2010–2019
Ua Haapii mai Oia ia Tatou ia Faaru‘e i te mau Peu a te Taata Tino nei
Atopa 2010


Ua Haapii mai Oia ia Tatou ia Faaru‘e i te mau Peu a te Taata Tino nei

Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû e, te vai mau nei te mana o te Taraehara a te Faaora no te tamâ, no te faariro ia tatou e i to tatou utuafare ei mea mo‘a.

I te hoê po‘ipo‘i ua putuputu te hoê utuafare no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a mai tei matarohia. A haaputuputu ai ratou, ua ite a‘e ra te metua tane i te hoê varua au ore : aita te mau melo o te utuafare i anaanatae roa ia rave i teie ohipa. Ua faaoti ratou i to ratou pureraa fetii, e a haamata ai ratou i te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, te ite ra te metua tane e, aita te hoê tamarii i afa‘i mai i ta’na buka. Ua ani atu ra oia ia’na ia haere e tii i ta’na buka papa‘iraa mo‘a i roto i to’na piha. Ua haere oia ma te au ore, e i muri a‘e i te hoê taime maoro mau, ua ho‘i maira, parahi ihora i raro e na ô a‘e ra: « E rave hoa tatou i te reira i teie nei? »

Ua feruri a‘e ra te metua tane e, te hinaaro nei te enemi o te mau parau-ti‘a atoa ia faatupu i te fifi ia ore ratou ia tai‘o i te papa‘iraa mo‘a. Ua parau atu ra te metua tane ma te tamata ia vai hau noa : « E, e rave tatou i te reira i teie nei ; no te mea teie ta te Fatu e hinaaro nei ia tatou ia rave ».

Ua pahono maira te tamahine e, « Aita vau e hinaaro roa ia rave tatou i te reira i teie nei! »

I reira, ua mutu te faaoroma‘i o te metua tane, ua teitei a‘e ra to’na reo na ô atu ra : « No‘u teie fare e e tai‘o tamau noa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a i roto i to‘u fare! »

Ua mauiui roa ta’na tamahine i te huru ta‘iraa e te puai o ta’na mau parau, e ua faaru‘e maira i te taato‘araa o te utuafare, haere atu ra e ta’na mau papa‘iraa mo‘a i roto i te rima, horo atu ra i roto i to’na piha, tapiri paaina maira i te opani. Ua mau roa te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a a te utuafare i taua taime ra – aita e au maite faahou e te here iti i roto i te utuafare.

Ua ite a‘e ra te metua tane e, ua hape oia, no reira ua haere atu ra oia i roto i to’na iho piha e ua tuturi i raro no te pure. Ua ani taparu oia i te tauturu i te Fatu, ma te ite e, ua haamauiui oia i te hoê o Ta’na mau tamarii, hoê tamahine ta’na i here roa. Ua taparu oia i te Fatu ia faaho‘i mai i te varua o te here e te au maite i roto i te fare e ia tauturu ia ratou ia tai‘o faahou te utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a. A pure noa ai oia, ua puta maira te hoê mana‘o i roto i to’na upoo : « A haere a parau e, ‘ua hape au’ ». Ua tamau noa oia i te pure ma te tuutuu ore, ma te ani i te Varua o te Fatu ia ho‘i faahou mai i roto i to’na fare. Ua hiti faahou maira tera mana‘o e, « A haere e a parau e, ‘ua hape au’ ».

E hinaaro mau to’na ia riro ei metua tane maitai e ia rave i te mea ti‘a, no reira, ua ti‘a a‘e ra oia i ni‘a e ua haere atu ra i roto i te piha o ta’na tamahine. Ua patoto marû noa oia i ni‘a i te opani e rave rahi taime e aita e pahonoraa. No reira, ua iriti marû noa’tura oia i te opani e ua ite atu i ta’na tamahine te ta‘i noa ra i ni‘a i to’na ro‘i. Ua tuturi atu ra oia i piha‘iho ia’na e ua parau atu ra ma te reo marû e te here, « Ua hape au, te tatarahapa nei au no te ohipa ta‘u i rave ». Ua parau faahou atu ra oia, « Ua hape au, ua here au ia oe, e aita vau e hinaaro e haamauiui ia oe ». E i reira, na roto mai i te vaha o te hoê tamarii, ua mahuti maira te haapiiraa ta te Fatu i hinaaro e haapii ia’na.

Ua faaea a‘e ra te tamahine i te ta‘i e i muri a‘e i te taime muhu ore, ua rave oia i ta’na papa‘iraa mo‘a e ua haamata ihora i te hi‘ohi‘o i te tahi mau irava. Ua hi‘o noa te metua tane a hurihuri noa ai to’na mau rima iti na‘ina‘i viivii-ore i te mau api o te papa‘iraa mo‘a. Ua tae a‘e ra oia i ni‘a i te mau irava ta’na e imi ra e ua hamata ihora i te tai‘o marû noa ma te reo marû, « no te mea te taata tino nei, o te enemi ïa o te Atua, e e enemi oia mai te hi‘araa o Adamu mai â, e e enemi ho‘i amuri e amuri noa’tu : area ia auraro oia i te parau a te Varua Maitai, e ia faarue i te mau peu a te taata tino nei, e ia riro ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu, e ia riro ho‘i mai te tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoroma‘i, e i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro ia tuu i ni‘a ia’na, mai te tamarii e auraro ho‘i i to’na ra metua ».1

A vai tuturi noa ai oia i piha‘iho i to’na ro‘i, ua î a‘e ra oia i te haehaa a feruri ai oia e, « ua papa‘ihia teie irava no‘u. Ua haapii mai oia ia‘u i te hoê haapiiraa rahi roa ». Ua haapii mai oia ia‘u i te hoê haapiiraa rahi roa ».

I muri iho, ua fariu maira te tamahine i ni‘a ia’na e na ô maira, « ua hape au. Ua hape au e Papa ».

I taua taime mau ra, ite a‘e ra te metua tane e, aita oia i tai‘o i taua irava ra no to’na papa, ua tai‘o râ oia i te reira no’na iho. Ua hohora a‘e ra te papa i to’na na rima e ua apa atu ra i ta’na tamahine. Ua faaho‘i-faahou-hia mai te here e te au maite i taua taime nehenehe ra o te faahauraa tei tupu na roto i te parau na te Atua e te Varua Maitai. Na taua irava ra, ta ta’na tamahine i haamana‘o mai roto mai i ta’na iho tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, i haaputapû i to’na aau na roto i te auahi o te Varua Maitai.

E to‘u mau taea‘e here, ia riro to tatou fare ei vahi e parahi ai te Varua Maitai « Te fare ana‘e te nehenehe e faaauhia i te hiero i roto i te mo‘araa ».2 Aita e parahiraa to te taata tino i roto i to tatou fare. Te hinaaro o te taata tino nei, o te « … tapo‘i mai [ïa i ta’na] mau hara, e aore râ ia haamauruuru i [to’na] teoteo, [to’na] hoi opuaraa hahavai ra, e aore ra, ia faatere e aore ra, ia hau e aore ra, ia haavî atu i te mau varua o te tamarii o te taata nei, [e ia rave hoi oia i te reira] i roto i te hoê vahi iti a‘e o te parau-ti‘a ore ra, inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho ; e oto te Varua o te Fatu ; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua amene te autahu‘araa, oia ho‘i te mana, no te reira taata ».3

Tatou o te mau nei i te Autahu‘araa a Aarona e aore râ, te Autahu‘araa a Melehizedeka, ia haamana‘o noa tatou e, « E ore roa e nehenehe e e ore roa ho‘i e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore râ te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i te autahu‘araa, maori râ na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra ; na roto i te aroha, e te ite ateate ra, o te faarahi roa i te varua ma te faahua ore, e ma te haavare ore ».4

E ore te tama‘i i roto i to tatou fare e i to tatou oraraa mai te mea e, e rohi tatou ia ora i teie mau huru o te Huru Mesia. « E e faaore outou i ta outou iho mau hara te tahi i te tahi, oia mau ta‘u e parau atu ia oe na, te taata te ore e faaore i te mau hara a to’na taata tupu, ia parau oia e, ua tatarahapa vau, e faahapahia ïa oia ».5 « Ua hape au. Ua hape au e papa ».

Te haapii mai nei te Fatu o Iesu Mesia, te Arii o te Hau, ia tatou e nahea ia haamau i te hau i roto i to tatou mau utuafare.

Te haapii mai nei oia ia tatou ia marû, e aore râ, ia auraro i te hinaaro e aore râ, i te mana o te Fatu. « A haere e a parau e ‘ua hape au’ ».

Te haapii mai nei Oia ia tatou ia mamahu, e aore râ, ia riro « ei taata marû; aita e riri ohie noa ; auraro ; e faaoroma‘i i te faainoraa ».6

Te haapii mai nei Oia ia tatou ia faahaehaa, e aore râ, « haehaa, mamahu, marû ; aita e te‘ote‘o, aita e faateitei, aita e faaahaaha, e aore râ aita ho‘i e parau noa i te parau tano ore ».7

« Ua hape au. Te tatarahapa nei au i te ohipa ta‘u i rave ».

Te haapii mai nei Oia ia tatou ia faaoroma‘i, e aore râ, « ia roaa te faaoroma‘i i te ino ma te amuamu ore e aore râ, ma te haape‘ape‘a ore » e aore râ, ia vai hau noa i roto i te faaoroma‘iraa i te mau ati e aore râ, i te mau faainoraa ».8

Te haapii mai nei Oia ia tatou ia î i te here. « Ua here au ia oe e aita vau e hinaaro ia haamauiui ia oe ».

Oia mau, te haapii mai nei Oia ia tatou ia faaru‘e i te mau peu a te taata tino nei, mai te metua tane i roto i teie aamu tei ani taparu i te tauturu i te Fatu. Oia mau, mai teie metua tane tei haaati i ta’na tamahine i te rima o to’na here, e na reira atoa te Faaora i te faatoro mai i To’na na rima no te haaati ia tatou i roto i to tatou mau hora tatarahaparaa mau.

Ua haapii mai Oia ia tatou ia riro « ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu ». E reira tatou e faafaite ai ia tatou iho i te Atua ra e ia riro mai ei mau hoa no te Atua. Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû e, te vai mau nei te mana o te Taraehara a te Faaora no te tamâ, no te faariro ia tatou e i to tatou utuafare ei mea mo‘a, na roto i to tatou faaru‘eraa i te mau peu a te taata tino nei e ia pee Ia’na ra.

O Oia te « Arenio a te Atua »,9 o Oia « te taata Mo‘a e te Parau-ti‘a »,10 « e ma‘irihia To’na i‘oa, ia Hau ê, e A‘o, e Atua puai, te Metua no te u‘i amuri atu, te Arii no te Hau ».11 Na roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Mosia 3:19.

  2. Bible Dictionary, « Temple ».

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:37.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:41‐42.

  5. Mosia 26:31.

  6. Nene‘iraa matamua a Noah Webster no te hoê titionare Marite no te Reo Peretane, 9raa o te nene‘iraa (1996), « meek ».

  7. Nene‘iraa matamua a Noah Webster, « humble ».

  8. Nene‘iraa matamua a Noah Webster « patient ».

  9. Ioane 1:29.

  10. Te Ohipa 3:14, New International Version.

  11. Isaïa 9:6.