nei te paari rahi ia vai ara noa e ia tia‘i ana‘e te mau metua i ta ratou mau tamarii ia ho‘i mai i te fare. E rave te feia apî tane e te feia apî tamahine i te mau ma‘itiraa maitai a‘e ia ite ana‘e ratou e te tia‘i ra to ratou mau metua no te faaroo i te huru o ta ratou aru‘i e no te apa atu ia ratou ia taoto maitai ratou.

Te hinaaro nei au e faaite i to‘u iho reo faaararaa no ni‘a i te hoê peu e itehia i roto i te mau fenua e rave rahi. Te parau nei au no ni‘a i te taotoraa i te fare o vetahi ê aore râ te taotoraa i te fare o te hoê hoa. Ei episekopo ua ite au e ua ofati e rave rahi o te feia apî no te taime matamua i te Ture no te Parau Paari aore râ te Ture no te Viivii-Ore i to ratou taotoraa i rapae. E mea pinepine e, to ratou mata‘ita‘iraa i te mau hoho‘a faufau e tae noa’tu i to ratou farereiraa i te mau muto‘i no te taime matamua, ua tupu ïa i to ratou taotoraa i rapae au i to ratou iho utuafare.

E riro te mana o te mau hoa i te mea hau atu i te puai ia atea ana‘e ta tatou mau tamarii i to tatou mana, e ia paruparu ana‘e to ratou mau paruru i te maororaa pô. Mai te mea e ore outou e afaro roa i te hoê faaoaoaraa i te maororaa pô, eiaha e măta‘u i te faaroo atu i taua reo faaararaa ra i roto ia outou. A pure noa no te parururaa i ta outou mau tamarii faufaa rahi.

Te riroraa ei metua itoito eita ïa e parau noa ‘aita’. E ti‘a atoa i te mau metua ia itoito i te parau ‘e’ i te a‘o a te mau peropheta no teie tau. Ua a‘o mai to tatou feia faatere no te Ekalesia ia haamau i te mau peu parau-ti‘a i roto i to tatou mau utuafare. A feruri na i na peu tumu e pae o tei mau i te mana no te haapuai i to tatou feia apî : te pure utuafare, te tai‘oraa utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a, te pureraa pô utuafare, te tamaa amuiraa te utuafare, e te mau uiuiraa i te mau tamarii tata‘itahi.

E titauhia te itoito ia haaputuputu i te mau tamarii noa’tu eaha ta ratou e rave ra e ia tuturi amui ei utuafare. E titauhia te itoito ia tupohe i te afata teata e te matini roro uira e ia arata‘i i to outou utuafare na roto i te mau api no te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. E titauhia te itoito ia ore e farii i te tahi atu mau aniraa i te pô monire, ia nehenehe ia outou ia faaherehere i taua aru‘i ra no to outou utuafare. E titauhia te itoito e te mana‘o puai ia faaiti i te talenaraa i te mau ohipa e te mau faaoaoaraa ia nehenehe i te utuafare ia parahi i te fare no te tamaa amui i te pô.

Te hoê o te mau rave‘a maitai roa‘e e nehenehe ia tatou ia haamaitai i te hoê tamaiti aore râ tamahine o te aparauraa ïa ia ratou i roto i te mau farereiraa tata‘itahi. Ma te faaroo maitai, e nehenehe ta tatou ia ite i te mau hinaaro o to ratou mau aau, ia tauturu ia ratou i te haamau i te mau fâ parau-ti‘a, e ia faaite atoa ia ratou i te mau faaiteraa a te varua ta tatou i farii no ratou. E titauhia te itoito no te a‘o.

A tamata na i te feruri eaha râ ïa te huru o te u‘i apî mai te mea e faaohipa tamauhia teie na peu parau-ti‘a e pae i roto i te mau utuafare atoa. E nehenehe to tatou feia apî e riro mai te nuu a Helamana : te ore e vi i te mana o te ino (hi‘o Alama 57:25-26).

Te atuaturaa i te feia apî i te mau mahana hopea nei o te hoê ïa tuhaa ohipa haehaa roa. Te tutava ra Satane e to’na mau apee i te haamou i teie nei u‘i ; te ti‘aturi nei te Fatu i ni‘a i te mau metua itoito no te aupuru maite ia ratou. E te mau metua, « [Ia] faaetaeta, e ia itoito roa ; eiaha e măta‘u… » (Iosua 1:9). Ua ite au e e faaroo e e pahono te Atua i ta outou mau pure. Te faaite papû atu nei au e e turu e e haamaitai te Fatu i te mau metua itoito. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Hi‘o « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  2. Joe J. Christensen, « Rearing Children in a Polluted Environment », Ensign, Novema 1993, 11.

  3. Robert D. Hales, « With All the Feeling of a Tender Parent: A Message of Hope to Families » Liahona, Me 2004, 90.

  4. Boyd K. Packer, « Our Moral Environment », Ensign, Me 1992, 67.