2010–2019
Te Horo‘araa Hanahana o te Aau Mehara
Atopa 2010


Te Horo‘araa Hanahana o te Aau Mehara

Te aau mauruuru… no roto mai te reira i te faaiteraa i te aau mehara i to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau haamaitairaa e i te mau taata e haati nei ia tatou no te mau mea atoa ta ratou i hopoi mai i roto i to tatou oraraa.

Ua rito teie tuhaa amuiraa ei mea faahiahia. I to‘u pii-raa-hia ei peresideni no te Ekalesia, ua parau vau e, « e rave au i te hoê titauraa no‘u iho. E riro vau ei tauturu no te Pŭpŭ Himene a te Fare Menemene ». Te haapoupou nei au no ta‘u pŭpŭ himene !

Ua parau to‘u mama no‘u e, « Tommy, te haapoupou nei au no te mau mea atoa ta oe i rave. Teie râ te vai ra ta‘u hoê parau ia oe. Ahani oe i faaea noa i ni‘a i te piana ».

Ua haere au i te piana e ua ha‘uti i te hoê pehe na’na : « Here we go, [here we go] to a birthday party ». [« Haere mai matou i ô nei no te hoê oro‘a fanauraa »]1 Muri iho ua apa vau ia’na i ni‘a i te rae, e ua apa mai oia ia‘u.

Te mana‘o nei au ia’na. Te mana‘o nei au i to‘u metua tane. Te mana‘o nei au i teie mau Hui Mana Faatere atoa o tei faaurû ia‘u, e te tahi atu, oia’toa te mau ivi o ta‘u e hahaere nei – e 85 o ratou – e hoê moa no te tuu i roto i te umu, e te tahi taime maa moni rii no to ratou pute.

Ua hahaere au i te hoê maororaa pô. I te hora ahuru ma piti i te pô, e ua haere au i te fare utuuturaa ma‘i, e ua ani mai te taata i te vahi fariiraa e, « Ua papû ia‘u e te taoto ra oia, tera râ ua parau mai oia ia‘u e, eiaha vau i te ore i te faaara ia’na, no te mea ua parau mai oia e, ‘ua ite au e haere mai o’na’ ».

Ua tape‘a vau i to’na rima ; ua pii mai oia i to‘u i‘oa. Ua ara maitai oia. Ua apa oia i to‘u rima e ua parau mai, « ua ite au e, e haere mai oe ». Nahea vau e nehenehe e ore e haere mai ?

Ua putapu roa vau i te pehe nehenehe.

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, ua faaroo a‘e nei tatou i te mau poro‘i faauruhia o te parau mau, o te tia‘i, e o te here. Ua fariu to tatou mau mana‘o i ni‘a Ia’na tei pohe no ta tatou mau hara, tei faaite ia tatou e nahea tatou ia ora e nahea ia pure, e tei faaite na roto i Ta’na iho mau ohipa i te mau haamaitairaa o te taviniraa – Oia to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia.

I roto i te buka a Luka, pene 17, te tai‘o nei tatou no ni‘a Ia’na :

« E taua haere‘a no’na i Ierusalema ra, i na Samaria oia i te haere, e i na Galilea.

« E tei te tomoraa’tu oia i roto i te hoê oire iti, ua farerei maira ia’na na lepera tino ahuru, tia noa maira i te atea ê :

« Pii noa maira te reo, na ô maira, E te orometua, e Iesu e, e aroha mai ia matou.

« E ia hi‘o atu ra oia ia ratou, ua parau atu ra, a haere, a faaite i te mau tahu‘a ia outou. E tei to ratou haere‘a na te e‘a ti‘a, faaorahia ihora ratou.

« E ia hi‘o ihora te hoê o ratou ia’na iho, e ua ora, ua ho‘i maira ma te pii hua i te haamaitairaa i te Atua.

« Ua tipapa ihora i raro i te avae iho o Iesu, haamaitai maira ia’na ; no Samaria taua taata ra.

« Ua parau atu ra Iesu, na ô atura, E ere anei tino ahuru atoa i tamâhia nei ? teihea iho nei râ tooiva ?

« Aore roa te hoê i ho‘i mai e haamaitai i te Atua maori râ teie nei taata ê.

« Ua parau atu ra oia ia’na, a tia, a haeere i to tere, ua ora oe i to faaroo ».2

Na roto i te raveraa hanahana, o ratou tei roohia i te lepera ra, ua faaorahia ïa i te hoê utuuturaa ri‘ari‘a, te pohe maoro, e ua farii faahou i te hoê oraraa apî. Te haamauruururaa i faaitehia na te hoê ra, ua au ïa ia haamaitaihia e te Fatu ; area te haamauruuru ore o te tooiva ra, ua au ïa i To’na ra au ore.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te haamana‘o ra anei tatou ia haamauruuru no te mau haamaitairaa ta tatou e farii nei ? Ia faaite tatou i te mauruuru ma te aau tae mau, eita te reira e tauturu noa ia tatou ia ite i to tatou mau haamaitairaa, e iriti atoa râ te reira i te mau uputa o te ra‘i e e tauturu ho‘i ia tatou ia ite i te here o te Atua.

Ua parau to’u hoa rahi o te peresideni Gordon B. Hinckley e, « Mai te mea e, e ora outou ma te aau mauruuru, aita ïa e aau teitei e te pe‘ape‘a e te mafatu horo‘a ore i roto ia outou ; e vai râ te varua haamauruuru i roto ia outou, no te mau mea e tae mai nei i ni‘a ia outou e e haamaitai ho‘i te reira i to outou oraraa ».3

I roto i te buka a Mataio i roto i te Bibilia, te vai faahou ra te tahi aamu no ni‘a i te aau mauruuru, i teie taime, e faaiteraa ïa no roto mai i te Faaora. A toru a‘e ra mahana To’na haereraa na roto i te medebara, hau atu i te 4,000 taata tei apee mai e tei ratere mai na muri iho Ia’na. Ua aroha a‘e ra Oia ia ratou, i te mea e, aita ratou i amu i te maa no te roaraa e toru mahana. Ua ui atu ra Ta’na mau pĭpĭ na ô atu ra, « Ei hea ïa maa e noaa‘i ia tatou i teie nei medebara, e navai ai e paia‘i teie nei feia rahi ? » Mai ia tatou e rave rahi, ua ite noa te mau pĭpĭ i te mea e ma‘iri ra.

« Ua parau atu ra Iesu ia ratou, e hea a outou pane ? Ua parau maira ratou, e hitu, e na i‘a rii.

« Ua faaue atu ra oia i taua feia rahi ra e taoto i raro.

« Ua rave ihora oia i na pane e hitu ra e na i‘a rii ra, haamaitai atu ra, vavahi ihora, tuu atu ra i te mau pĭpĭ ra, e na ratou i opere i te taata atoa ra ».

Te ite ra outou e, ua haamaitai te Faaora i tei roaa ia ratou – e ua tupu a‘e ra te hoê semeio : « Amu ana‘e ihora ratou e paia roa a‘e ra ; haaputu ihora i te hu‘a rii maa toe‘a ra e î a‘e ra na ete e hitu ».4

Ua farerei a‘e nei tatou paatoa i te mau taime a rotahi ai tatou i ni‘a i te mea e erehia ra e tatou, aita râ i rotahi i ni‘a i to tatou mau haamaitairaa. Ua parau te philotopho Heleni o Epictetus e, « Te taata paari ra, e ore ïa e oto no te mau mea aore i roaa ia’na, e oaoa râ oia no tei roaa ia’na ra ».5

Te aau mehara o te hoê ïa parau tumu hanahana. Ua parau te Fatu na roto i te hoê heheuraa tei horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita e :

« E haamaitai i te Fatu to Atua ra i te mau mea atoa. …

« E aore roa te taata nei e faaino i te Atua i te hoê mea, e aore râ aita roa to’na riri i hotu i ni‘a i te hoê taata, maori râ o ratou o tei ore i fa‘i mai i to’na rima ra i roto i te mau mea atoa ».6

I roto i te Buka a Moromona ua parauhia mai ia tatou ia « parahi… ma te haamaitai ia’na i te mau mahana atoa ra, no te aroha e te mau maitai e rave rahi ta’na e horo‘a mai ia outou na ».7

Noa’tu te huru o to tatou oraraa, te vai nei ta tatou tata‘itahi e rave rahi mau tumu e ti‘a ia tatou ia haamauruuru, mai te mea e parahi rii tatou i raro e a mata‘ita‘i ai i ta tatou mau haamaitairaa.

E taime faahiahia roa teie ia haere mai i ni‘a i te fenua nei. Noa’tu e, e rave rahi te mau mea hape i roto i te ao nei i teie mahana, e rave rahi atoa râ te mau mea ti‘a e te maitai. Te vai ra te mau faaipoiporaa manuïa, te mau metua tei here i ta ratou mau tamarii e ua faatusia ia ratou no ratou, te vai ra te mau hoa te aupuru nei ia tatou e o te tauturu nei ia tatou, te mau orometua o te haapii nei. Ua haamaitaihia to tatou oraraa na roto i te mau rave‘a e rave rahi.

E nehenehe ta tatou e faateitei ia tatou iho e ia vetahi ê atoa, mai te mea e, e pato‘i tatou ia taamino noa i roto i te mau mana‘o iino, e ia faahotu i roto ia tatou i te peu o te aau mehara. Mai te mea e tai‘ohia te aau mehara ore i roto i te mau hara rahi, ua riro ïa te aau mehara ei hoê o te mau peu maitai teitei a‘e. Te parau ra te hoê taata e, « te aau mehara e ere noa i te mau peu maitai teitei a‘e, e metua atoa râ no te tahi atu mau maitai atoa ».8

Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faahotu i roto ia tatou i te hoê peu o te aau mehara ? Ua horo‘a mai te peresideni Joseph F. Smith, te ono o te Peresideni o te Ekalesia, i te hoê pahonoraa. Ua parau oia e, « Te taata mauruuru e ite ïa i te mau mea e rave rahi i roto i te ao nei no te faaite i te mauruuru, e i roto i ta’na hi‘oraa, e mea puai a‘e te maitai i te ino. E upooti‘a te here i ni‘a i te pohehae, e na te maramarama e ti‘avaru i te poiri i rapae i to’na oraraa ». Ua na ô faahou oia : « E haamou te te‘ote‘o i to outou aau mehara e e tuu mai i te reira vahi te haapa‘o noa ia’na iho » Aue ho‘i to tatou oaoa i te rahi i mua i te hoê varua aau mehara e te here, e aue hoi te haapa‘o e titauhia ia tatou ia faahotu, na roto i te pure, i te peu haamauruururaa i te Atua e i te taata ! »9

Te parau mai nei te peresideni Smith ia tatou e, te hoê oraraa i roto i te pure, o te taviri ïa e roaa ai te aau mehara.

Te horo‘a mai anei te mau tao‘a o te tino nei i te oaoa e te maururu ia tatou ? No te tahi noa paha maa taime iti. Tera râ, te mau mea o te horo‘a mai i te oaoa rahi e te hope ore e te aau mehara, o te mau mea ïa e ore e ti‘a ia hoo i te moni : to tatou utuafare, te evanelia, te mau hoa maitai, to tatou ea, to tatou mau aravihi, te here e roaa ia tatou no roto mai i te mau taata ati a‘e ia tatou nei. Tera râ hoi, teie te tahi o te mau mea ta tatou e faati‘a nei ia tatou iho ia rave ma te feruri ore.

Ua papa‘i te taata papa‘i buka Peretane ra o Aldous Huxley, « Te rahiraa o te taata tei roto ia ratou te ti‘araa no te rave i te hoê mea ma te feruri ore ».10

E mea pinepine tatou i te rave i te hoê mea ma te feruri ore i te taata o te ti‘a ia farii i to tatou aau mehara. Eiaha tatou e tia‘i ia taere roa no te faaite i te reira aau mehara. A paraparau ai oia no ni‘a i tei herehia e a’na e tei mo‘e ê ia’na, ua faaite te hoê vahine i to’na tatarahapa mai teie te huru : « Te haamana‘o nei au i taua mau mahana oaoa ra e ua hinaaro pinepine au e paraparau i roto i te taria o te taata pohe i te aau mehara o tei ti‘a i te faaitehia ia ratou i te oraraa ra, e mea varavara roa râ to ratou fariiraa i te reira ».11

Ia mo‘e te hoê tei here-roa-hia e tatou, fatata i te mau taime atoa, e tupu mai te oto rahi i roto i to tatou aau. E mata na tatou i te faaiti roa i taua oto ra i te faito e ti‘a ia faaitihia, na roto i te faaite-pinepine-raa i to tatou here e te aau mehara ia ratou. Aita tatou e ite e, eaha te taime e taere roa ai.

No reira, te aau haamauruuru, na roto mai te reira i te faaiteraa i te aau mehara i to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau haamaitairaa e i te mau taata e haati nei ia tatou no te mau mea atoa ta ratou i hopoi mai i roto i to tatou oraraa. E titau te reira i te rohiraa ma te tuutuu ore – e tae roa’tu ua haapii mau tatou e ua faahotu mau tatou i te peu o te aau mehara. E mea pinepine tatou i te mauruuru e i te hinaaro e faaite i ta tatou haamauruururaa, tera râ, ua mo‘ehia i te faaite e aore râ, aita i ravehia. Ua parau te hoê taata e, « e au te iteraa i te mauruuru e aita i faaitehia te reira, i te puohuraa i te hoê tao‘a horo‘a e aita i horo‘ahia ».12

Ia farerei ana‘e tatou i te mau titauraa e te mau fifi i roto i to tatou oraraa, e mea pinepine te reira i te riro ei fifi no tatou ia rotahi i ni‘a i to tatou mau haamaitairaa. Tera râ, mai te mea e, e imi itoito tatou, e ti‘a ïa ia tatou ia farii e ia ite i te mau mea e rave rahi tei horo‘ahia mai ia tatou nei.

E faati‘a’tu vau ia outou i te hoê aamu no te hoê utuafare tei farii i te mau haamaitairaa, noa’tu to ratou mau fifi rarahi. Ua tai‘o vau i teie aamu e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei e ua tape‘a noa vau i te reira no te poro‘i e vai ra i roto. Na Gordon Green i papa‘i i teie aamu, e ua nene‘ihia i roto i te hoê ve‘a Marite hau atu i te pae ahuru matahiti i teie nei.

Te faati‘a nei o Gordon e mea nahea to’na paariraa i roto i te hoê fare faaapu i Canada, i reira oia e to’na mau taea‘e e te tuahine i titauhia ai ia ho‘i oioi na te fare haapiiraa haere ti‘a i te fare, area te tahi atu mau tamarii ra, e hauti ïa ratou i te popo e haere e hopu i te miti. Tera râ, te vai ra te paari i roto i to ratou metua tane no te tauturu ia ratou ia ite e, e faufaahia ta ratou ohipa. E parau mau teie i muri a‘e hoa râ i te tau ootiraa, ia faatupu ana‘e te utuafare i te oro‘a Thanksgiving [haamauruuraa], no taua mahana ra ua horo‘a to ratou metua tane na ratou i te hoê tao‘a rarahi. Ua tabula oia i te mau mea atoa ta ratou e vai ra.

I te po‘ipo‘i mahana Thanksgiving, ua arata‘i oia ia ratou i te piha i raro o te fare, tei reira te mau paero apara, te mau faarii betterave, te carrotes haaputuhia i roto i te one, e te mau apaparaa pute umara putete, e te mau petit pois, te tô popaa, te haricot, te confiture, te fraise e te tahi atu mau maa haaputu, ua î roa te mau pa‘epa‘e. Ua ani oia i te mau tamarii ia tai‘o maitai i te reira mau mea atoa. I muri iho e haere ratou i te fare vairaa maa animala, i reira ratou e tai‘o ai e hia rahiraa tane maa aihere e vai ra, e hia rahiraa farii huero i roto i te piha vairaa huero. Ua tai‘o ratou i te mau puaatoro, te mau puaa, te mau moa, te mau raoro e te mau mooraa. Ua parau to ratou metua tane e, ua hinaaro oia ia ite e, eaha te faito ineine o te utuafare, tera râ, ua ite ratou e, to’na hinaaro mau, o te faaite ïa ia ratou, i taua mahana oro‘a ra e, ua haamaitai rahi mai te Atua ia ratou e ua haamauruuru mai i te mau hora ohipa atoa ta ratou i rave. I te pae hopea, ia parahi ratou i raro i roto i te oro‘a ta to ratou metua vahine i faaineine, ua ite mau ratou i te mau haamaitairaa.

Tera râ, te faaite ra o Gordon e, Te thanksgiving oaoa roa a‘e ta’na i haamana‘o o te matahiti ïa a hi‘o ai ratou e, aita hoê noa a‘e mea e nehenehe ratou e oaoa.

Mea au maitai te haamataraa te matahiti : te toe ra ta ratou maa animala, e mea rahi te huero, e maha puaa fanau ; e e moni ta to ratou metua tane i haaputu, ia tae i te hoê mahana e nehenehe ta’na e hoo mai i te hoê matini huri maa animala – e matini faahiahia roa teie ta te rahiraa o te mau taata faaapu e moemoea nei ia roaa mai. O te matahiti atoa ïa i tae mai ai te uira i roto i to ratou oire – noa’tu e, eiaha i ô ratou, no te mea aita e maraa ia ratou.

I te hoê pô, te pu‘a ra te metua vahine o Gordon i te ahu, ua tomo maira to’na metua tane e ua haere atu ra e mono i ta’na vahine i te pu‘araa i te ahu, e ua ani atu ra i ta’na vahine ia haere e faafaaea e ia rave i ta’na ohipa niraniraraa. Na ô atu ra oia e, « Ua rahi a‘e to oe taime i te pu‘a i te ahu i te taoto. Eaha to oe mana‘o, e rave anei tatou i te uira ? » Noa’tu to’na oaoa rahi i taua mana‘o ra, ua manii ihora hoê roimata e aore râ, e piti a feruri ai oia i te matini huri maa animala eita e hoohia.

No reira, ua tamauhia te mau niuniu uira i taua matahiti. Noa’tu e, e ere i te mea nehenehe roa, ua roaa mai ta ratou matini pu‘a ahu o te tere noa oia ana‘e, e pô noa’tu te mahana, e te mau mori e tarere noa i ni‘a i te aroaro. Aita e faaîraa faahou i te hinu i roto i te mori, aita e uiti faahou e tapupu, aita e vahi tahuraa auahi e tamâ. Ua tuuhia te mau lamepa i roto i te piha vairaa tauhaa.

Te taeraa mai te uira i to ratou vahi faaapu, fatata ïa e, o te reira te ohipa maitai hopea roa tei tupu i ni‘a ia ratou i taua matahiti ra. I te taime mau a haamata ai ta ratou mau huero i te faura i rapae i te repo, ua haamata iho ra te ua. E i te taime a marô ai te pape, aita hoê raau tanu faahou i te mau vahi atoa. Ua tanu faahou ratou, ua rahi atu â te ua i te tuino roa i te mau huero i roto i te fenua. Ua pe ta ratou mau umara putete i roto i te vari paruparu. Ua hoo ratou i te tahi mau puaatoro e te tahi mau puaa e te tahi atu mau animala ta ratou i mana‘o e tape‘a, i te moni raro roa i te mea e, te na reira atoa’tura te mau taata atoa. Ta ratou noa i ooti i taua matahiti ra, te tahi noa ïa mau ‘navets’ tei ora mai i te mau vero.

E o te mahana Thanksgiving faahou â teie. Ua na ô a‘e ra to ratou metua vahine, « penei a‘e e faaore paha tatou i te reira i teie matahiti. Aita noa a‘e hoê moora toe faahou ta tatou ».

Tera râ, i te po‘ipo‘i no te mahana Thansgiving, ua ho‘i mai te metua tane o Gordon e te hoê rapiti e ua ani i ta’na vahine ia tunu i te reira. Ma te au ore, ua haamata oia i te tunu, ma te faaite e, e taime maoro e ama ai teie ohipa paari. I te pae hopea râ a tuuhia mai ai te reira i ni‘a i te amuraa maa e te tahi mau ‘navets’ tei toe mai, aita te mau tamarii i hinaaro e amu. Ua ta‘i te metua vahine o Gordon, e i muri iho, ua rave to’na metua tane i te hoê ohipa huru ê. Ua ta‘uma oia i roto i te piha vairaa tauhaa, ua rave mai ra i te hoê mori hinu, afa‘i mai nei i ni‘a i te amuraa maa e ua tu‘ama a‘e ra. Ua parau atu ra oia i te mau tamarii ia tupohe i te mau mori uira. E ia toe noa mai te mori hinu ana‘e, e mea fifi roa no ratou ia feruri e, mai tera ïa te huru te poiri na mua a‘e nei. Ua ui maere noa ratou e, e mea nahea to ratou iteraa i te mau ohipa ma te mori uira ore.

Ua haamaitaihia te maa, e ua amu te mau taata atoa. Ia hope a‘e ra te tamaaraa, ua parahi hau noa ratou paatoa. Ua papa‘i Gordon e :

« I roto i te mohimohi o te lamepa tahito ua ti‘a ia matou ia ite faahou ma te maramarama. …

« E tamaaraa maitai roa. E au te rapiti mai te ra‘oro te huru, e e mea au roa te ‘navets’. …

« … To [matou] fare … e rave rahi te mau mea aita e vai ra i roto, e fare faufaa rahi roa ïa [no] matou ».13

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te faaiteraa i te aau mehara e tapa‘o ïa no te auraro e no te tura ; te faaiteraa i te aau mehara e tapa‘o ïa no te aau horo‘a noa e te teitei ; te oraraa râ ma te aau mehara i roto i to outou aau, o te tape‘araa ïa i te ra‘i.

No te opaniraa i ta‘u a‘oraa i teie po‘ipo‘i, te pure nei au e, taa ê atu te mau mea atoa ta tatou i mauruuru, e mea ti‘a ia tatou ia feruri maite i to tatou aau mehara i to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia. Te horo‘a mai nei Ta’na evanelia hanahana i te mau pahonoraa i te mau uiraa rarahi a‘e o te oraraa nei : Nohea mai tatou ? No te aha tatou i haere mai ai i ô nei ? E haere ti‘a to tatou varua i hea ia pohe ana‘e tatou ? Na taua evanelia ra e hopoi mai i te maramarama e te parau mau hanahana i te feia e ora nei i roto i te po‘iri.

Ua haapii mai Oia ia tatou e nahea ia pure. Ua haapii mai Oia ia tatou e nahea ia ora. Ua haapii mai Oia ia tatou nahea ia pohe. To’na oraraa e faturaa ai‘a ïa no te here. Ua faaora Oia i tei ma‘ihia ; ua faaitoito oia i tei nava‘i ore ; ua faaora Oia i te taata hara.

I te pae hopea ra, ua ti‘a noa Oia ana‘e ra. Ua feaa te tahi mau aposetolo ; ua hoo te tahi Ia’na. Ua patia te mau faehau no Roma i To’na aoao. Ua taparahi pohe te nahoa taata riri Ia’na. Noa’tu râ i te reira, te faaroo-noa-hia nei â mai ni‘a mai i te mou‘a no Golagota Ta’na mau parau no te aroha, « E ta‘u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore ho‘i ratou i ite i ta ratou e rave nei ».14

O vai taua « Taata no te mau oto ra, tei mataro i te pe‘ape‘a ?15 « O vai teie Arii no te hanahana »,16 teie Fatu o te mau fatu ? O Oia to tatou Fatu. O Oia to tatou Faaora. O Oia te Tamaiti a te Atua. O Oia te tumu no to tatou faaoraraa. Ua tarape mai Oia « A pee mai ia‘u. »17 Ua haapii mai Oia e, « E haere oe, e na reira atoa ».18 Ua taparu mai Oia e, « E haapa‘o i ta‘u parau. »19

E mata na tatou i te pee Ia’na. E mata na tatou i te pee i To’na hi‘oraa. E mata na tatou i te haapa‘o i Ta’na mau parau. Ia na reira hoi tatou, te horo‘a ra ïa tatou Ia’na ra i te horo‘a hanahana o te aau haamauruuru.

Te pure nei au ma te aau tae, ia ti‘a ia tatou ia faaite i roto i to tatou oraraa tata‘itahi, i taua maitai nehenehe ra o te aau haamauruuru. E mata na i te oomo i te reira i roto i te hohonuraa o to tatou varua, mai teie nei e amuri noa’tu. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, to tatou Faaora, amene.

  1. John Thompson, « Birthday Party », Teaching Little Fingers to Play (1936), 8.

  2. Luka 17:11‐19.

  3. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 250.

  4. Hi‘o Mataio 15:32‐38; faahauhia te papa‘i opa.

  5. The Discourses of Epictetus; with the Encheiridion and Fragments, trans. George Long (1888), 429.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:7, 21.

  7. Alama 34:38.

  8. Cicero, i roto A New Dictionary of Quotations on Historical Principles, ma‘itihia H. L. Mencken (1942), 491.

  9. Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa (1939), 263.

  10. Aldous Huxley, Themes and Variations (1954), 66.

  11. William H. Davies, The Autobiography of a Super-Tramp (1908), 4.

  12. William Arthur Ward, in Allen Klein, haaputuraa Change Your Life! (2010), 15.

  13. Faatanoraa no roto mai H. Gordon Green, « The Thanksgiving I Don’t Forget », Reader’s Digest, Novema 1956, 69‐71.

  14. Luka 23:34.

  15. Isaïa 53:3.

  16. Salamo 24:8.

  17. Mataio 4:19.

  18. Luka 10:37.

  19. Ioane 14:15.