2010–2019
Te Etaeta e te Aueue Ore
Atopa 2010


Te Etaeta e te Aueue Ore

Mai te mea e haapa‘o tatou e e faaoroma‘i e tae roa i te hopea, e farii ïa tatou i te mau haamaitairaa atoa a te Metua i te Ao ra, e tae noa’tu i te ora mure ore e te faateiteiraa.

Te oaoa nei au ia tae mai i roto i teie putuputuraa a te mau vahine itoito e ati a‘e te ao nei. Ua farerei au e rave rahi tauatini o outou i tera fenua e tera fenua. Na to outou haapa‘o e to outou faaroo i haapuai ia‘u. Ua tupu te faaururaa i roto ia‘u no to outou hi‘oraa no te maitai e no te haapa‘o i te evanelia. Ua tupu te haehaa i roto ia‘u na roto i ta outou mau ohipa taviniraa titau ore e te muhu, e ta outou mau parau no te iteraa papû e te hinaaro mau.

E ui atoa’tu vau ia outou tata‘itahi i teie aru‘i i te mau uiraa ta‘u i ui e rave rahi o outou i roto i ta matou mau aparauraa:

  1. Eaha te mea e tauturu ia outou ia etaeta e te aueue ore ia farerei ana‘e outou i te mau tamataraa o te tamata i to outou faaroo ?

  2. Eaha te mea e paturu ia outou i roto i te mau tamataraa e te ati ?

  3. Eaha te mea e tauturu ia outou ia faaoroma‘i e ia riro ei pĭpĭ mau na te Mesia ?

Te tahi o te mau pahonoraa ta outou i horo‘a mai teie ïa:

  1. To outou iteraa e, te here nei te Metua i te Ao ra ia outou e te haapa‘o nei ia outou.

  2. To outou ti‘aturiraa e, na roto i te tusia taraehara a Iesu Mesia, e tupu mau te mau haamaitairaa i fafauhia i te feia haapa‘o ra.

  3. To outou ite i te faanahonahoraa o te faaoraraa.

Ta‘u parau poro‘i i teie mahana no ni‘a ïa i teie mau faaiteraa no roto mai i to outou aau.

Te na ô raRoma 8:16 e, « o te Varua iho ho‘i, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua ». Te taime matamua ta‘u e haamana‘o ra a ite ai au i roto ia‘u ma te papû maitai e, ua ite te Metua i te Ao ra ia‘u, ua here Oia ia‘u, e ua haapa‘o Oia ia‘u, o te taime ïa a tomo ai au i roto i te pape o te bapetizoraa i te 15 o to‘u matahiti. Na mua’tu i te reira, ua ite au e, te vai ra te Atua e o Iesu Mesia o te Faaora ïa o te ao nei. Ua ti‘aturi au ia Raua e ua here au ia Raua, tera râ, aitâ vau i ite a‘e nei i to Raua here e te haapa‘o ia‘u, e tae roa’tu i taua mahana ra a tupu ai te oaoa i roto ia‘u no to‘u raveraa i te mau fafauraa o te bapetizoraa.

Ua ite au i reira e, e semeio rahi mau te iteraa mai te mau misionare ia‘u e te haapiiraa ia‘u, i te mea ho‘i e, e mea iti roa te misionare i rotopu e piti mirioni taata ! Ua ite a‘e ra vau e, ua ite te Metua i te Ao ra ia‘u e ua here ia‘u na roto i teie rave‘a taa ê i te arata‘iraa mai i te misionare i to‘u utuafare.

Ua ite au i teie nei e, e Atua here te Atua. E parau mau teie no te mea e tamarii tatou Na’na e te hinaaro nei Oia ia roaa te popou e te oaoa mure ore ia tatou. Ta’na ohipa e To’na hanahana o te faatupuraa ïa i to tatou tahuti ore e te ora mure.1 No reira Oia i horo‘a mai ai i te hoê faanahoraa no te oaoa no tatou. Ta tatou opuaraa i roto i te oraraa nei o te titauraa ïa i te ora mure e te faateiteiraa no tatou iho e no te tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa. Ua hamani oia i teie fenua ia roaa to tatou tino tahuti e ia tamatahia to tatou faaroo. Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te horo‘a tao‘a rahi o te ti‘amâraa, na roto ho‘i i te reira e ti‘a ai ia tatou ia ma‘iti i te e‘a e tae atu ai i te oaoa mure ore. No outou e no‘u nei te faanahoraa o te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra. No Ta’na ïa mau tamarii paatoa.

« Hamani ihora ho‘i te Atua i te taata ma to’na iho ra huru, i hamani oia ia’na ma te hoho‘a o te Atua ra ; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.

« E ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei ».2

« E ua horo‘a atu ra oia i te mau faaueraa ia raua, ia haamori raua i te Fatu to raua Atua… e ua haapa‘o Adamu i te mau faaueraa a te Fatua ».3

Ua fanau a‘e ra Adamu e o Eva i te mau tamarii, e ua tamau noa te faanahoraa i te haapa‘ohia.

Ua ite au e, e ohipa papû e te faufaa ta tatou tata‘itahi ei tamahine na te Atua. Ua tuu mai Oia i ni‘a i Ta’na mau tamahine i te mau ti‘araa hanahana no te faahaere i Ta’na ohipa i mua. Ua horo‘a mai te Atua i ni‘a i te mau vahine i te ohipa mo‘a o te fanauraa e te aupururaa i te mau tamarii. Aita e ohipa hau atu i te faufaa i teie. E piiraa mo‘a teie. Te toro‘a hanahana no te hoê vahine o te ohipa mo‘a ïa o te paturaa i te mau utuafare mure ore, ma te apitihia e to’na ra hoa faaipoipo.

Ua ite au e, te vai ra te tahi pae o to tatou mau tuahine aitâ i farii atu ra i te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa e aore râ, te tamarii. Te haapapû atu nei au ia outou e, i te tau mau ra e farii ai outou i te mau haamaitairaa atoa tei fafauhia i te feia haapa‘o maitai. E mea ti‘a ia outou « ia haere ti‘a’tu… i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia‘i papû roa ma te tape‘a ho‘i e tae noa’tu i te hopea ra » ia roaa te ora mure.4 I roto i te hi‘oraa mure ore, te mau haamaitairaa e ma‘iri ra « no te taime poto noa ïa ».5

Taa ê noa’tu te reira, aita e titauhia ia outou ia faaipoipo no te haapa‘o i te mau faaueraa e no te aupuru i te utuafare, i te mau hoa e i te mau taata tupu. E hinaaro-rahi-hia ta outou mau horo‘a, mau tareni, mau ite e te mau puai pae varua no te patu i te basileia. Te ti‘aturi nei te Fatu i ni‘a i to outou hinaaro ia rave i teie mau hopoi‘a faufaa roa.

Ua parau te Fatu e :

« Eita oe e mo‘e ia‘u.

Inaha, ua papa‘i haamau vau ia oe i ni‘a i ta‘u apu rima ; e te vai noa maira to mau patu i mua ia‘u nei ».6

Ua here te Fatu ia outou. Ua ite Oia i to outou mau tia‘iraa e to outou mau otoraa. Eita Oia e haamo‘e ia outou no te mea te vai tamau noa nei i mua Ia’na to outou mau mauiui e to outou mau pe‘ape‘a.

Te faaiteraa rahi a‘e o te here o te Atua no tatou o To’na ïa hinaaro ia tono mai i Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, ia pohe no ta tatou mau hara, ia riro ei Faaora e ei Arai no tatou.

I roto i te Ioane 3:16 te tai‘o nei tatou e, « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure ore ».

Te na ô ra te Faaora e : « Mai te Metua i here mai ia‘u nei ra, ua here atoa’tu ho‘i au ia outou »7

Te hinaaro o Iesu Mesia ia riro ei arenio tusia o te hoê faaiteraa no To’na here i te Metua e no To’na here hope ore ia tatou tata‘itahi.

Ua faaite mai o Isaia i te mamae o te Faaora :

« Ua rave mau râ Oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto. …

« … i paruparu râ oia i ta tatou nei hara, i ta‘irihia oia i to tatou nei ino… e no to’na paruparu e ora‘i tatou ».8

Te Fatu Iho tei parau e : « Ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata atoa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou ».9

Ua ofati Oia i te mau tape‘a o te pohe e ua horo‘a i te rave‘a ia ti‘a i te mau taata atoa ia ti‘a faahou. Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te horo‘a o te tahuti ore.

Ua rave Iesu Mesia i ta tatou mau hara i ni‘a Ia’na, ua mauiui e ua pohe no te faati‘a i te mau titauraa a te parau-ti‘a e ia ore ho‘i tatou ia mauiui mai te mea e tatarahapa tatou.

Te faaite nei tatou i to tatou fariiraa ia Iesu Mesia ei Faaora no tatou na roto i te faaiteraa i to tatou faaroo Ia’na, i te tatarahaparaa i ta tatou mau hara, e i te fariiraa i te mau oro‘a faaoraraa e titauhia no te haere atu i mua i te aro o te Atua . Ua riro teie mau oro‘a faaoraraa ei mau tapa‘o no te mau fafauraa ta tatou i fafau. Na te mau fafauraa no te haapa‘o i Ta’na mau ture e mau faaueraa e taamu ia tatou i te Atua ra e ia haapuai i to tatou faaroo. Na to tatou faaroo e te tape‘a-maite-raa i te Mesia e horo‘a mai ia tatou te itoito e te ti‘aturi e titauhia e tatou no te aro i te mau tamataraa o te oraraa nei, tei riro ei tuhaa no to tatou iteraa rau i te tahuti nei.

I muri noa iho i te pii-raa-hia to‘u hoa faaipoipo no te faatere i te Misioni no Paraguay Asuncion i te matahiti 1992, ua haere atu maua i te hoê amuiraa amaa i roto i te hoê tuhaa fenua ve‘ave‘a, te taata ore e te huru medebara rii i Chaco Paraguay.10 Ua tere maua e maha hora te maoro na ni‘a i te hoê purumu timahia e i muri iho e hitu faahou â hora na ni‘a i te hoê purumu repo noa. A farii ai maua i te mau melo oaoa e te farii poupou no Mistolar, ua mo‘e ‘oi‘oi te rohirohi e te au ore o to maua tere.

O Julio Yegros te peresideni apî roa, e o oia e ta’na vahine o Margarita te hoê o te mau utuafare iti roa tei taatihia i roto i te hiero. Ua ani atu vau ia raua ia faaite i to raua iteraa no ni‘a i to raua tere i te hiero.

I taua taime ra, te hiero fatata roa a‘e o te hiero ïa no Buenos Aires i Agentine (te fenua Laparata). E piti ahuru ma hitu hora te maoro mai Mistolar e tapae atu ai i te hiero, e ua ratere raua e ta raua na tamarii na‘ina‘i e piti. I ropu mau i te hoê pu‘e tau to‘eto‘e rahi, ma te tusia rahi, to ratou tereraa i te hiero e ua taati-amui-hia ratou ei utuafare mure ore. I to ratou ho‘iraa mai, ua roohia na aiu i te ma‘i rahi e ua pohe. Ua huna raua i teie na aiu i te hiti purumu e ua ho‘i i te fare ma te tamarii ore. Ua oto roa raua e te mo‘emo‘e ho‘i, te vahi maere râ, ua vai te mahanahana e te hau i roto ia raua. Teie ta raua i parau no ni‘a i teie iteraa : « Ua taatihia ta maua na tamarii i ni‘a ia maua i roto i te fare o te Fatu. Ua ite maua e, e ho‘i mai â raua i piha‘iho ia maua no te tau e amuri noa’tu. Na teie iteraa i horo‘a mai ia maua i te hau e te mahanahana. E mea ti‘a ia maua ia vai ti‘amâ noa e te haapa‘o i te mau fafauraa ta maua i fafau i roto i te hiero, ei reira maua e tahoêhia ai ia raua ».

Nahea tatou ia faarahi i to tatou faaroo e to tatou tia‘i ia riro tatou mai teie na melo haapa‘o no Paraguay ?

Nahea tatou ia haapuai i to tatou ti‘aturiraa i te mau faaite ta‘u i faaroo tamau noa mai roto mai ia outou e rave rahi, oia ho‘i, te ti‘aturi nei outou e ua here te Atua ia outou, te ti‘aturi nei outou e, e farii outou i Ta’na mau haamaitairaa, e ua maramarama outou i te faanahoraa no te faaoraraa na roto i te Faaora o Iesu Mesia e ta outou tuhaa ohipa faufaa roa i roto i Ta’na faanahoraa ?

E horo‘a’tu vau ia outou e maha ohipa tei tauturu ia‘u : te pure, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, te haapa‘o e te taviniraa.

Te Pure

Te pure o te aparauraa ïa i te Metua i te Ao ra. Ia pure ana‘e tatou, te faaite ra ïa tatou i to tatou faaroo Ia’na e i To’na mana no te haamaitai ia tatou.

I roto i te Alama 37:37 te tai‘o nei tatou e ; « E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra, e na’na ho‘i oe e arata‘i i te maitai ; e ia taoto oe i te ru‘i ra, ia taoto ïa oe i te Fatu ra, ia tia‘i mai oia ia oe i ta oe na taotoraa ; e ia ti‘a a‘e ra oe i te po‘ipo‘i, ia î to aau i te haamaitai i te Atua ra ; e ia na reira oe, e faateiteihia ïa oe ia tae i te mahana hopea ra ».

Tai‘oraa i te Papa‘iraa Mo‘a

Na te iteraa e te haroaroaraa i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra e tauturu ia tatou ia ite e o vai ra tatou e eaha to tatou huru arau a‘e iho.

Ua faaue mai te Fatu e : « Te imi nei outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira : o te faaite ïa ia‘u o taua mau parau ra ».11

Te vaira te hoê titauraa rahi i te vahine tata‘itahi ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. Ia rahi atu to tatou matauraa i te mau parau mau o te papa‘iraa mo‘a, e ti‘a ïa ia tatou ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa e ia roaa te mana rahi atu no te rave faaoti i te mau opuaraa a te Atua. Na roto i te pure o te taata iho e te tai‘o-atoa-raa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e ani manihini i te faaururaa e i te mana o te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa.

Te Haapa‘o

Te na ô ra te Fatu e : « Ua hinaaro outou ia‘u ra, e haapa‘o i ta‘u parau ».12 Na to tatou haapa‘o itoito e tauturu ia tatou ia faahotu i te huru atua e e taui ho‘i i to tatou aau

I roto i te Parau Haapiira e te Mau Parau Fafau te a‘ohia nei tatou e :

« A ati atu i te mau fafau ta oe i faaau ra. …

A haapa‘o tamau noa i ta‘u mau faaue ra, e roaa ho‘i te torona parau-ti‘a ia oe na ».13

E faaamu ta tatou fafauraa ia ora i te evanelia i to tatou faaroo e to tatou tia‘i ia Iesu Mesia.

Te Taviniraa

Ua rau ta tatou mau rave‘a no te tavini Ia’na. Ua anihia i te tuahine tata‘itahi ia imi e ia tauturu i tei veve e tei nava‘i ore i rotopu ia tatou e te haati ra ia tatou. « Tei veve e tei nava‘i ore » oia ho‘i te feia te hiaai nei i te pae varua e i te pae aehuehu. Ua faaue-atoa-hia i te taata tata‘itahi ia faaora i to tatou mau taata i pohe, o te ravehia na roto i te ohipa o te aamu utuafare e aore râ, na roto i te ohipa hiero. Ua faaeuhia ia tatou ia faaite i te evanelia ia vetahi ê, e e rave rahi rave‘a no te rave i te ohipa misionare. Ua riro teie mau mea atoa ei mau rave‘a ana‘e e ti‘a ai ia tatou ia tavini i te Fatu. Te tia‘i nei te Fatu i te feia puai no te haapuai i tei paruparu, e e haapuaihia to outou iho faaroo a faaitoito ai e a aupuru ai outou i Ta’na mau tamarii.

Ua ite au e, ua here mau te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii tata‘itahi, e i te mau taime atoa. Ua ite au e, tatou te mau vahine, e tuhaa faufaa rahi ta tatou i roto i te faanahoraa no te oaoa. Te titau mai nei Oia i ta tatou tautooraa maitai roa, e ua hinaarohia tatou tata‘itahi no te patu i te basileia. Ua tupu mau te taraehara. O Iesu Mesia to tatou Faaora e Arai. Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e haapa‘o tatou e e tape‘a maite noa e tae roa i te hopea, e farii tatou paatoa i te mau haamaitairaa a te Metua i te Ao ra, oia’toa te ora mure ore e te faateiteiraa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Hi‘o Mose 1:39.

  2. Genese 1:27‐28.

  3. Mose 5:5.

  4. 2 Nephi 31:20.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:7.

  6. Isaia 49:15-16.

  7. Ioane 15:9.

  8. Isaia 53:4‐5.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:16.

  10. Te hoê tuhaa fenua ve‘ave‘a taata ore e te huru medebara rii i pae tooa o te ra i Paraguay.

  11. Ioane 5:39.

  12. Ioane 14:27.

  13. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 25:13, 15.