2010–2019
Te Faaroo—na Outou te Ma‘itiraa
Atopa 2010


Te Faaroo – na Outou te Ma‘itiraa

A ma‘iti i te faaroo eiaha te feaa; a ma‘iti i te faaroo eiaha te măta‘u; a ma‘iti i te faaroo eiaha te mea ite-ore-hia e te hi‘o-ore-hia; e a ma‘iti i te faaroo eiaha te ti‘aturi ore.

Te ora nei tatou i roto i te tau tuuraa rahi a‘e o te mau tau atoa – e tau teie ta te mau peropheta i tahito ra i hi‘o mai, i tohu mai, e, te ti‘aturi nei au e, i faahinaaro mai. Tera râ, no te mau haamaitairaa atoa no te ra‘i tei tuuhia mai i ni‘a ia tatou, ua itoito noa Satane, o te ora nei, e te tamau noa nei te mau poro‘i aro i te topa mai i ni‘a ia tatou paatoa. Ua faaara te melahi Moroni i te peropheta apî ia Iosepha Semita e, e itehia to’na i‘oa no te maitai e no te ino i te ao atoa nei, (hi‘o Joseph Smith – Aamu 1:33), e aita te tupuraa o te hoê parau tohu i papû a‘e nei mai teie te huru. Ua horo‘a te peropheta i to’na ora no to’na iteraa papû, e te tamau noa nei â i teie mahana te mau tama‘iraa i ni‘a i te Ekalesia e i ni‘a roa’toa i te Faaora iho. Te parau mau o te Faaora, Ta’na tusia taraehara, e te faaohiparaa o te reira no tatou paatoa, ua riro ïa ei titauraa rahi, e ua pato‘i-pinepine-hia ei aai haavare e aore râ, ei ti‘aturiraa niu ore no te hoê feruriraa paruparu e te ite ore. Taa ê atu i te reira, te vahavaha-noa-hia nei â i te mau mahana hopea nei te parau mau o te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia. Na roto i te toparaa tamau o te reira mau poro‘i, e tupu te aehuehu, te feaa, e te ti‘aturi ore, o te ta‘iri i te mau parau mau faufaa ta tatou e ti‘aturi nei, i to tatou faaroo i te Atua, e i to tatou tia‘i i te ananahi.

Teie te huru mau o to tatou nei ao, tera râ, tei ia tatou noa ra â te ma‘itiraa e nahea tatou ia pahono i te reira. Ia tamatahia ta tatou mau tumu haapiiraa mo‘a e to tatou mau ti‘aturiraa, teie taua taime ra e haamatau ai tatou i te Atua na roto i te hoê raveraa omo‘e e te hoa-fatata-raa. Teie taua taime ra e ma‘iti ai tatou.

No te mau aroraa e te mau titauraa ta tatou e farerei nei i roto i te ao nei i teie mahana, te hinaaro nei au e horo‘a’tu ia outou hoê noa iho ma‘itiraa – e ma‘itiraa no te hau e no te paruru, e ma‘itiraa tei au i te mau taata atoa. Taua ma‘itiraa ra, o te faaroo ïa. Ia ite mai outou e, te faaroo e ere ïa i te hoê horo‘a hoo ore i horo‘ahia mai ma te mana‘o ore, ma te hinaaro ore e aore râ, ma te ohipa ore. Eita te reira e tae mai mai te hupe e topa mai te ra‘i mai. Ua parau mai te Faaora e, « E haere mai outou ia‘u nei » (Mataio 11:28) e « E patoto, e [horo‘ahia] mai ta outou » (Mataio 7:7). E mau ta‘o ohipa teie – « haere mai », « e patoto ». O te reira te ma‘itiraa No reira te parau nei au e, a ma‘iti i te faaroo. A ma‘iti i te faaroo eiaha te feaa ; a ma‘iti i te faaroo eiaha te măta‘u ; a ma‘iti i te faaroo eiaha te mea ite-ore-hia e te hi‘o-ore-hia ; e a ma‘iti i te faaroo eiaha te ti‘aturi ore.

Ua riro te tau‘araa parau matarohia a Alama no ni‘a i te faaroo tei papa‘ihia i roto i te pene 32 o te Alama i roto i te Buka a Moromona ei hoê tapura no te mau ma‘itiraa no te arai i te tupuraa e i te faaherehereraa o to tatou faaroo. Ua horo‘a mai Alama ia tatou i te hoê arata‘iraa no te ma‘iti. E mau parau ohipa ta’na tei omuahia na roto i te ma‘itiraa. Ua faaohipa oia i te mau ta‘o ra e ara, e faaitoito, e tamata, e faatupu, e hinaaro, e ohipa, e tanu. I muri iho te haapii ra a Alama e, mai te mea e, e rave tatou i teie mau ma‘itiraa e eiaha ho‘i e huri i te huero i rapae na roto i to tatou faaroo ore, inaha, « e tupu ïa te reira i roto i to [outou] aau » (Alama 32:28).

Oia ïa, te faaroo ra e ma‘itiraa ïa, ia imihia te reira e ia faahotuhia ho‘i e ti‘a ai. No reira, tei ia tatou te hopoi‘a no to tatou iho faaroo. Tei ia tatou atoa iho te hopoi‘a no te oreraa to tatou faaroo. Na outou e ma‘iti.

E mea rahi te mau mea aita vau i ite. Aita vau i ite i te hu‘ahu‘araa o te faanaho-raa-hia te materia ei ao nehenehe ta tatou e ora nei. Aita vau i maramarama i te mau mea tei auahati i te Taraehara, e mea nahea e nehenehe ai i te tusia a te Faaora ia tamâ i te mau taata atoa tei tatarahapa, e aore râ, nahea i ti‘a ai i te Faaora ia faaoroma‘i « i te mamae rahi o te mau taata atoa » (PH&PF 18:11). Aita vau i ite tei hea te oire no Zarahemela, mai tei parauhia i roto i te Buka a Moromona. Aita vau i ite no te aha to‘u mau ti‘aturiraa i te tahi mau taime i tito ai i te tahi mau ite ihi e aore râ, te ite haapiiraa. Penei a‘e teie te mau mea ta to tatou Metua i te Ao ra e parau ra e, « te parau ara… no te ao ra » (PH&PF 107:19) o te heheuhia mai i te tahi atu taime.

Aita vau i ite i te mau mea atoa, ua ite râ vau i te mea faufaa ia ite. Ua ite au i te mau parau mau papû e te ohie o te evanelia o te arata‘i i te faaoraraa e te faateiteiraa. Ua ite au e, ua faaoroma‘i te Faaora i te mamae o te mau taata atoa e te mau taata atoa e tatarahapa e tamâhia ïa te hara. E te mau mea aita vau i ite e aore râ, aita vau i ite hope roa, na roto i te tauturu puai o to‘u faaroo, e haere papû noa vau i mua, ma te rave i te mau fafauraa e te mau haamaitairaa o te evanelia. E i reira, mai ta Alama e haapii nei, e arata‘i to tatou faaroo ia tatou i roto i te hoê ite hope (a hi‘o Alama 32:34). Ia haere tatou i mua i te vahi ite-ore-hia, ma te haanahia i te tia‘i e te hinaaro ana‘e, e faaiteraa papû te reira no to tatou faaroo e ta tatou haamoriraa i te Fatu ra.

E no reira, ia au i te rave‘a a Alama, a ma‘iti ana‘e. A ma‘iti ana‘e i te faaroo.

  • Mai te mea e, e teimaha te aehuehu e te tia‘i ore i roto i to outou feruriraa, a ma‘iti « ia ara e ia faaitoito i to outou aau ». (Alama 32:27). Ia hafatata tatou i te Fatu ma te haehaa e te aau tatarahapa e te varua marû, o te reira ïa te e‘a e tae ai i te parau mau e te haere‘a no te maramarama o te Faaora, te ite e te hau.

  • Mai te mea e, aita to outou iteraa papû i paari, aita i tamatahia, e aita i papû maitai, a ma‘iti ia « faatupu hoi i te faaroo iti ha‘iha‘i noa [iho] » ; a ma‘iti ia « tamata i [Ta’na] nei parau » (Alama 32:27). Ua faataa mai te Faaora e, « O tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u e haapii nei e na te Atua, e na‘u iho » (Ioana 7:17).

  • Ia mârô ana‘e te mana‘o tumu, te mana‘o puai, e aore râ, te feruriraa o te taata iho i te mau haapiiraa e te tumu haapiiraa mo‘a, e aore râ, ia faateimaha ana‘e te mau poro‘i mârô i to outou mau ti‘aturiraa mai te mau ihe auahi ra i faaitehia e te Aposetolo Paulo (hi‘o Ephesia 6:16), a ma‘iti eiaha e huri i te huero i rapae i to outou aau na roto i to outou faaroo ore. A haamana‘o e, aita tatou e farii i te iteraa maori râ, i muri a‘e i te tamata-raa-hia o to tatou faaroo (hi‘o Etera 12:6).

  • Mai te mea e, ua tamatahia to outou faaroo e ua paari, a ma‘iti i te faaamu i te reira « ma te haapa‘o papû » (Alama 32:37). Noa’tu te paari o to tatou faaroo, na roto i te mau poro‘i rau e aro nei ia’na, e nehenehe atoa te reira e riro mai ei mea paruparu. E titauhia ia faaamu tamau noa i te reira na roto i te tai‘o-tamau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pure, e te faaohiparaa i Ta’na parau.

A ui atu ai te mau pĭpĭ ia Iesu no te aha aita i ti‘a ia ratou ia ti‘avaru i te demoni mai ta ratou i ite i te Faaora i te na-reira-raa, ua parau atu ra Iesu e, « ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, e ti‘a ïa ia outou ia parau noa’tu i teie nei mou‘a, a haere i ô atu, e na’na ïa e haere noa » (Mataio 17:20). Aitâ vau i ite a‘e nei i te hoê mou‘a i te nuuraa. Tera râ, no te faaroo i ite ai au i te hoê mou‘a o te mana‘o feaa e te oto i te nuuraa e ua monohia mai te reira i te mana‘o tia‘i e te ti‘aturi. No te faaroo i ite ai au i te hoê mou‘a o te hara i monohia i te tatarahapa e te faaoreraa hara. E no te faaroo i ite ai au i te hoê mou‘a o te oto i monohia i te hau, te tia‘i e te aau mehara. Oia mau, ua ite au i te mau mou‘a i te nuuraa.

  • No to’u faaroo i faaohipa ai au i te mana o te autahu‘araa ta‘u e mau nei e ua amu vau i te maitai rahi o te evanelia e ua farii i te mau oro‘a faaora.

  • No to‘u faaroo i rohi ai au i roto i te mau tautooraa e te mau fifi na roto i te oraraa ma te hau e te maitai.

  • No to‘u faaroo i ti‘a ai ia‘u ia huri i te mau uiuiraa e tae roa’tu i te mana‘o feaa ei mau mana‘o papû e te haro‘aro‘a.

  • No to‘u faaroo i fatata ai au i te mea ite-ore-hia, te hi‘o-ore-hia, e te tatara-ore-hia ma te papû maitai.

  • E no to‘u faaroo, i ite ai au ma te hau e te aau mehara e, te parau mau, o te taime maitai roa a‘e ïa teie i te mau taime atoa, noa’tu i roto i te mau taime ino roa a‘e.

E ia ma‘iti tatou i te faaroo e a faaamu ai i te reira faaroo e tae roa’tu i te iteraa mau o te mau mea atoa a te Fatu ra, e nehenehe ïa tatou e faaohipa i te mau parau ra « Te faaite papû nei au » e aore râ, « Ua ite au ». Ua tanu vau iho nei i te huero i roto i to‘u iho aau e i roto i te roaraa o to‘u oraraa, ua tamata vau e faaamu i taua huero ra e tae roa’tu i te iteraa mau. E i teie mahana, te ti‘a nei au i muri i teie terono, te faaite papû nei au e, o Iesu te Mesia, te Taraehara o te ao nei. Te faaite papû atoa nei au e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua e e mauhaa ora ta te Fatu i faaohipa no te faaho‘i mai i te fenua nei te evanelia taatoa e te parau mau a Iesu Mesia. Te faaite papû nei au e, e peropheta te peresideni Thomas S. Monson na te Fatu i teie mahana. No reira, na outou te ma‘itiraa i te faaroo, na‘u iho. A ma‘iti ana‘e i te faaroo. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.