2010–2019
Ei Maramarama!
Atopa 2010


Ei Maramarama!

I roto i to tatou ao te rahi noa’tu ra te ino, e mea faufaa rahi roa e ia riro te mau peu maitai tei haamauhia i ni‘a i te faaroo ei tuhaa no te a‘oraa i mua i te huiraatira.

Ua faahanahana vau i te hoê oro‘a fanauraa i te ava‘e i ma‘iri a‘e nei. Ei tao‘a aroha no to‘u mahana fanauraa, ua horo‘a mai ta‘u vahine faaipoipo o Mary ia‘u i te hoê pehe uira, e mau pehe no te ti‘aturiraa e te faaroo to roto tei himenehia e te hoê vahine himene tuiroo no te fenua Peretane o Vera Lynn, tei faaurû i ta’na mau taata faaroo i roto i te mau mahana fifi no te Tama‘i Piti no te Ao nei.

Te vai nei te hoê tumu no te aha ta‘u vahine i horo‘a mai ai ia‘u teie nei tao‘a horo‘a. Ua haamata te tupitaraa i te oire no Lonedona i te ava‘e setepa 1940 i te mahana hou vau i fanauhia ai.1 I to to‘u mama faarooraa i te radio i roto i to’na piha fare ma‘i i te aamu no te tupita-raa-hia o Lonedona, ua faaoti to‘u metua vahine ia topa te i‘oa o te taata paraparau i roto i te radio o Quentin i ni‘a ia‘u.

E 93 matahiti to teie vahine himene o Very Lynn i teie nei. I te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua nene‘i-faahou-hia te tahi o ta’na mau himene no te tau tama‘i e ua tae roa taua mau himene ra i te faito teitei i ni‘a i te mau tabula himene i te fenua Peretane. E haamana‘o outou te feia paari a‘e i te tahi o te mau himene mai « The White Cliffs of Dover ».

Ua putapû roa to‘u aau i te hoê himene tei topahia te i‘oa « When the Lights Go on Again (All over the World) ». Ua faatupu mai te himene e piti mana‘o i roto i to‘u feruriraa – a tahi, te mau parau tohu a te hoê taata faatere no Peratane, « E haere te mau lamepa na te Europa taato‘a. Eita tatou e ite ia ratou ia ama faahou i to tatou tau »,2 e te piti, ua faahaerehia te mau tupita i ni‘a i te mau oire no Peretane mai ia Lonedona. No te haafifi i te mau manureva tupita ia ite i te hoê fâ, ua haamauhia te mau tau tupoheraa mori. Ua tupohehia te mau mori e ua tapo‘ihia te mau maramarama e te ahu tapo‘i.

Ua faaite mai te himene i te hoê ti‘aturiraa anaanatae e e faaho‘i-faahou-hia mai te ti‘amâraa e te maramarama. No tatou o tei taa i te ti‘araa o te Faaora e te maramarama o te Mesia3 i roto i te aroraa tamau i rotopu i te maitai e te ino, e e mea maramarama roa te faaauraa i rotopu i taua tama‘i ra e te aroraa morare i teie mahana. Na roto i te maramarama o te Mesia e « ite ai te taata i te maitai e te ino ».4

Aita roa te ti‘amâraa e te maramarama i riro ei mea ohie ia roaa aore râ ia tape‘a. Mai te tama‘i i ni‘a i te ra‘i, ua faaohipa te mau puai o te ino i te mau rave‘a atoa no te haamou i te ti‘amâraa e no te tinai i te maramarama. Ua u‘ana roa te aroraa i ni‘a i te mau ture morare e te ti‘amâraa i te pae faaroo.

Ei feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e ti‘a ia tatou ma to tatou puai atoa ia tape‘a i te maramarama e ia paruru i to tatou mau utuafare e te feia e ora haati nei ia tatou i teie nei aroraa i te oraraa morare e te ti‘amâraa i te pae faaroo.

Te Parururaa i te Utuafare

Te hoê ati e vai noa nei â no te utuafare o te aroraa u‘ana ïa a te mau puai o te ino te tae mai nei na te mau vahi atoa. Noa’tu e ta tatou tutavaraa matamua e ti‘a roa ia tatou ia imi i te maramarama e te parau mau, e mea maitai atoa ra ia paruru tatou i to tatou mau utuafare i te mau ino no te ao nei o te vavahi nei i te tupuraa e te haereraa i mua i te pae varua. Ua riro ihoa ra te mau hoho‘a faufau ei mauhaa no te haamou i te oraraa morare o te taata. Tei mua roa to’na puai i te tu‘inoraa i te mau peu maitai morare. E mea ino atoa te tahi mau faanahoraa a te afata teata e a te itenati. Te iriti ê nei teie mau puai ino i te maramarama e te ti‘aturiraa mai roto atu i te ao nei. Te tere vitiviti nei te faito o te ino i te pae morare.5 Mai te mea eita tatou e pato‘i i te ino mai roto atu i to tatou mau utuafare e to tatou mau oraraa, eiaha ïa tatou e maere mai te mea e vavahi te mau ino morare i te hau tei riro ho‘i ei haamaitairaa no te oraraa parau-ti‘a. Ta tatou hopoi‘a o te ti‘araa ïa i roto i te ao eiaha râ ei ti‘a no to te ao.

Taa ê noa’tu te reira, e ti‘a ia tatou ia faarahi i te haapa‘oraa faaroo i roto i te utuafare. Ua riro te pureraa pô utuafare hepetoma, te pure utuafare e te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a ei mea faufaa rahi roa. E ti‘a ia tatou ia tuu i roto i to tatou mau utuafare, te mau mea « faahiahia, aore râ te mau mea roo maitai e te mau mea poupouhia ra ».6 Mai te mea e faariro tatou i to tatou mau utuafare ei mau vahi mo‘a o te paruru ia tatou i te ino, e paruruhia ia tatou i te mau ati ta te mau papa‘iraa mo‘a i tohu.

Te Parururaa i te Vahi Nohoraa

Taa ê noa’tu i te parururaa i to tatou iho mau utuafare, e ti‘a ia tatou ia riro ei pû no te maramarama i roto i te parururaa i te to tatou mau vahi nohoraa. Ua parau te Faaora, « Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi‘o ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra ».7

Ua parauhia to tatou tau ei « hoê tau no te ahune e hoê tau no te feaa ».8 Aita te ti‘aturiraa i roto i te puai e te mana o te Atua i faahapa-noa-hia, ua vahavaha-atoa-hia ra. Nahea e nehenehe ai ia tatou i roto i teie mau huru peu ia poro i te mau peu maitai na roto i te hoê rave‘a ia tura‘i i te feia faaroo ore e te feia tau‘a ore ia turu e ia tauturu i te arai i te e‘a e arata‘i atu i te iria e te ino ?

E mea faufaa rahi mau teie nei uiraa. A feruri na i te peropheta Moromona e to’na mana‘o horuhoru a parau ai oia, « eaha outou i faaru‘e ai i taua Iesu ra, i ti‘a ma te rima faatoro-noa-hia e ite mai ia outou ra e ! »9 Ua tano te horuhoruraa o Moromona e ua vaiihohia o Moroni ta’na tamaitai ia papa‘i « i te parau oto e te poheraa o [to’na] ra nunaa ».10

Na to‘u iteraa rau no te oraraa e to‘u auraa i te mau taata na te ao atoa nei, i riro ai au ei taata mana‘o maitai i te mau mea’toa. Te ti‘aturi nei au e e paruruhia te maramarama e te parau mau i to tatou nei anotau. I roto i te mau nunaa atoa te vai nei te nahoa taata rahi o te haamori nei i te Atua e tei riro ei tiaau no to ratou huru i mua Ia’na. Te ti‘aturi nei te tahi feia hi‘opo‘a e te vai mau nei te hoê anaanataeraa apî no te pae faaroo na te ao atoa nei.11 Ei feia faatere no te Ekalesia, ua farerei matou i te feia faatere no te tahi atu mau faaroo e ua ite matou e te vai nei te hoê niu morare amui tei na ni‘a’tu i te mau taa-ê-raa i te pae faaroo e tei faatahoê ia matou i roto i ta matou tutavaraa no te hoê sotaiete maitai a‘e.

Ua ite atoa matou e te faatura noa ra te rahiraa o te taata i te mau peu tumu maitai morare. Eiaha ra e hape : te vai atoa ra te mau taata tei faaoti i te haamou i te faaroo e i te pato‘i i te mana faaroo i roto i te sotaiete. Te faaohipa nei, te taviri nei e te tu‘ino nei te tahi atu mau taata ino i te sotaiete na roto i te mau raau taero, te mau hoho‘a faufau, te faaohipa ti‘a-ore-raa i te tino, te hooraa i te taata, te eiâ, e te mau peu ti‘a ore i te pae tereraa faufaa. E mea rahi roa te mana e te puai o teie nei mau taata noa’tu e mea iti roa ratou.

I vai noa na te hoê aroraa tamau i rotopu i te feia faaroo e te feia o te ti‘avaru i te faaroo e te Atua mai roto atu i te oraraa o te huiraatira.12 E rave rahi feia titorotoro mana‘o e pato‘i nei i teie mahana i te hoê hi‘oraa morare no te ao tei haamauhia i ni‘a i te mau peu maitai Ati Iuda keresetiano. I to ratou hi‘oraa aita e faanahoraa morare.13 Te ti‘aturi nei ratou e aita e ti‘a ia ma‘itihia te mau fâ morare.14

Area râ, te hiaai nei te rahiraa o te taata ia riro ei taata maitai e te roo maitai. Te haamaramarama nei te maramarama o te Mesia, tei taa ê atu i te Varua Maitai, i to ratou feruriraa. Ua ite tatou na roto i te mau papa‘iraa mo‘a e te maramarama o te Mesia o « te varua ïa o te horo‘a’tu i te maramarama atoa o te tae mai i roto i te ao nei ».15 Ua horo‘ahia mai teie maramarama « ei maitai no te ao atoa nei ».16 Ua haapii te peresideni Boyd K. Packer e teie te hoê « puna no te faaurûraa ta tatou tata‘itahi e farii e te tahi atu mau melo no te utuafare taata ».17 Teie te tumu no te aha e rave rahi mau taata e farii i te mau peu maitai morare noa’tu e ua haamauhia te reira i ni‘a i te mau iteraa faaroo o ta ratou ho‘i e ore e paturu nei. Mai ta tatou e tai‘o i roto i te Mosia i roto i te Buka a Moromona, « e ere i te parau mau e hinaaro noa te mau taata atoa i te mea au ore i te mea ti‘a ; e hinaaro noa râ te paeau iti o te taata i te mea ti‘a ore ». Ua faaara o Mosia i muri iho, « e ia tae i te anotau e riro ai te parau a te mau taata i te hinaaro i te parau-ti‘a ore, ei reira mau e tae mai ai te utua o te Atua ».18

I roto i to tatou ao te rahi noa’tu ra te ino, e mea faufaa rahi roa e ia riro te mau peu maitai tei haamauhia i ni‘a i te faaroo ei tuhaa no te a‘oraa i mua i te huiraatira. E ti‘a i te mau ti‘araa morare tei haamauhia i ni‘a i te mana‘o faaroo ia fana‘o atoa i te tau‘araa parau i mua i te huiraatira. Eita paha te mana‘o faaroo e fariihia e te păpă ture o te rahiraa o te mau fenua, eiaha atoa râ te reira ia haafaufaa-ore-hia.19

Ua riro te haapa‘oraa faaroo ei vahi vairaa no te maramarama, te ite, e te paari o te haamaitai rahi nei i te hoê sotaiete ia rave ana‘e te mau taata i te peu morare no te mea e tiaau ratou i mua i te Atua.20

E faahoho‘a na ture faaroo e piti i teie nei hi‘oraa.

Na te Tiaauraa i mua i te Atua e Tura‘i i te Oraraa Parau-Ti‘a

Te na ô ra te Te mau Hiro‘a Faaroo 13 e, « Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te parau ti‘a ». Ua riro te vai parau-ti‘a-raa ei ture tei haamauhia i ni‘a i te ti‘aturiraa faaroo e o te hoê ïa o te mau ture tumu a te Atua.

E rave rahi mau matahiti i teie nei a rave ai au i te ohipa auvaha ture i California, ua haere mai te hoê hoa e ere te melo no ta tatou nei faaroo no te farerei ia‘u e ma te anaanatae rahi ua faaite mai ia‘u te hoê rata ta’na i farii na te hoê o te mau episekopo momoni no te hoê paroita tapiri mai. Ua papa‘i te episekopo e ua rave te hoê melo o ta’na amuiraa, e rave ohipa tahito no to‘u hoa, i te mau tauhaa i te vahi raveraa ohipa a to‘u hoa, e ua mana‘o oia e e mau tauhaa hau te reira. I muri râ i to’na riroraa mai ei feia mo‘a haapa‘o maitai e to’na tamataraa i te pee ia Iesu Mesia, ua ite teie taata rave ohipa e e ere i te mea ti‘a te ohipa ta’na i rave. I roto i te rata, o te tahi ïa tuhaa moni no te aufau i te materia, e te moni apî atoa. Ua maere roa to‘u nei hoa, e e tauturu te Ekalesia na roto i te feia faatere tamoni-ore-hia i teie nei taata i roto i ta’na tutavaraa ia hoê faahou e te Atua.

A feruri na i te maramarama e te parau mau ta te peu maitai no te parau-ti‘a i roto i te Ati Iuda keresetiano o te ao nei. A feruri na i te maitai i ni‘a i te sotaiete ahani aita te feia apî e haavare nei i te fare haapiiraa, e mea parau-ti‘a te taata paari i te vahi raveraa ohipa e e mea haapa‘o ratou i te mau fafauraa no te faaipoiporaa. No tatou nei ua haamauhia te haapiiraa tumu no te oraraa parau-ti‘a i ni‘a i te oraraa e te mau haapiiraa a te Faaora. Ua riro atoa te parau-ti‘a ei hoê peu maitai i roto i te tahi atu mau faaroo e rave rahi e i roto i te mau papa‘iraa tahito. Ua parau te taata papa‘i poema o Robert Burns, « te hoê taata parau-ti‘a o te ohipa hanahana roa‘e ïa a te Atua ».21 I roto i te mau huru atoa, te ite nei te feia faaroo i ta ratou hopoi‘a ia vai parau-ti‘a noa i mua i te Atua. Teie te tumu i tatarahapa ai teie taata no California i ta’na ohipa tahito ti‘a ore.

I roto i te hoê a‘oraa i te matahiti i ma‘iri a‘e nei ua faati‘a mai o Clayton Christensen, te hoê orometua haapii no Harvard e e taata faatere atoa ho‘i no te Ekalesia i te aamu mau no te hoê hoa orometua haapii no te tahi atu fenua tei tuatapapa i te parau no te faatereraa hau manahune. Ua maere teie nei hoa no te faufaa rahi o te faaroo i roto i te faatereraa hau manahune. Ua faaite mai oia e i roto i te mau sotaiete e ua haapiihia te huiraatira mai to ratou apîraa ra e e hopoi‘a na ratou i mua i te Atua i te vai parau-ti‘a noa, e haapa‘o ïa ratou i te mau ture e te mau peu no te faatereraa manahune noa’tu aita te reira i faahepohia. I roto râ i te mau sotaiete e aita teie mau ture, eita ïa e nava‘i te mau muto‘i no te haapuai i te oraraa parau-ti‘a.22

E mea maramarama maitai e e ohipa faufaa rahi ta te mau peu maitai morare no ni‘a i te oraraa parau-ti‘a e i te haamauraa i te maramarama e te parau mau e te haamaitairaa i te sotaiete e e ti‘a te reira ia haafaufaahia e te feia e ore e ti‘aturi nei ia Iesu Mesia.

Te Faariroraa i te Taato‘araa o te mau Tamarii a te Atua ei mau Taea‘e e ei mau Tuahine

Te piti o te hi‘oraa e nahea te faaroo e haamaitai ai i te sotaiete e e horo‘a mai ai i te maramarama i to te ao nei o te ti‘araa ïa a te haapa‘oraa faaroo i te faariroraa i te taato‘araa o te mau tamarii a te Atua ei mau taea‘e e ei mau tuahine.

E rave rahi mau faanahoraa faaroo i roto i na tenetere tahito e piti tei toro i to ratou rima no te faaora i te mau taata tei hamani-ino-hia no to ratou ti‘aturiraa e ua hamanihia te mau taata mai te hoho‘a e te huru o te Atua.23 Ua riro o William Wilberforce, te taata faatere rahi no Peretane tei riro na ei mauhaa no te faaoreraa i te tapihooraa i te feia faatîtîhia i te fenua Peretane, ei hi‘oraa maitai.24 Ua faaite mai te maitai maere, te himene nehenehe, e te hoho‘a teata i te mau mana‘o o te feia i ora na i te omuaraa o te mau matahiti 1820 e o te faaite mai i ta’na mau tutavaraa u‘ana. Ua riro te mau tutavaraa tuutuu ore a Wilberforce ei mau taahiraa matamua no te faaore-roa-raa i teie nei peu ri‘ari‘a ino e te haavi e te ti‘a ore. Ei tufaa no taua tutavaraa ra ua haa oia e te tahi atu feia faatere no te taui i te oraraa morare o te huiraatira. Ua ti‘aturi oia e e ti‘a i te haapiiraa e te faatereraa hau ia haamauhia i ni‘a i te niu morare.25 « To’na… hi‘oraa no ni‘a i te oraraa morare e te pae varua o te mea ia ta’na iho i ora, no te patururaa anei i te faanahoraa no te faaipoiporaa, te aroraa i te mau peu no te tapihooraa i te feia faatîtîhia aore râ te pato‘i-u‘ana-raa i te mahana sabati ».26 Ma te itoito rahi ua tauturu oia i te tura‘iraa i te feia faatere morare e sotiare no te fenua i te aroraa i te ino.27

I te omuaraa no te aamu no ta tatou Ekalesia, ua pato‘i te rahiraa o to tatou mau melo i te ohipa faatîtîraa taata.28 Ua riro te reira ei haavareraa, taa ê noa’tu to tatou mau ti‘aturiraa faaroo, no te au ore e te hamani-ino-raa a te mau taata ta ratou i upooti‘a i roto i te faaotiraa mana no te haapohe ia ratou tei ravehia e te tavana rahi o Boggs i Missouri.29 I te matahiti 1833 ua farii o Iosepha Semita i te hoê heheuraa o te parau ra, « e ere i te mea ti‘a i te taata nei ia vai noa i raro a‘e i te ruuruuraa te tahi i te tahi ».30 Ua riro to tatou tutavaraa i te ti‘amâraa no te faaroo e te faariroraa i te mau taata atoa ei mau tamaroa e ei mau tamahine a te Atua ei parau tumu no ta tatou tumu haapiiraa.

Ua riro te reira ei na hi‘oraa e piti e nahea te mau peu maitai tei niuhia i ni‘a i te faaroo ei paepae no te mau ture o te haamaitai rahi nei i te sotaiete. Te vai atu â. E ti‘a ia tatou ia amui atu ia tatou e ia turu i te feia maitai e te parau-ti‘a no te tauturu i te haamau-faahou-raa i te mau peu maitai morare o te haamaitai i te taato‘araa o te vahi nohoraa.

Te haapapû atu nei au e e ti‘a i te mau reo atoa ia faaroohia i rotopu i te huiraatira. Eiaha roa te mau reo no te faaroo e no te taata ia haamamuhia. Eita atoa e ti‘a ia tatou ia tia‘i noa e no te mea no roto mai to tatou mau mana‘o i te mau parau tumu faaroo, e farii-noa-hia ïa te reira aore râ e auhia te reira. E mea maramarama atoa e e ti‘a i taua mau mana‘o e taua mau peu maitai morare ia hi‘ohia mai te au i to ratou iho mau maitai.

E nehenehe te niu morare o ta tatou tumu haapiiraa e riro ei lamepa no to te ao nei e e riro ei puai o te faatahoê i te oraraa morae e te faaroo ia Iesu Mesia. E ti‘a ia tatou ia paruru i to tatou mau utuafare e te feia atoa e mana‘o maitai i te raveraa i te mau mea atoa e nehenehe ia tatou no te paruru i te maramarama, te ti‘aturiraa, e te oraraa morare i roto i to tatou mau vahi nohoraa.

Mai te mea e ora e e poro tatou i teie nei mau ture, e pee ïa tatou ia Iesu Mesia tei riro ei maramarama mau no te ao nei. E nehenehe ta tatou e riro ei puai no te parau-ti‘a no te faaineineraa no te tae-piti-raa mai o to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia. E nehenehe ta tatou e tia‘i i taua mahana nehenehe ra ia « himene te mau aau ti‘amâ ia ama faahou te mau mori na te ao atoa nei ».31 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Hi‘o Richard Hough e Denis Richards, The Battle of Britain: The Greatest Air Battle of World War II (1989), 264.

  2. Ua horo‘ahia na Sir Edward Grey. Hi‘o « When the Lights Go On Again (All over the World) », wikipedia.org.

  3. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:11-13. Te Maramarama o te Mesia o « Te maramarama ïa o te vai nei i roto i te mau mea atoa, o te horo‘a mai i te ora no te mau mea atoa, o te reira ho‘i te ture na roto i te reira te mau mea atoa ra e faaterehia‘i » (irava 13) No te hoê iteraa hope no ni‘a i te Maramarama o te Mesia e te vahi huru ê i rotopu i te Maramarama o te Mesia e te Varua Maitai a hi‘o Boyd K. Packer, « The Light of Christ », Liahona, Eperera 2005, 8-14.

  4. Moroni 7:19.

  5. Hi‘o Jacques Barzun, No roto mai Dawn to Decadence: 500 Years of Western Cultural Life (2000), 798.

  6. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:13.

  7. Mataio 5: 16.

  8. Roger B. Porter, « Seek Ye First the Kingdom of God » (a‘oraa i horo‘ahia i te paroita no Cambridge University, tĭtĭ no Cambridge Massachusetts, i te 13 no tetepa 2009).

  9. Moromona 6:17.

  10. Moromona 8:3.

  11. Hi‘o John Micklethwait e Adrian Wooldridge, God Is Back: How the Global Revival of Faith Is Changing the World (2009).

  12. Hi‘o Diana Butler Bass, « Peace, Love and Understanding » (hi‘o-faahou-hia no te God Is Back, na John Micklethwait e Adrian Wooldridge), Washington Post National Weekly nene‘iraa, Tiurai 27 – Atete 2, 2009, 39.

  13. Hi‘o David D. Kirkpatrick, « The Right Hand of the Fathers », New York Times Magazine, 20 no titema 2009, 27.

  14. Hi‘o Kirkpatrick, « The Right Hand of the Fathers », 27. Te haapii nei Robert P. George e tumu morare to tatou e te ti‘amâraa no te ma‘iti e aore râ, aita to tatou e morare e e faahepohia tatou.

  15. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:46.

  16. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:48.

  17. Boyd K. Packer, Liahona, Eperera 2005, 8.

  18. Mosia 29:26-27.

  19. Hi‘o Margaret Somerville, « Should Religion Influence Policy ? » www.themarknews.com/articles/1535-should-religion-influence-policy.

  20. Hi‘o Zhao Xiao, « Market Economies with Churches and Market Economies without Churches », 2002, www.danwei.org/business/churches_and_the_market_econom.php. Te paturu nei teie faatereraa hau no Tinito e e mea titauhia te hoê niu morare no te paruru i te taata ia haavare e ia hamani ino ia vetahi ê.

  21. « The Cotter’s Saturday Night », i roto i te Poems na Robert Burns (1811), 191.

  22. Hi‘o Clayton M. Christensen, « The Importance of Asking the Right Questions » (haamataraa o te a‘oraa, Southern New Hampshire University, Manchester, N.H., i te 16 no me 2009).

  23. Hi‘o Genese 1:26.

  24. Hi‘o William Hague, William Wilberforce: The Life of the Great Anti-Slave Trade Campaigner (2007), 352-56.

  25. Hi‘o Hague, William Wilberforce, 104-5.

  26. Hague, William Wilberforce, 513.

  27. Hi‘o Hague, William Wilberforce, 107-8.

  28. Hi‘o James B. Allen and Glen M. Leonard, The Story of the Latter-day Saints, 2 o te nene‘iraa (1992), 93, 120, 202.

  29. Hi‘o Leonard J. Arrington e Davis Bitton, The Mormon Experience: A History of the Latter-day Saints, nene‘iraa 2 (1992), 48-51; hi‘o atoa Clyde A. Milner and others, The Oxford History of the American West (1994), 362: « Proslavery settlers and politicians persecuted them mercilessly ».

  30. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:79.

  31. Reni Hopea i roto i te himene, « When the Lights Go On Again All Over the World ».