2010–2019
To Tatou Faaoraraa Mau
Atopa 2010


To Tatou Faaoraraa Mau

E mata na tatou ia titau i te paari no te ti‘aturi e no te haapa‘o i te a‘o a te mau peropheta ora e te mau aposetolo.

Ua riro te pu‘e tau to‘eto‘e o te matahiti 1848 ei pu‘e tau fifi rahi e te teimaha no te mau pionie i noho i Roto Miti. I te pu‘e tau mahanahana o te matahiti 1847 ua parau o Brigham Young e, ua tae te feia mo‘a i te vahi i faataahia. Ua parau Brigham Young e, « Teie te vahi ti‘a »,1 tei faaitehia mai i roto i te hoê orama i reira te feia mo‘a e parahi ai. Ua faaruru te mau melo matamua o te Ekalesia i te mau ati rarahi na roto i te tupuraa rahi o te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia. Ua ti‘avaruhia ratou i rapae i to ratou mau faaearaa, ua hamani-ino-hia ratou aita e hopearaa. Ua mauiui ratou i te mau ati faito ore a ratere ai ratou na roto i te mau mou‘a. I teie nei râ tei « te vahi ti‘a » ratou.

Ua riro mau te pu‘e tau to‘eto‘e o te matahiti 1848 ei pu‘e tau ino roa. Ua paari ino roa te avae o te tahi mau taata no te te to‘eto‘e rahi. Ua hiti mai te tahi varua taiâ i roto i te feia mo‘a. Ua parau a‘e ra te tahi mau melo o te Ekalesia e, eita ratou e patu i to ratou fare i roto i te faa. Ua hinaaro ratou e ora noa i roto i to ratou mau pereoo, i te mea e, ua papû ia ratou e, e arata‘i faahou te feia faatere o te Ekalesia ia ratou i te tahi atu mau vahi maitai a‘e. Ua ta‘ita‘i mai ratou i te mau huero e te mau raau hotu, aita râ ratou e hinaaro e haamau‘a i te tanuraa i te reira i roto i te fenua medebara ora ore. Ua parau o Jim Bridger, te hoê aivanaa tuiroo no taua tau ra, ia Brigham Young e, e horo‘a oia e tauatini dollar no te tahi tau tumu tô e tupu mai i roto i te Faa no Roto Miti, no te mea te parau ra oia e, eita roa e nehenehe.2

No te faarahi roa’tu i te fifi, no ite-noa-hia maira te auro i Kalifonia. Ua feruri a‘e ra te tahi mau melo o te Ekalesia e, e mea ohie a‘e te oraraa e te auhune ho‘i mai te mea e, e haere ratou i Kalifonia no te imi i te tao‘a e i te hoê ahura‘i maitai a‘e.

I roto i taua taime inoinoraa ra, ua paraparau atu o Brigham Young i te mau melo o te Ekalesia. Ua parau oia e :

« (Teie faa) o te vahi ïa ta te Atua i faataa no To’na mau taata.

« Ua tu‘ehia tatou i rapae au i te farai pani i roto i te auahi, e mai roto i te auahi i ropu i te tahua, e tei ô nei tatou, ei ô nei tatou e parahi ai. Ua faaite mai te Atua ia‘u e, teie te vahi parahiraa o To’na mau taata, e i ô nei ratou e hotu ai ; e tamaru Oia i te natura ei maitai no To’na ra feia mo‘a ; e haavî Oia i te to‘eto‘e e te ora ore o te repo, ei reira te fenua e hotu ai. E te mau taea‘e, a haere i teie nei, e a tanu… i ta outou… mau huero ».

Taa ê noa’tu teie mau haamaitairaa, ua parau â te peresideni Young e, e itehia te Faa no Roto Miti mai te hoê arati‘a ratereraa no te mau fenua atoa. E haere mai te mau arii e te mau emepera e hi‘o i te fenua. Te vahi maitai roa’tu, e patuhia te hoê hiero i te Fatu ra.3

E mau fafauraa faahiahia mau teie. E rave rahi mau melo o te Ekalesia ua ti‘aturi ratou i te mau parau tohu a Brigham Young, area te tahi pae ra ua vai tapitapi noa ïa to ratou feruriraa e ua reva ratou no te imi i te hoê oraraa maitai a‘e i ta ratou ra parauraa. E ua faaite mai te aamu e, te mau tohuraa atoa i tohuhia e Brigham Young ua tupu ïa. Ua puâ te faa e ua hotu. Ua maitai te feia mo‘a. Ua riro te pu‘e tau to‘eto‘e o te matahiti 1848 ei rave‘a rahi na te Fatu no te haapii i To’na mau taata i te hoê haapiiraa faufaa rahi roa. Ua haapii mai ratou – mai ia tatou paatoa e ti‘a ia haapii e – hoê noa iho e‘a papû roa no te parururaa i roto i teie oraraa, o te ti‘aturiraa ïa e te haapa‘oraa i te a‘o a te mau peropheta o te Atua.

E mea papû maitai e, te hoê o te mau haamaitairaa hanahana o te ti‘araa melo i roto i teie Ekalesia o te haamaitairaa ïa ia arata‘ihia e te mau peropheta ora a te Atua. Ua parau te Fatu e, « aita’tu maori râ te taata hoê i ni‘a i te ao nei i te taime hoê o tei horo‘ahia’tu teie nei mana e te mau taviri ho‘i no teie nei autahu‘araa »4 Te farii nei te peropheta e te peresideni o te Ekalesia i teie mahana, o Thomas S. Monson, i te parau a te Atua no te mau melo atoa o te Ekalesia e no te ao atoa nei. Taa ê noa’tu i te reira, te paturu nei tatou ei mau peropheta, ei mau hi‘o e ei mau heheu parau, na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua e te mau melo o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Te avae paari i te to‘eto‘e e te fenua medebara ora ore, e mea papû roa e, ua titau-mau-hia te faaroo o te feia mo‘a matamua ra no te ti‘aturi i to ratou peropheta. To ratou faaoraraa e to ratou ora teie e parauhia nei. Tera râ, ua haamaitai te Fatu i to ratou haapa‘o e ua haamaitai ia ratou e ua faahotu ia ratou o tei pee i To’na ra auvaha parau.

E e na reira atoa te Fatu i teie mahana no outou e no‘u nei. Ua î roa teie ao i te mau buka e rave rahi no te tauturu i te taata iho, e rave rahi mau taata aravihi i ta ratou iho parauraa, e rave rahi mau taata feruri mana‘o, mau orometua haapii, e te mau philotopho e parau haapii e e a‘o ta ratou no ni‘a i te mau huru tumu parau atoa. Na roto i te mau rave‘a aravihi o teie anotau, e roaa te mau haamaramaramaraa no ni‘a i te mau tumu parau rau na roto noa i te pataraa i te pitopito. E mea ohie roa ia topa i roto i te herepata o te imiraa i roto i « te rima o te tino »5 i te a‘o no ni‘a i te mau mea atoa mai te huru no te aupururaa i te tamarii e tae roa’tu i te huru no te fariiraa i te oaoa. Te vai ra te tahi mau haamaramaramaraa faufaa, tera râ, tatou te mau melo o te Ekalesia te vai ra ta tatou rave‘a no te haere roa i te pû o te parau mau, e tae roa’tu i te Atua ra. E mea maitai a‘e na tatou ia imi i ta tatou mau pahonoraa i to tatou mau fifi e i ta tatou mau uiraa na roto i te imiraa eaha ta te Fatu i heheu mai na roto i To’na ra mau peropheta. Na roto i taua rave‘a aravihi ra o teie anotau, e mea ohie roa no tatou ia farii i te mau parau a te mau peropheta no ni‘a i te mau huru tumu parau atoa. Eaha ta te Atua i haapii mai ia tatou no ni‘a i te faaipoiporaa e i te utuafare na roto i Ta’na mau peropheta ? Eaha Ta’na i haapii mai ia tatou no ni‘a i te haapiiraa e i te oraraa mito na roto i To’na mau peropheta ? Eaha Ta’na i haapii mai ia tatou no ni‘a i te oaoa e te faaotiraa a te taata iho na roto i Ta’na mau peropheta ?

No te tahi pae e riro te mau haapiiraa a te mau peropheta ei mau parau tahito, ei mau parau au-ore-hia, e aore râ, eita roa’tu e tupu. Tera râ, e Atua nahonaho te Atua e ua haamau Oia i te hoê faanahoraa e ti‘a ai ia tatou ia ite i To’na ra hinaaro. « Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta’na parau i mo‘e i ta’na ra mau tavini i te mau peropheta ».6 I te omuaraa o teie tau tuuraa o te îraa o te mau tau, ua haapapû faahou mai te Fatu e, e paraparau mai â Oia ia tatou na roto i Ta’na mau peropheta. Te na ô ra Oia e : « Ta‘u parau ra… e faatupuhia te reira, na roto i to‘u iho reo e aore râ, na roto i te reo o ta‘u mau tavini, hoê â ïa ».7

Te ti‘aturiraa e te peeraa i te peropheta ua hau atu ïa i te hoê haamaitairaa e te hoê faana‘oraa. Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson e, « to tatou faaoraraa [mau] tei ni‘a ïa » i te peeraa i te peropheta. Ua tatara mai oia i te mea ta’na i parau e « Na Mea Faufaa Hoê Ahuru e Ma Maha no te Pee i te Peropheta ». I roto i te tuhaa pureraa i teie po‘ipo‘i, ua haapii mai Elder Claudio Costa no te Peresideniraa o te Hitu Ahuru ia tatou ma te faahiahia no na 14 mea faufaa. No te mea e mea faufaa roa te reira, e tapiti faahou vau i te faaite atu.

« A tahi : O te peropheta ana‘e te taata e parau no te Fatu i roto i te mau mea atoa.

« Te piti : E mea faufaa rahi a‘e no tatou te peropheta ora i te mau papa‘iraa mo‘a.

« Te toru : E mea faufaa rahi a‘e no tatou te peropheta ora i te hoê peropheta pohe.

« Te maha : Eita roa te peropheta e arata‘i ê atu i te Ekalesia.

« Te pae : Eita e titauhia i te peropheta ia noaa ia’na te hoê tau haapiipiiraa i te pae tino aore râ e parau tuite no te a‘o no ni‘a i te tumu parau atoa aore râ ia rave i te mau ohipa atoa i te mau taime atoa.

« Te ono : Aita e titauhia i te peropheta ia parau e, ‘Teie ta te Fatu i parau’ no te horo‘a mai i te papa‘iraa mo‘a ia tatou nei.

« Te hitu : E parau mai te peropheta ia tatou te mea ta tatou e ti‘a ia ite, eiaha râ te mea ta tatou e hinaaro i te ite.

« Te va‘u : Aita te peropheta i taoti‘ahia e te mana‘o taata.

« Te iva : E nehenehe te peropheta e farii i te heheuraa i ni‘a i te mau huru mea atoa, no te pae tino e aore râ, no te pae varua.

« Te ahuru : E nehenehe ta te peropheta e faa ô atu i roto i te mau ohipa tivira.

« Te ahuru ma hoê : Na pŭpŭ taata e piti e mea fifi roa na ratou i te pee i te peropheta o te feia te‘ote‘o maramarama ïa e te feia te‘ote‘o tei monihia.

« Te ahuru ma piti : Aita te peropheta e titauhia ia riro ei taata tuiroo i roto i te ao nei aore râ i to te ao nei.

« Te ahuru ma toru : E melo te peropheta e to’na na tauturu no te Peresideniraa Matamua – te pŭpŭ teitei roa‘e i roto i te Ekalesia.

« Te ahuru ma maha : A [pee]… i te peropheta ora e i te Peresideniraa Matamua… e haamaitaihia ; a pato‘i ia ratou e a mauiui ».8

E te mau taea‘e e te mau tuahine, mai te feia mo‘a i te matahiti 1848 ra, e nehenehe tatou e faaoti e pee tatou i te peropheta, e aore râ, e nehenehe tatou e ti‘aturi i ni‘a i te rima o te tino. E mata na tatou ia titau i te paari no te ti‘aturi e no te haapa‘o i te a‘o a te mau peropheta ora e te mau aposetolo. Ua riro vau ei ite no to ratou maitai. E te faaite papû nei au e, ua piihia ratou e te Atua. Te faaite papû nei au e, aita e rave‘a paruruhia a‘e no te tere i roto i te oraraa nei, no te imi i te mau pahonoraa i to tatou mau fifi, no te farii i te hau e te oaoa i roto i teie ao, e no te paruru i to tatou faaoraraa maori râ te haapa‘oraa i ta ratou mau parau. Te faaite atu nei au i teie iteraa na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu ra, o Iesu Mesia, amene.

  1. Brigham Young, tei faahitihia e Wilford Woodruff, i roto The Utah Pioneers (1880), 23.

  2. Hi‘o Bryant S. Hinckley, The Faith of Our Pioneer Fathers (1956), 9‐15 ; hi‘o atoa Gordon B. Hinckley, « Remarks at Pioneer Day Commemoration Concert », Ensign, Atopa 2001, 70-72.

  3. Hi‘o Hinckley, The Faith of Our Pioneer Fathers, 11‐12; hi‘o atoa Ensign, Atopa 2001, 71.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:7.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:19.

  6. Amosa 3:7.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:38.

  8. Ezra Taft Benson, « Fourteen Fundamentals in Following the Prophet », i roto 1980 Devotional Speeches of the Year (1981), 29‐30.