2010–2019
A tavini na roto i te Varua
Atopa 2010


A tavini na roto i te Varua

E mata na tatou i te rave i te mau mea atoa e titauhia, ia ti‘a i te Varua Maitai ia riro ei hoa no tatou.

Te oaoa nei au i te amuiraa mai i rotopu ia outou tei faahanahanahia e te Atua no te mau i To’na autahu‘araa. Ua piihia tatou no te faaohipa i te mana hanahana no te tavini i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou i taua titauraa ra, e mau hopearaa mure ore to te reira no te feia ta tatou e tavini, no tatou iho, e no te mau u‘i a muri a‘e.

Te haamana‘o nei au ma te faatura rahi e piti na taata tei mau i te autahu‘araa tei ti‘a i te Varua o te Atua ia apee ia raua i roto i te hoê ohipa ta te Fatu i faaue ia raua. Ua itehia ia raua iho te evanelia i faaho‘ihia mai i Amerika. O raua na tavini matamua o te Fatu tei paraparau i taua evanelia ra i ni‘a e piti o to‘u mau tupuna.

Te hoê o taua na tupuna ra o te hoê ïa tamahine te ora ra i roto i te hoê fare faaapu i te fenua Helevetia. E te tahi ra, e tamaiti ïa, ua pohe na metua e e taata ratere i te fenua Marite na te fenua Purutia mai e te ora ra i St. Louis, i Missouri.

Ua faaroo raua toopiti atoa i te hoê taata tei mau i te autahu‘araa i te faaite-papû-raa i te evanelia i faaho‘ihia mai, i te pae auahi haamahanahana o to’na fare iti na‘ina‘i i te fenua Helevetia no te tamahine, e no te tamaroa ra, a parahi noa ai oia i ni‘a i te taupee o to’na fare tarahu i Amerika. Ua ite raua na roto i te Varua e, e parau mau ta teie na orometua e hopoi mai nei ia raua ra.

Ua faaoti a‘e ra te tamaiti e te tamahine ia bapetizo ia raua. Ua farerei raua no te taime matamua e rave rahi matahiti i muri a‘e, a haere ai raua e rave rahi hanere kilometera i te atea, na ni‘a i te purumu repo i te mau mou‘a no Amerika Tooa o Râ. Ua aparaparau noa raua a hahaere noa ai. Te mea ta raua e aparau ra no ni‘a ïa i te hoê haamaitairaa semeio e i roto i te ao atoa nei, ua itehia raua e te mau tavini a te Atua e te semeio hau roa’tu, e ua ite raua e parau mau ta ratou poro‘i.

Ua tupu te here i roto ia raua e ua faaipoipohia raua. E na roto i te faaiteraa a te Varua tei haamata i te taime a faaroo ai raua i te mau parau a na taata tei mau i te autahu‘araa i raro a‘e i te faaururaa a te Varua Maitai, ua taatihia raua no te tau e a muri noa’tu na roto i te mana o te autahu‘araa. Tei roto vau i te ahururaa tauatini o te huaai a taua tamaiti ra e a taua tamahine ra, o tei haamaitai i te i‘oa o na taata tei mau i te autahu‘araa, tei hopoi mai i te utuuturaa a te Varua o te Atua, a ta‘uma ai raua i ni‘a i te aivi i Helevetia, e a ti‘a ai i ni‘a no te paraparau i roto i taua putuputuraa ra i St. Louis.

Te faahiti-noa-hia nei taua aamu oaoa ra, e e rave rahi mirioni atu â mau aamu mai te reira, na te ao atoa nei, e tae roa’tu i te mau u‘i amuri a‘e. No te tahi mau taata, o te aamu ïa no te hoê taea‘e hahaere apî roa tei faahiti i te mau parau tei faatupu i te hinaaro i roto i to outou papa ruau ia ho‘i faahou mai i te pureraa. No te tahi ra, o te mau parau tamahanahana ïa e te haamaitairaa no roto mai i te hoê patereareha, tei paturu i to outou metua vahine tei fatata roa i te pohe i raro a‘e i te mau ati.

Te vai ra hoê tumu parau amui i roto i teie mau aamu. O te parau ïa no te mana o te hoê taata tei mau i te autahu‘araa no te tavini e no te haamaitai, o te faarahihia e te mana o te Varua Maitai.

E no reira, ta‘u parau poro‘i na tatou no teie pô, teie ïa : E mata na tatou i te rave i te mau mea atoa e titauhia, ia ti‘a i te Varua Maitai ia riro ei hoa no tatou, e i muri iho, a haere ana‘e i mua ma te mata‘u ore, ma te ti‘aturi e, e horo‘ahia mai te mana ia tatou no te rave i te mau mea atoa ta te Fatu e ani mai ia tatou. E tupu marû noa i te rahi taua mana ra no te tavini, e nehenehe e tupu mai na roto i te mau taahiraa na‘ina‘i e ere i te mea ohie no outou ia ite, tera râ, e tupu mai te reira.

I teie pô, e horo‘a’tu vau i te tahi mau mana‘o tauturu e ti‘a ai i te Varua Maitai ia riro ei hoa no outou i roto i ta outou ohipa autahu‘araa. I muri iho, e horo‘a’tu vau i te tahi mau hi‘oraa o te ohipa autahu‘araa e ti‘a ai ia outou ia ite i to outou mana no te tavini ia haapuaihia na roto i te faaururaa a te Varua.

Ua ite tatou e na te haamauraa i roto i te Ekalesia i horo‘a mai i te horo‘araa o te Varua Maitai ia tatou nei. Tera râ, no te farii i te Varua Maitai ei hoa no tatou, no te farii i te mau faaiteraa o te reira horo‘a i roto i to tatou oraraa e i roto i ta tatou taviniraa, e titauhia ïa ia tatou ia faatiti‘aifaro i to tatou oraraa.

E faahotu tatou i te mau mea a te varua na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e te tamataraa i te ora i te hoê oraraa viivii-ore. E titauhia ïa te faaroo ia Iesu Mesia no te tatarahapa e ia tamâhia na roto i Ta’na Taraehara. No reira, i roto i to tatou ti‘araa ei mau taata tei mau i te autahu‘araa, eiaha roa tatou e ma‘iri i te hoê taime no te amui atu ma to tatou aau atoa i roto i te fafauraa i horo‘ahia mai i roto i te mau pureraa oro‘a atoa no te mau melo o te Ekalesia i faaho‘ihia mai no te « rave i te i‘oa o to Tamaiti [a te Atua] i ni‘a iho ia ratou, e i te haamana‘o â ia’na e amuri noa’tu, ma te haapa‘o maitai i ta’na mau faaue ta’na i tuu mai ia ratou ia vai noa to’na varua i roto ia ratou e amuri noa’tu ».1

Mai ia tatou ho‘i i titauhia ia tamâhia i te hara no te farii i te Varua, e mea ti‘a atoa ia tatou ia faahaehaa i mua i te Atua no te ite i to tatou hinaaro i te reira Varua. Ua itehia te reira haehaa i roto i te mau pĭpĭ a te Faaora tei ti‘afaahou, mai tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona.

Te faaineine ra te Faaora i te faaru‘e mai ia ratou. Ua tuturi ihora ratou i ni‘a i te repo no te pure. Teie te aamu : « E ani atu ra ratou i to ratou hinaaro rahi ; e te hinaaro ra ratou ia roaa te Varua Maitai ia ratou ».2 Ua bapetizohia ratou mai ia outou atoa na. E te faaite ra te mau papa‘iraa e, ei pahonoraa i ta ratou taparuraa, ua î a‘e ra ratou i te Varua Maitai e te auahi.

Ua pure a‘e ra te Faaora ma te reo puai no te haamaitai i To’na Metua tei horo‘a mai i te Varua Maitai i te mau taata Ta’na i ma‘iti no to ratou faaroo Ia’na ra. E ua pure faahou te Faaora no te hoê haamaitairaa varua no te mau taata ta ratou e tavini ra. Ua taparu te Fatu i To’na Metua : « te pure atu nei au ia oe na, ia horo‘a mai i te Varua Maitai ia ratou te faaroo i ta ratou ra mau parau ».3

Tatou te mau tavini haehaa no te Faaora, e pure tatou ia tae mai te faaururaa a te Varua Maitai i ni‘a ia tatou i roto i ta tatou taviniraa e i ni‘a atoa i te feia ta tatou e tavini ra. Ua riro te pure haehaa i to tatou Metua i te Ao ra, ma te faaroo rahi ia Iesu Mesia, ei mea faufaa roa no te hoaraa i te Varua Maitai.

E faarahihia to tatou haehaa e to tatou faaroo no te farii i te mau horo‘araa o te varua, na roto i ta tatou tai‘oraa, te tuatapaparaa e te feruri-maite-raa i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua faaroo paatoa tatou i te reira mau parau. Tera râ, te tai‘o nei paha tatou i te tahi tau reni rii e aore râ, tau api rii o te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa ma te ti‘aturi e, ua nava‘i te reira.

Tera râ, e ere hoê â huru te tai‘oraa, te tuatapaparaa e te feruri-maite-raa. Te tai‘o nei tatou i te mau parau e te roaa mai nei paha te tahi mau mana‘o ia tatou. E tuatapapa tatou e e itehia ia tatou te tahi mau faahororaa e te mau tuatiatiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a. Tera râ, ia feruri maite ana‘e tatou, te ani ra tatou i te heheuraa a te Varua. No‘u nei, te feruri-maite-raa, o te feruriraa ïa e te pureraa ta‘u e rave i muri a‘e i te tai‘oraa e te tuatapapa-maite-raa i te mau papa‘iraa mo‘a.

No‘u nei, ua faaite mai te peresideni Joseph F. Smith i te hoê hi‘oraa no ni‘a i te huru e ti‘a ai i te feruri-maite-raa ia ani i te maramarama no ô mai i te Atua ra. Ua papa‘ihia te reira i roto i te tuhaa 138 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. E rave rahi mau irava ta’na i tai‘o e i tuatapapa, ma te tamata ia taa e, e mea nahea te mau hopearaa o te Taraehara a te Faaora e tae ai i ni‘a i te feia tei pohe ma te ore i faaroo i Ta’na poro‘i. Teie ta’na faati‘araa e mea nahea te faaururaa i te taeraa mai : « A feruri maite noa ai au i ni‘a i teie mau mea tei papa‘ihia ra, ua araara a‘e ra te mau mata o to‘u iteraa, e ua tae maira te Varua o te Fatu i ni‘a ia‘u, e ua ite atu ra vau i te naho‘a taata tei pohe ra, tei iti e tei rahi ra. »4

Ua riro te tatarahapa, te pure e te feruri-maite-raa i te mau papa‘iraa mo‘a ei mau tuhaa faufaa rahi e ti‘a ai ia tatou ia farii i te mau horo‘araa a te Varua i roto i ta tatou ohipa autahu‘araa. E tupu â te tahi faarahiraa i to tatou mana no te tavini mai te mea e, e pahono tatou ma te faaroo ia haere i mua i roto i to tatou mau piiraa na roto i te tautururaa a te Varua Maitai.

Teie ta te peresideni Thomas S. Monson i parau mai ia tatou : « Eaha te auraa no te parau ra, faarahi i to [outou] toro‘a ? Te auraa ra, o te faarahiraa ïa i te hanahana o to outou piiraa …, ia faarahi e ia haapaari i te reira, ia vaiiho i te natura hanahana o te toro‘a ia itehia e te tahi atu mau taata. E nahea te hoê taata ia faarahi i te hoê toro‘a ? Na roto noa ïa i te raveraa i te ohipa o te reira toro‘a ».5

Te horo‘a’tu nei au e piti ohipa tei titauhia i te taato‘araa ia rave. Mai te mea e, e rave outou i te reira na ohipa e piti i raro a‘e i te faaururaa a te Varua, e ite ïa outou e o vetahi ê, i to outou mana no te tavini ia haapuaihia e ia faarahihia.

Te ohipa matamua o te riroraa ïa ei ti‘a No’na no te haapii e no te faaite papû Ia’na. I roto i te reira piiraa ia tavini, ua tai‘o atoa te Fatu i te mau taata tei mau i te autahu‘araa a Aarona, noa’tu to ratou apî e te iti to ratou mau iteraa. Ia hope Ta’na faataaraa i te mau hopoi‘a a te mau tahu‘a i roto i te autahu‘araa a Aarona, na ô a‘e ra oia :

« Tera râ aita to te mau haapii e aore râ te mau diakono e mana ia bapetizo, ia haamaitai i te oro‘a, e aore râ ia tuu i te rima ;

« Area râ, e mea ti‘a ia ratou ia faaara, i a‘o, ia faaa‘o, e ia haapii, e ia titau atu i te mau taata ia haere mai ite Mesia ra ».6

I te hoê vahi i te ao nei i teie hepetoma, te vai ra hoê diakono o te anihia na to’na peresideni pŭpŭ ia ani i te hoê melo no ta ratou pŭpŭ ta’na i ore i ite a‘e nei i te pureraa. Eita paha teie peresideni 13 matahiti te paari e faaohipa i te mau parau mai te « faaara, faaa‘o, e haapii » o teie râ ta te Fatu e tia‘i ra i te diakono i tonohia ia haere e faaora mai.

E horo’a’tu vau e toru fafauraa i te diakono e farii i te piiraa e haere i te melo o to’na pŭpŭ. A tahi, mai te mea e, e ani oe i te tauturu na roto i te pure, e tamarû te Varua i to oe mau mata‘u. A piti, e maere oe i te mea e, ua ite oe eaha te mea e parau ia tae oe i to’na fare e i te taime e ho‘i mai ai oe i te fare pureraa. E riro paha oe i te feruri e, e mau parau maau ta oe. Tera râ, e ite oe e, ua horo‘ahia mai te reira mau parau i te taime e hinaaro ai oe i te reira. E, a toru, e ite oe i te fariiraa a te Fatu tei pii ia oe, na roto i to oe peresideni, noa’tu te huru o te otiraa te ohipa.

Eita ta‘u e nehenehe e fafau atu e, eaha te manuïaraa e roaa mai, i te mea e, e ti‘amâraa to te taata tata‘itahi ia ma‘iti e nahea ratou i te pahono i te hoê tavini o te Atua. Tera râ, te diakono ta oe i paraparau, o oe ei ti‘a no te Fatu, e haamana‘o oia e, ua haere oe e paraparau ia’na. Ua ite au i te hoê tamaiti, e taata paari oia i teie nei aita e haapa‘o faahou nei i te mau ture o te Ekalesia, no te hoê diakono tei tonohia no te imi, e ua faati‘a to’na papa ruau no taua farereiraa ra e 20 matahiti na mua’tu. E aita roa te reira i faahuru ê a‘e, e ua ti‘a atoa ia’na ia faahiti i te i‘oa o te diakono tei haere mai. Ua ani mai te papa ruau ia‘u ia imi e ia haamauruuru i te diakono tei piihia ia ani manihini, ia faaa’o, e ia haapii. Hoê noa taime i roto i te oraraa o te hoê tamaiti, tera râ, ua haamana‘o te papa ruau e te Fatu i te mau parau i faauruhia i taua tamaiti ra ia parau, e i to’na atoa i‘oa.

Te faaitoito atu nei au ia outou paatoa, te taure‘are‘a e te taata paari, o tei piihia ia paraparau i roto i te hoê pureraa i roto i te i‘oa o te Fatu, ia faaore i to tatou mau mana‘o tapitapi e te aravihi ore. Aita e titauhia ia tatou ia faaohipa i te mau parau maramarama e aore râ, ia parau i te mau parau hohonu. E rava‘i noa i te mau parau ohie o te iteraa papû. Na te Varua e horo‘a mai ia outou i te mau parau ta outou e parau, e na’na ho‘i e faatae i te reira mau parau i roto i te aau o te mau taata haehaa o te imi i te parau mau no ô mai i te Atua ra. Mai te mea e, e tamau noa tatou i te paraparau ei ti‘a no te Fatu, e maere tatou i te hoê mahana ia ite e, ua faaara tatou, ua faaa’o, ua haapii e ua ani manihini ma te tauturuhia e te Varua no te haamaitai i te oraraa o te tahi atu mau taata, hau atu i te ti‘a ia tatou iho ia rave.

Taa ê noa’tu te piiraa ia haapii, e tonohia tatou paatoa na te Fatu no te tauturu i te feia hepohepo. O te tahi ïa teie o te ohipa autahu‘araa i reira tatou e ite ai i te faaururaa a te Varua ia faarahi i to tatou mana no te tavini. E ite outou e, e rahi atu to outou aravihi ia ite i te mauiui e te pe‘ape‘a i roto i te mata o te taata. Ei reira te i‘oa e aore râ, te hoho‘a mata o te mau taata i roto i ta outou pŭpŭ autahu‘araa e puta mai ai i roto i to outou feruriraa e tae noa’tu i te iteraa e, e hepohepo to ratou.

Te farii nei te mau episekopo i te reira mau mana‘o i te pô e i te mau taime atoa a parahi ai ratou i ni‘a e a hi‘o ai i te mau melo o ta ratou paroita e aore râ, a feruri ai i te feia aita i tae mai. E tae atoa mai te reira mana‘o i roto ia ratou i te taime a fatata ai ratou i te fare ma‘i e aore râ, i te hoê fare utuuturaa. Ua hau atu i te hoê taime to‘u faarooraa i te mau parau ra, « ua ite au e, e haere mai oe », a tomo ai au na roto i te uputa.

Aita e titauhia ia tatou ia haape‘ape‘a no te iteraa eaha te parau tano e parau ia tae ana‘e tatou i reira. E nava‘i noa te here o te Atua e o te Varua Maitai. I to‘u taure‘are‘araa e mea mata‘u na‘u o te ore au e ite eaha te ohipa e rave e aore râ, eaha te parau e parau no te tauturu i te taata i roto i te hepohepo rahi.

I te hoê taime tei te fare ma‘i au i piha‘iho i to‘u metua tane mai te mea ra e, ua fatata oia i te pohe. Ua faaroo vau i te maniania i rotopu i te mau utuutu ma‘i i roto i te aroa. I tera iho taime, ua tomo maira te peresideni Spencer W. Kimball i roto i te piha e ua parahi atu ra i ni‘a i te hoê parahiraa i te tahi pae i te ro‘i i mua ia‘u. Ua feruri a‘e ra vau e, « I teie nei, tera taua taime ra e ti‘a ai ia‘u ia hi‘o e ia faaroo i te hoê taata aravihi i te haereraa e farerei i te feia oto e te mauiui ».

Ua faahiti maira te peresideni Kimball i te tahi mau parau rii aroha, ua ani atu ra i to‘u papa e, ua farii anei oia i te hoê haamaitairaa autahu‘araa, e i muri iho, i te pahonoraa’tu to‘u papa e, e, ua farii oia, ua parahi atu ra te peropheta i ni‘a i to’na parahiraa.

Ua tia‘i au i te hoê faaiteraa o to’na ite no te tamahanahana i te taata o ta‘u i mana‘o e, ua ere au i te reira o ta‘u ho‘i i hinaaro roa. I muri a‘e e pae e aore râ, ahuru paha minuti to‘u hi‘o-noa-raa ia raua ia ataata marû noa te tahi e te tahi, ua ti‘a a‘e ra te peresideni Kimball i ni‘a e na ô a‘e ra, « Henry, te mana‘o nei au e, e haere au i teie nei na mua a‘e a rohirohi roa ai oe ia matou ».

Ua mana‘o vau e, ua ma‘iri au i te reira haapiiraa, tera râ, ua apo mai au i te reira i muri a‘e. I roto i te hoê tau‘araa parau marû e to‘u papa i muri a‘e i to’na maitairaa mai no te ho‘i i te fare, ua haere ta maua aparauraa na ni‘a i te farereiraa e te peresideni Kimball. Ua parau mai to‘u papa ma te marû e, « I roto i to‘u mau farereiraa atoa, te farereiraa ana‘e e o o’na tei haamaitai rahi roa i to‘u varua ».

Aita i titauhia i te peresideni Kimball ia parau e rave rahi parau tamahanahana, te vahi ta‘u i faaroo, ua haere oia e te Varua o te Fatu ei hoa no’na no te horo‘a i te tamahanahana. Te ite nei au i teie nei e, ua faaite oia i te haapiiraa ta te peresideni Monson i haapii mai : « Nahea te hoê taata ia faarahi i te hoê piiraa ? Na roto noa ïa i te raveraa i te ohipa o te reira piiraa ».

E parau mau te reira, noa’tu e ua piihia tatou no te haapii i te evanelia na roto i te Varua e aore râ, ia haere e te Varua Maitai i te feia e mau turi paruparu e te mau rima tautau.7 E haapuaihia ta tatou taviniraa autahu‘araa, e haamaitaihia te mau taata, e e tae mai te maramarama o te ra‘i. E tae mai te maramarama o te ra‘i no tatou e no te feia ta tatou e tavini ra. E rohirohi paha tatou. E haape‘ape‘a paha tatou no to tatou mau fifi e no to tatou utuafare. Tera râ, te vai ra te hoê haamaitairaa faaitoitoraa no ratou o te tavini i raro a‘e i te faaururaa a te Varua.

Ua farii te peresideni Georges Q. Cannon i te oto, te pato‘iraa, e te mau tamataraa i roto i to’na mau matahiti no te taviniraa autahu‘araa. Ua farii atoa oia i te iteraa no ni‘a i te Varua Maitai ei hoa no’na i roto i te mau taime fifi e i te taviniraa teimaha. Teie ta’na haapapûraa ia tatou i roto i ta tatou ohipa autahu‘araa, i roto i te Ekalesia e i roto i to tatou utuafare. No‘u nei, ua tano te fafauraa a ite ai au i te Varua i roto i ta‘u ohipa autahu‘araa. « Ia î ana‘e to tatou feruriraa i te poiri, e nehenehe outou e ite e, aita te Varua o te Atua i roto ia tatou… Ia î ana‘e tatou i te Varua o te Atua, ua î ïa tatou i te popou, te hau e te oaoa, noa’tu te huru o to tatou oraraa ; no te mea e varua popou ïa e te oaoa ho‘i. Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te horo‘a o te Varua Maitai. E haamaitairaa no tatou ia farii i te reira Varua Maitai i roto ia tatou, e na roto i te reira, mai te po‘ipo‘i e tae atu i te pô, e mai pô e tae atu i te po‘ipo‘i, e roaa ia tatou te oaoa, te maramarama e te heheuraa a te Varua Maitai ».8

E nehenehe tatou e farii i te reira haamaitairaa no te oaoa e te popou i te taime e hinaaro ai tatou i te reira i roto i te mau taime fifi i roto i ta tatou ohipa autahu‘araa ma te haapa‘o maitai.

Te faaite papû nei au e, ua piihia matou e te Atua na roto i te heheuraa. Teie te Ekalesia mau a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita. Te ora nei te Atua e te faaroo mai nei Oia i ta tatou mau pure atoa. O Iesu te Mesia tei ti‘afaahou e to tatou Faaora. E ite outou e, e parau mau teie mau mea na roto i te mana o te Varua Maitai o te tae mai i ni‘a ia outou i roto i ta outou taviniraa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 20:77.

  2. 3 Nephi 19:9.

  3. 3 Nephi 19:21.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:11.

  5. Thomas S. Monson, « Priesthood Power », Liahona, Tenuare 2000, 60.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:58‐59.

  7. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5.

  8. George Q. Cannon, i roto Brian H. Stuy, haaputuraa Haaputuraa o te mau a‘oraa tei a‘ohia e te peresideni Wilford Woodruff, to’na na tauturu, te Ahuru Ma Piti Aposetolo, e vetahi ê, 5 o te buka (1987-92), 4:137.