2010–2019
«Te mau Tamahine i roto i To‘u Basileia»: Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu
Atopa 2010


«Te mau Tamahine i roto i To‘u Basileia»: Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu

Na te tuatapaparaa i te aamu o te Sotaiete Tauturu e faaite mai e, o vai tatou i roto i to tatou ti‘araa ei pĭpĭ e ei mau taata pee i to tatou Faaora o Iesu Mesia.

Ua riro teie putuputuraa ei horo‘a na te mau tamahine atoa a te Metua i te Ao ra o te hinaaro nei e haapii i To’na varua e To’na hinaaro e ia ite i ta ratou mau hopoi‘a i roto i Ta’na faanahoraa. Ua farerei au e rave rahi o outou i teie matahiti i ma‘iri a‘e nei, e ua putapû roa to‘u aau i to‘u hi‘oraa i roto i to outou mata, to‘u tauahiraa ia outou, to‘u ataraa e o outou, to‘u ta‘iraa e o outou, e e to‘u faarooraa i to outou oaoa, to outou pe‘ape‘a, e to outou manuïaraa. E mea faufaa rahi outou tata‘itahi aita e nehenehe e parau e ua ite to tatou Metua i te Ao ra ia outou. Ei mau tamahine na te Atua, te faaineine nei outou no te mau ti‘araa mure ore, e e ti‘araa ihotaata to outou tata‘itahi, e natura e e hopoi‘a. Te manuïa o te utuafare, o te sotaiete, o teie Ekalesia, e te faanahoraa faufaa rahi o te faaoraraa, tei te huru ïa o to outou haapa‘o. Aue, e te mau tuahine here e, e here rahi to matou ia outou e te pure nei no outou !

Tei ropu roa tatou paatoa i te hoê tamataraa tahuti nei o te taata iho. Ua farerei au e piti na tuahine aita i maoro a‘e nei, e ua faaite raua i te huru oraraa haapa‘o. Hoê o na tuahine e ora ra i Paratira ropu. Ua hamanihia to’na fare i te pereti uteute, i ni‘a i te hoê fenua repo uteute, auahaatihia e te hoê patu ofa‘i uteute, ua riro vahi hau e ei haapuraa i mua i te mau mea o te ao nei. Ua ite ta’na mau tamarii mata-maramarama i te mau himene Paraimere, e i ni‘a i te mau papa‘i o to’na fare, te tarere ra te mau hoho‘a o te Faaora, o te hiero e o te mau peropheta o te Atua, i tapupuhia mai roto mai i te ve‘a Liahona. Ua faatusia oia e ta’na tane ia ti‘a ia raua ia taatihia i roto i te hiero ia ti‘a ho‘i i ta raua mau tamarii ia fanauhia i roto i te fafauraa. Ua parau mai oia ia‘u e, e pure tamau noa oia i te Fatu ia horo‘a mai ia’na i te puai e te faaururaa au no te arata‘i i ta’na mau tamarii i roto i te maramarama, te parau mau e te puai o te evanelia.

Te tahi tuahine e faaea oia i roto i te hoê piha iti ha‘iha‘i roa i te tahua 80 o te hoê fare teitei i Hong Kong. Te vai ra te tahi mau fifi to’na i te pae tino, tera râ ua vai ti‘amâ oaoa noa oia. O oia ana‘e te melo o te Ekalesia i roto i to’na utuafare. Tei ni‘a i te tahi pa‘epa‘e iti te vairaa ta’na mau papa‘iraa mo‘a, ta’na mau buka haapiiraa Sotaiete Tauturu, e te tahi atu mau buka a te Ekalesia. Ua faariro oia i to’na nohoraa ei haapûraa no te varua, e ua riro oia ei hoê mori no te mau taata atoa i roto i ta’na amaa.

Te mau faaararaa

Ua ite tatou e, e rave rahi tuahine e ora nei i roto i te huru oraraa ati e aore râ, fifi. Te vai ra tei roto i te po‘ia i te mau taime atoa, te vai ra te faaitoito nei i te mau mahana atoa ia haere tamau noa i roto i te faaroo, noa’tu te mau pe‘ape‘a e te haavare a vetahi ê. No te mea te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie nei fenua, te vai nei te mau tapa‘o no te hoê rohiraa rahi i te mau vahi atoa. Ua rau te mau parau e te mau feruriraa hape no te puai, te opuaraa, e te ti‘araa o te mau vahine mo‘a o te mau mahana hopea nei. Te mau parau rahi hape i parauhia e e mea iti a‘e to tatou faufaa i to te tane, e mea marû tatou tera râ, e mea po‘iri, e noa’tu te ohipa ta tatou e rave, eita tatou e nava‘i ia ti‘a i to tatou Metua i te Ao ra ia farii mai ia tatou. Mai ta te Aposetolo Petero i parau ra, te vai ra « te orometua haavare to roto ia outou, o te faatupu omoe noa i te hairesi pohe ra, e te faaru‘eraa i te Fatu tei hoo ia ratou ra ».1

Te faaite nei te Buka a Moromona te ohipa e tupu nei :

« Inaha ho‘i, ei taua mahana ra e riri (Satane) i roto i te aau o te mau tamarii a te taata nei, e faaitoito oia ia ratou ia riri i te mea maitai.

« E te tahi pae, e faahau oia ia ratou, e e faataoto ho‘i ia ratou i te taoto hau roa, e parau ai ratou e, e maitai to Ziona ; oia ïa, ua manuïa Ziona, e maitai to’na – e na reira te diabolo i te haavare i to ratou varua, e te arata‘i maite atu ho‘i ia ratou i raro i hade.

« E inaha, te taparu atu ra oia i te tahi pae, e te parau atu ra oia ia ratou e, aita e hade ; e te na ô atu ra oia ia ratou e, aita vau e diabolo, aita roa ho‘i e diabolo – e na reira oia i te parau riirii i to ratou tari‘a, ia tape‘a oia ia ratou i to’na mau fifi ri‘ari‘a ».2

I roto i teie tau titauraa i te mana, te otohetoheraa, te haaparuparuraa e te faahemaraa, te mau tamahine a te Atua aore e ara ra, e pure ra, e faauruhia ra, e riro mau ratou i te topa i roto i te mea ta te papa‘iraa e parau nei e, « te vahine rii »3 o te haamori « i te mau atua ĕê ».4 Te vahi fifi, na roto i te mau fifi o te oraraa nei, e te mau feruriraa hape o to te ao nei, e rave rahi mau tuahine e ti‘aturi nei i te mau parau hape hau atu i te parau mau. To ratou ana‘iraa e te faanahoraa a te Atua i faaite mai e, e rave rahi tuahine aita e rave nei i te mau mea faufaa mai te pure e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Te Fatu iho tei parau e, e mahana teie « no te faaararaa, e ere ho‘i i te mahana no te faarahi i te parau ».5

Ua Faanahonahohia te Sotaiete Tauturu ia Riro ei Paruru e ei Haapûraa

No te tia‘i, no te haapii e no te faauru i Ta’na mau tamahine i roto i teie anotau ati rahi, ua faati‘a te Atua ia faanahonaho te peropheta Iosepha Semita i te mau vahine o te Ekalesia. Teie faanahoraa i faataahia mai te ra‘i mai e tei arata‘ihia e te autahu‘araa, ua parauhia ïa te Sotaiete Tauturu.

Te fâ o te Sotaiete Tauturu oia ho‘i no te faaineine i te mau tamahine a te Atua ia farii i te mau haamaitairaa o te ora mure ore, na roto i te faarahiraa ia ratou i roto i te faaroo e te parau ti‘a o te taata iho, te haapuairaa i te mau utuafare e te mau nohoraa, e te imiraa e te tautururaa ia vetahi ê tei roto i te fifi.

Na te Sotaiete Tauturu e haamaramarama i ta tatou ohipa e e tahoê ho‘i ia tatou ei mau tamahine na te Atua i te parururaa i Ta’na faanahoraa. I teie anotau papû ore te ti‘araa o te taata, te ano‘ino‘i e te arearea, ua riro te Sotaiete Tauturu ei avei‘a e ei arata‘i no te haapii i te parau mau i te mau vahine haapa‘o. I teie mahana te imi nei te mau vahine parau-ti‘a i te niniiraa rahi o te heheuraa no te pato‘i i te faaanaanataeraa, te aroraa i te ino e i te haamouraa i te pae varua, e ia ti‘a i ni‘a a‘e i te mau ati o te taata iho na roto i te faarahiraa i to ratou faaroo, te haapuairaa i to ratou mau utuafare, e te tautururaa ia vetahi ê.

Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu

Ua pure to tatou peresideniraa, ua haapae i te maa, ua feruri e ua aparau i te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau no te ite e, eaha ta te Atua e hinaaro ia rave tatou no te tauturu i Ta’na mau tamahine ia puai i mua i te « ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei ».6 Ua tae mai te hoê pahonoraa, e mea ti‘a i te mau tuahine o te Ekalesia ia ite e ia haapii i te aamu o te Sotaiete Tauturu. Ia ite tatou i te aamu o te Sotaiete Tauturu, e faaetaeta te reira i te ti‘araa ihotaata e te mana‘o ti‘amâ o te mau vahine haapa‘o.

Ei faahopearaa no te reira, te hamanihia nei te hoê aamu no te Sotaiete Tauturu no te Ekalesia, e oti e e matara te reira i te matahiti i muri nei. Na mua a‘e râ te reira, ua riro te aamu o te Sotaiete Tauturu ei mana‘ona‘oraa rahi, mai tei ni‘a i te api o te hahaereraa i roto i te Liahona. Ua riro te faaineineraa i te aamu ei hoê faaururaa e ei iteraa heheuhia.

A tuatapapa ai matou i te aamu o te Sotaiete Tauturu, ua haapii mai matou e, e ere te hi‘oraa e te opuaraa a te Fatu no te Sotaiete Tauturu ei hoê pureraa ha‘umani i te sabati. E ohipa ê atu Ta’na i feruri, hau atu i te rahi i te tahi « club » na te vahine e aore râ, i te hoê pŭpŭ faaarearea.

Ua faataa Oia i te Sotaiete Tauturu no te tauturu i To’na mau taata e ia faaineine ia ratou no te mau haamaitairaa o te hiero. Ua faati‘a Oia i teie pŭpŭ no te ana‘i i Ta’na mau tamahine i ni‘a i Ta’na ohipa e no te ani ia ratou ia tauturu i te paturaa i To’na basileia e ia faaetaeta i te mau utuafare i Ziona.

Te Haapii mai nei te Aamu ia Tatou e O Vai Tatou

E tuatapapa tatou i to tatou aamu no te haapii mai o vai ra tatou. Te vai ra i te ao taatoa nei te hoê hinaaro rahi i roto i te mau vahine maitai ia ite i to ratou ti‘araa ihotaata, to ratou maitai e to ratou faufaa. Te tuatapaparaa e te faaohiparaa i te aamu o te Sotaiete Tauturu e horo‘a mai te auraa e e faaite mai e, o vai ra tatou mai te mau pĭpĭ e mai te mau taata pee i to tatou Faaora o Iesu Mesia. Ua riro to tatou haapa‘o e ta tatou taviniraa ei tapa‘o no to tatou faafariuraa e te fafauraa ia haamana‘o e ia pee Ia’na. I te ava‘e tiurai 1830, i te haamataraa o te faaho‘i-faahou-raa mai o Ta’na Ekalesia, ua ma‘iti te Fatu i To’na faatere vahine matamua no teie tau tuuraa evanelia, e ua na ô atu ra ia’na i roto i te hoê heheuraa e, « a parau atu ai au ia oe, e Ema Semita, ta‘u tamahine ; no te mea oia mau ta‘u e parau atu nei ia oe na, ua riro ratou atoa o tei farii i ta‘u nei evanelia ra ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamarii tamahine ho‘i i roto i to‘u nei basileia ».7

Te haapii mai nei te aamu o te Sotaiete Tauturu ia tatou e, ua ite to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamahine. Ua here Oia ia ratou, ua horo‘a oia ia ratou i te mau hopoi‘a papû maitai, e ua paraparau e ua arata‘i ia ratou i roto i ta ratou mau misioni i te tahuti nei. Taa ê atu i te reira, e faateitei e e haamana te aamu o te Sotaiete Tauturu i te ti‘araa o te mau vahine e e faaite ho‘i e, e mea nahea ratou ia rave apipiti i te ohipa e te feia faatere faaroo o te autahu‘araa.

Te Haapii nei te Aamu ia Tatou i te Mea ta Tatou e Rave

E tuatapapa tatou i to tatou aamu no te haapii mai i te mea ta tatou e rave. Na roto i to tatou aamu e haapii mai tatou nahea ia faaineine no te mau haamaitairaa o te ora mure ore. Te hopoi‘a tamau a te pŭpŭ o te Sotaiete Tauturu o te faanahoraa ïa i te mau puai ora o te mau tuahine i roto i te mau paroita e te mau amaa no Ziona. Na roto i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu, te utuuturaa a te mau tuahine hahaere, e ta ratou ohipa taviniraa, ua haapiihia te mau tamahine a te Atua, ua tia‘ihia, e ua faauruhia i roto i ta ratou mau hopoi‘a i roto i te ohipa a te Fatu e To’na basileia. Ua haamaitai taa-ê-hia te mau peresideni o te Sotaiete Tauturu o te paroita e te amaa no te arata‘i i taua ohipa ra.

Hoê matahiti i ma‘iri a‘e nei, i roto i te amuiraa mai teie, ua faaarahia te mau faatureraa no ni‘a i te Sotaiete Tauturu. Te oaoa nei matou ia faaite atu e, i roto i te rahiraa o te mau paroita e te mau amaa na te ao atoa nei, ua haapa‘o te mau peresideniraa o te Sotaiete Tauturu e te mau tuahine i te reira mau faatureraa e i te varua o taua mau faatureraa ra. E mea oaoa mau ia ite i te ora apî tei hiti mai i roto i te opuaraa tumu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu. Ua ite atoa matou i te maraaraa te tura, te ti‘araa ihotaata e te faufaa o te Sotaiete Tauturu na roto i te faaohie-raa-hia te i‘oa o te mau putuputuraa atoa a te mau tuahine e te faaiteraa eaha mau te mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu. Te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te faaroo e te parau-ti‘a o te taata iho, te hoê puairaa o te mau utuafare e te mau nohoraa, e te rahiraa o te tauturu e horo‘ahia nei e te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu na roto i te faaohipa-maitai-raa-hia te mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu. Te mau faatureraa atoa no te mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu, te hahaereraa, e te tahi atu ohipa a te Sotaiete Tauturu e niu to ratou i roto i te aamu o te Sotaiete Tauturu e ua haamanahia e te Peresideniraa Matamua.

E hopoi‘a tamau na te Sotaiete Tauturu i te amuiraa’tu i roto i te ohipa faaoraraa. Mai te omuaraa mai o te faaho‘i-faahou-raa mai o te Ekalesia, o te mau tuahine te matamua i reira, te hopea e e tamau noa â no te pahono i te mau mea atoa e tupu i te mau mahana atoa o te oraraa. Na roto mai i te Sotaiete Tauturu te haere nei te mau tuahine e tavini i roto i te Paraimere, te Feia Apî Tamahine, te Haapiiraa Sabati, e te tahi atu mau ohipa, e ua riro ratou ei tapa‘o no te maramarama e no te viivii-ore no te u‘i apî. Ua riro te taviniraa a te taata iho ei haapaariraa i te tuahine tata‘itahi, e na roto i te taviniraa amui a te mau vahine haapa‘o e rave rahi mirioni, ua faatupu te reira i te hoê puai faahiahia o te faaroo i roto i te ohipa a te Fatu. Te faaite nei te aamu e, mai te haamataraa mai o te Faaho‘i-faahou-raa, ua ti‘a te mau tuahine i ni‘a i te reni matamua no te poro i te evanelia, e te tamau noa nei â ratou i te reira tautooraa na roto i te raveraa i te misioni, te faaineineraa i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia rave i te misioni, e te aniraa i to ratou mau hoa, te mau taata tapiri i ô ratou e te mau fetii, ia amui mai i roto i te mau haamaitairaa o te evanelia. Ua haapii atoa mai matou na roto i te aamu e, ua faaohipa te peropheta Iosepha Semita i te mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu no te haapii i te mau tuahine i roto i ta ratou faaineineraa no te hiero. I teie mahana, tamau noa nei te aamu utuafare e te ohipa hiero ei mau hopoi‘a matamua na te Sotaiete Tauturu.

Na roto i to tatou iteraa i ta tatou titauraa rahi, e tauturu te reira i te mau vahine ia ite i te faataa maite i te mau mea faufaa, aita ïa ratou « e taui i te moni no te mea faufaa ore ra, e ta [ratou] ohipa no te mea e ore e haamauruuru ».8 Ua mau tamau noa te Sotaiete Tauturu i te hopoi‘a ia rave mai ta te Aposetolo Paulo i haapii ra – ia haapii i te feia apî tamahine ia haapa‘o maitai, ia mamahu noa, e ia viivii-ore, e ia haapii i tei faaipoipohia ra ia here i ta ratou tane faaipoipo, ia here i ta ratou mau tamarii, e ia haapuai i to ratou utuafare.9 Te haapii mai nei te aamu o te Sotaiete Tauturu ia tatou ia aupuru i te mau mea faufaa o te faaora e o te haamo‘a ia tatou e i te mau mea faufaa no te faariro ia tatou ei mau taata e ora ia tatou iho e ei mau taata faufaa i roto i te basileia o te Fatu.

Te hoê tumu parau tamau e itehia i roto i to tatou aamu oia ho‘i, te mau tuahine e faaohipa i te mana o te Varua Maitai, te rave ra ïa ratou i te ohipa na roto i te faaururaa a te Fatu i roto i to ratou oraraa e e farii ratou i te heheuraa no ni‘a i ta ratou mau hopoi‘a.

E Tahoê te Aamu i te mau Vahine Haapa‘o

E tuatapapa tatou i to tatou aamu no te mea e tahoê te reira i te mau vahine haapa‘o. Te aamu o te Sotaiete Tauturu o te hoê ïa aamu tei î i te Varua no ni‘a i te mau vahine puai, te haapa‘o e te hinaaro papû. Ei tuhaa no te Ekalesia a te Fatu i faaho‘i-faahou-hia mai, e nehenehe te Sotaiete Tauturu e itehia i teie nei i roto e hau atu i te 170 fenua. I te mau vahi atoa o te ao nei, e ti‘a ia horo‘ahia i te mau vahine paari i roto i te Ekalesia a te Fatu te mau hopoi‘a papû e te faufaa.

Te haapii nei te mau tamahine e te feia apî tamahine i roto i te Ekalesia ia haamau i te mau opuaraa na roto i te mau faanahoraa no te Faaroo i te Atua e te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua, o te faarotahi ia ratou i ni‘a i te hiero e i ni‘a i ta ratou mau hopoi‘a no ananahi. I roto i te Sotaiete Tauturu te tamau nei ratou i te haere i mua e te mau haamaitairaa o te hiero e te ora mure ore na roto i te faarahiraa i to ratou faaroo e to ratou iho parau-ti‘a, te haapuairaa i to ratou mau utuafare e te mau nohoraa, e te imiraa e te tautururaa i te feia i roto i te fifi. E haapii mai te mau tuahine haapa‘o ia rave te reira na roto i te haapoupouraa iti e aore râ haamauruururaa no te ohipa ta ratou i rave. No te mea te faananea nei te Sotaiete Tauturu ia’na i ni‘a i te haapiiraa a te Fatu ra o Iesu Mesia, e tei parau, e ia horo‘a tatou i ta tatou tao‘a (e aore râ mau ô) i roto i te mo‘e, na to outou Metua i te Ao ra, o te ite ra i roto i te mo‘e, e haamauruuru-rahi-hia mai ia tatou.10

Na roto i te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu, ua natihia tatou i te hoê autaatiraa tuahine rahi na te ao atoa nei, te feia apî e te feia paari, tei tao‘a rahi e tei veve, tei haapii e tei haapii-ore-hia, te otahi e tei faaipoipohia, o te mau tamahine puai e te aueue ore na te Atua.

E Nehenehe te Ite i te Aamu e Tauturu ia Tatou ia Taui

E tuatapapa tatou i to tatou aamu no te mea e tauturu te reira ia tatou ia taui. I te hopea roa, te faufaa o te aamu e ere roa to’na mau tai‘o mahana, to’na mau anotau e te mau vahi. Ua faufaahia râ no te mea e, te haapii mai nei te reira ia tatou i te mau parau tumu, te mau opuaraa, e te mau haere‘a o te ti‘a ia tatou ia pee, e e tauturu te reira ia tatou ia ite e o vai ra tatou, e eaha te ti‘a ia tatou ia rave, e e tahoê te reira ia tatou no te haapaari i te mau utuafare o Ziona e no te patu i te basileia o te Atua i te fenua nei. Mai te mea e, e haa te Sotaiete Tauturu na roto i te faaururaa, e nehenehe oia e faaore i te mata‘u, te feaa e te mana‘o pipiri e ia mono mai i te reira i te faaroo, te tia‘i e te aroha. Mai te mea e, e tura‘i tatou i te ohipa a te Fatu i mua, e tamau noa te aamu o te Sotaiete Tauturu i te papa‘ihia na te mau tuahine faaroo na te ao atoa nei. Te haapuai nei te Fatu i te Sotaiete Tauturu i teie nei anotau e te faaineine nei Oia i te hoê ananahi hanahana no Ta’na mau tamahine.

Te faaite atu nei au ia outou i to‘u iteraa papû e, te vai mau nei to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Na roto i te peropheta Iosepha Semita i faaho‘i-faahou-hia mai ai i te fenua nei, te evanelia, te mau parau apî maitai o to tatou ti‘araa ihotaata e te opuaraa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. 2 Petero 2:1.

  2. 2 Nephi 28:20-22.

  3. 2 Timoteo 3:6.

  4. Iosua 24:23.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 63:58.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:17.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 25:1.

  8. 2 Nephi 9:51.

  9. Hi‘o Tito 2:4‐5.

  10. Hi‘o Mataio 6:4; 3 Nephi 13:4.