2010–2019
A Ti‘aturi i te Atua, I muri Iho A Haere e A Rave
Atopa 2010


A Ti‘aturi i te Atua, I muri Iho A Haere e A Rave

E faaite outou i to outou ti‘aturiraa Ia’na ia faaroo ana‘e outou ma te mana‘o papû no te haapii mai, no te tatarahapa, e i muri iho ia haere e rave i te mea Ta’na e ani.

E to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here, e haamaitairaa teie no te a‘o atu ia outou i teie mahana sabati. Te haehaa nei te aau no teie aniraa ia paraparau i te mau milioni feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e to tatou mau hoa na te ao atoa nei. Ei faaineineraa no teie taime mo‘a ua pure au e ua feruri au no te ite i to outou mau hinaaro tata‘itahi e te poro‘i ta te Fatu e hinaaro ia‘u ia horo‘a’tu.

Mea rahi e ua rau to outou mau hinaaro. E tamarii taa ê outou tata‘itahi na te Atua. Ua ite te Atua ia outou tata‘itahi. Te tono nei Oia i te mau poro‘i faaitoitoraa, faatitia‘ifaroraa, e arata‘iraa, e au ia outou e to outou mau hinaaro.

Ia ite eaha ta te Atua e hinaaro ia‘u ia parau i roto i teie nei amuiraa, ua tai‘o vau i te mau parau poro‘i a Ta’na mau tavini i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i te mau amuiraa i ma‘iri. Ua farii au i te hoê pahonoraa i ta‘u pure a tai‘o ai au i te mau parau a Alama, te hoê tavini faahiahia a te Fatu i roto i te Buka a Moromona :

« Ahiri au e melahi e, e e roaa mai ho‘i ia‘u te hinaaro o to‘u nei aau, e tia‘i ia‘u ia haere, e ia parau ma te pu o te Atua ra, e ma te reo e rurutaina‘i te fenua nei, i te piiraa’tu i te tatarahapa i te taata atoa ra ;

« Oia ïa, e faaite hua’tu vau ma te reo o te patiri i te tatarahapa e te rave‘a ora i te taata atoa ra, ia tatarahapa ratou e ia haere mai i to tatou Atua, ia ore roa te oto i ni‘a i te fenua atoa nei.

« Inaha râ, e taata ana‘e au nei, e te hara nei au i roto i to‘u nei hinaaro ; e mea ti‘a ho‘i ia‘u te mauruuru i te mau mea ta te Fatu i horo‘a mai ia‘u ra ».1

E i muri iho ua ite au i roto i te mana‘o o Alama, te arata‘iraa ta‘u i pure na : « Inaha ho‘i, te faatupu ra te Fatu i te taata no roto i to ratou iho nunaa e to ratou iho reo i te mau fenua atoa, ia haapii i ta’na ra parau ; oia ïa, o te mau mea atoa ta’na e mana‘o i roto i to’na paari, o te au ia ratou ; e no reira i ite ai tatou e, te feruri ra te Fatu ma te paari i te au i ta te parau-ti‘a e te parau mau ».2

A tai‘o ai au i taua poro‘i ra na roto mai i te hoê tavini a te Atua, ua maramarama ta‘u ohipa no teie nei mahana. Ua tono te Atua i te mau poro‘i e te mau ve‘a haamanahia i Ta’na mau tamarii. E ti‘a ia‘u ia haamau i te ti‘aturiraa rahi i te Atua e i Ta’na mau tavini ia haere tatou e ia haapa‘o i Ta’na ra a‘o. Te hinaaro nei Oia i te reira no te mea te here nei Oia ia tatou e te hinaaro nei i to tatou oaoa. E ua ite Oia e nahea te ti‘aturiraa ore Ia’na e faatupu mai ai te oto.

Ua faatupu taua ti‘aturiraa ore ra i te oto i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra hou te ao nei i hamanihia‘i. Ua ite tatou, na roto i te mau heheuraa a te Atua i te peropheta Iosepha Semita, e i roto i te oraraa hou i te tahuti nei e rave rahi o to tatou mau taea‘e e tuahine tei pato‘i i te rave‘a no to tatou oraraa tahuti nei tei hohorahia mai e te Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti matahiapo, o Iehova.3

Aita tatou i ite i te mau tumu atoa no te manuïaraa ri‘ari‘a o Lucifero i te faatupuraa i taua orurehau ra. Teie râ te hoê tumu maramarama roa. Te feia tei ere i te haamaitairaa no te haere mai i roto i te oraraa tahuti nei aita ïa to ratou ti‘aturiraa i te Atua i nava‘i no te ape i te ati mure ore.

Ua tamau noa te hoho‘a oto no te ti‘aturi-ore-raa i te Atua mai te hamani-raa-hia mai â o te ao nei. E haapa‘o maitai au i te horo‘araa’tu i te mau hoho‘a mai roto mai i te mau oraraa o te mau tamarii a te Atua no te mea aita vau i ite i te mau tumu atoa no te nava‘i ore o to ratou faaroo no te ti‘aturi Ia’na. E rave rahi o outou tei tuatapapa i te mau taime pe‘ape‘a o to ratou mau oraraa.

Ei hi‘oraa, aita o Iona i pato‘i noa i te poro‘i a te Atua e haere i Ninive, ua haere râ oia i te tahi ê atu e‘a. Aita i noaa ia Naamana i te ti‘aturi i te faaueraa a te peropheta a te Fatu ia hopu i roto i te hoê anavai pape ia nehenehe i te Fatu ia faaora i to’na ma‘i lepera, ma te mana‘o e eita taua ohipa ohie roa e tano i to’na ti‘araa teitei.

Ua ani te Faaora ia Petero ia faaru‘e i te vahi papû o te hoê poti no te haere atu Ia’na ra na ni‘a i te miti. Ua ite tatou i to’na mauiui e ua ite tatou i to tatou iho hinaaro i te ti‘aturiraa rahi atu â i te Atua, ia faaroo ana‘e tatou i te aamu :

« E tae a‘e ra i te maha o te araraa o te rui ra, haere atu ra Iesu ia ratou ra i na ni‘a i te are.

« E ite maira te mau pĭpĭ ia’na i te haere-noa-raa’tu na ni‘a i te are, huehue atu ra ratou, na ô a‘e ra, e tupapau ! e ua auê ihora i te măta‘u.

« Ua parau atu ra râ Iesu ia ratou i reira ra, na ô atu ra, A faitoito, o vau, eiaha e măta‘u.

« Ua parau maira Petero ia’na na ô maira, e te Fatu, o oe ra, e parau mai ia‘u ia haere atu vau ia oe na na ni‘a i te are.

« Ua parau atu ra Iesu, a haere mai, tei raro atu ra Petero faarue maira i te pahi, haere ti‘a’tu ra ia Iesu ra na ni‘a i te are.

« Ia ite râ oia i te u‘ana o te mata‘i, măta‘u ihora, e te paremo ra i raro ua pii atu ra, e te Fatu, ia ora vau.

« Ua faatoro maira Iesu i ta’na rima i reira ra, haru maira ia’na, na ô maira, e teie nei taata faaroo haraini, eaha oe i măta‘u ai ? »4

E nehenehe tatou e itoito i te iteraa e ua nava‘i te ti‘aturiraa o Petero i te Fatu no te faaea haapa‘o-noa-raa i roto i Ta’na taviniraa e tae roa’tu i to’na poheraa.

I roto i te Buka a Moromona, ua horo‘a mai te taure‘are‘a Nephi i te hoê hinaaro ia tatou ia faatupu i te ti‘aturiraa i te Fatu ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, noa’tu to ratou huru paari i to tatou hi‘oraa. Ua faaruru o Nephi i te ati e te pohe a parau ai oia i teie nei mau parau ti‘aturi o ta tatou e nehenehe e e ti‘a e tamau i roto i to tatou mau aau : « E haere atu vau, e rave ho‘i i te mau mea ta te Fatu i faaue maira, ua ite ho‘i au e, e ore te Fatu e tuu mai i te hoê faaue i te mau tamarii a te taata, maori râ e faaineine oia i te hoê rave‘a no ratou, e tia‘i ia ratou i te rave i te mea ta’na i faaue mai ia ratou ra ».5

E tae mai taua ti‘aturiraa na roto i te iteraa i te Atua. Na roto i te mau mea hanahana tei tupu no te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia, ua ite tatou, hau atu i te tahi ê atu mau taata i ni‘a i te fenua nei, i te hau ta te Fatu i pûpû i To’na nunaa na roto i teie mau parau : « A faatupua na, ia ite mai e, o vau te Atua ».6 Ua î to‘u aau i te mauruuru no te mau mea ta te Atua i heheu no ni‘a Ia’na iho ia nehenehe ia tatou ia ti‘aturi Ia’na.

No‘u nei ua haamata te reira i te matahiti 1820 na roto i te hoê tamaiti apî i roto i te hoê uru raau i te hoê faaapu i te tuhaa fenua no New York. Ua haere te tamaiti, o Iosepha Semita tamaiti, i roto i te uru raau i te hoê vahi mo‘emo‘e. Ua tuturi oia i raro no te pure ma te ti‘aturi mau e e pahono mai te Atua i ta’na aniraa no te ite eaha te mea e ti‘a ia’na ia rave ia tamâhia e ia faaorahia oia na roto i te Taraehara a Iesu Mesia.7

I te mau taime atoa a tai‘o ai au i to’na aamu, e rahi atu â to‘u ti‘aturiraa i te Atua e i Ta’na mau tavini :

« Ua ite atu ra vau i te pou maramarama i te faatiraa i ni‘a noa a‘e i to‘u upoo, e ua pou maira te reira i ni‘a iho ia‘u. Ua hau atu ho‘i to te reira maramarama i to te mahana.

« I te taeraa mai te reira maramarama ua tuuhia vau e taua enemi i tape‘a ia‘u. I te ma‘iriraa taua maramarama ra i ni‘a iho ia‘u, ua ite atu ra vau e piti taata ; to raua teatea e te hanahana a ti‘a noa’i raua i ni‘a a‘e ia‘u i roto i te reva ra, e ore roa ïa e ti‘a ia faaauhia i te hoê noa’tu mea. Ua parau maira te hoê o raua ia‘u, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi, e ma te faahiti i to‘u i‘oa, i te na-ô-raa mai e – O Ta‘u Tamaiti Here Teie. A Faaroo Ia’na ! »8

Ua heheu mai te Metua ia tatou e te ora nei Oia, e o Iesu Mesia ïa Ta’na Tamaiti Here, e ua nava‘i To’na here ia tatou no te tono mai i te Tamaiti no te faaora ia tatou, Ta’na ho‘i mau tamarii. E no te mea ho‘i e iteraa papû to‘u e ua pii Oia i taua tamaiti ite ore ra ei Aposetolo e ei Peropheta, te ti‘aturi nei ïa vau i Ta’na mau Aposetolo e mau Peropheta i teie mahana e te feia ta ratou e pii no te tavini i te Atua.

Ua haamaitai taua ti‘aturiraa i to‘u nei oraraa e te oraraa o to‘u nei utuafare. E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faaroo vau i te peresideni Ezra Taft Benson i te paraparauraa i roto i te hoê amuiraa mai teie i te hoê sabati. Ua a‘o mai oia ia tatou ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia tatou no te tatara ia tatou i rapae‘au i te mau tarahu e ia faaea i rapae i te reira. Ua faahiti oia i te mau aitarahuraa no ni‘a i te mau fare. Ua parau oia e eita paha e nehenehe, tera râ mea maitai a‘e mai te mea e nehenehe ia tatou ia aufau pee roa i te taato‘araa i ta tatou aitarahuraa.9

Ua fariu atu vau i ni‘a i ta‘u vahine faaipoipo i muri a‘e i te pureraa ma te ani atu, « I to oe mana‘oraa te vai ra anei te tahi rave‘a e nehenehe ia tatou ia na reira ? I te haamataraa eita e nehenehe ia matou. I muri iho i te taime pô ua mana‘o vau i te hoê fenua ta maua i hoo mai i roto i te tahi ê atu tuhaa fenua. E rave rahi mau matahiti ua tamata maua i te hoo atu i te reira ma te manuïa ore.

No te mea râ ua ti‘aturi maua i te Atua e i te tahi mau tuhaa parau i rotopu i te poro‘i a Ta’na tavini, ua niuniu atu maua i te po‘ipo‘i monire i te taata haapa‘o i te hooraa i to maua fenua i San Francisco. Ua niuniu vau ia’na tau hebedoma na mua’tu e ua parau mai oia i taua taime ra, « aita â te tahi noa‘e taata i anaanatae i to oe fenua e rave rahi mau matahiti i teie nei ».

I te monire râ i muri a‘e i te amuiraa, ua faaroo vau i te hoê pahonaraa tei haapaari e tae noa mai i teie nei mahana i to‘u ti‘aturiraa i te Atua e i Ta’na mau tavini.

Ua parau te taata i te niuniu, « ua maere au no ta oe niuniu. Ua haere mai te hoê taata i teie nei mahana, ua ani mai e nehenehe anei ia’na ia hoo mai i to oe fenua ». Ma te maere ua ani au, « E fea moni ta’na i pûpû i te aufau ? » Tau tara hau atu i te moni o ta maua aitarahuraa.

E parau paha te hoê taata e e mea hape noa’tu te reira. Ua pee râ ta maua tarahu. E te faaroo noa nei â to matou utuafare i te mau parau atoa i roto i te poro‘i a te hoê peropheta tei tonohia no te parau i te mea e ti‘a ia tatou ia rave no te farii i te oraraa papû e te hau ta te Atua e hinaaro no tatou.

E nehenehe taua ti‘aturiraa i te Atua e haamaitai i te mau taata e te mau utuafare. Ua paari au i roto i te hoê oire na‘ina‘i i New Jersey. Ua iti mai i te 20 melo o ta matou amaa no te Ekalesia o te tae tamau noa mai i te pureraa.

Te vai nei i rotopu i te mau melo te hoê vahine haehaa roa, e melo paari oia tei faafariûhia mai i te Ekalesia. E taata ratere oia o te paraparau ma te hoê tuuraa reo Norovetia teiaha. O oia ana‘e te melo no te Ekalesia i roto i to’na utuafare e i roto atoa i te oire i reira oia e ora ai.

Na roto i to‘u metua tane, o oia te peresideni amaa, ua pii te Fatu ia’na ei peresideni no te Sotaiete Tauturu no te amaa. Aita ta’na e buka arata‘i no te faaite i te mea e ti‘a ia’na ia rave. Aita e melo no te Ekalesia tapiri i to’na vahi faaearaa. Ua ite noa râ oia e e haapa‘o te Fatu i te feia i roto i te fifi e te tahi mau parau i roto i te tumu parau a te Sotaiete Tauturu : « E ore roa te aroha e mou »

Tei ropû maitai taua taime ra i te mea ta tatou i pii te Topatariraa Rahi. E rave rahi tauasini tei ere i te ohipa e te fare. No reira, no to’na iteraa, e parau ta’na no ô mai i te Fatu ra, ua ani oia i to’na mau taata e faaea ra na piha‘iho ia’na i te mau ahu tahito. Ua pu‘a oia i te mau ahu, ua auri i te reira, e ua tuu atu i roto i te afata parau i te taupee i muri i to’na fare. Ia hinaaro ana‘e te mau taata aore e moni i te ahu e ia ani ratou i to’na mau hoa tapiri i te tautururaa, e parau atu ïa ratou, « A haere i te fare i raro atu. Te vai nei te hoê vahine momoni i reira o te horo‘a i te mea ta outou e hinaaro ».

Aita te Fatu i faatere i te oire, ua haamaitai râ Oia i te hoê tuhaa no te oire. Ua pii oia i te hoê vahine na‘ina‘i tei nava‘i te ti‘aturiraa no te imi eaha Ta’na e hinaaro ia’na ia rave e ua rave oia. No to’na ti‘aturi i te Fatu i nehenehe ai ia’na ia tauturu i roto i taua oire ra e rave rahi mau hanere tamarii a te Metua i te Ao ra tei roto i te fifi.

E nehenehe taua ihoa ti‘aturiraa i te Atua e haamaitai i te mau fenua. Ua ite au e e nehenehe ta tatou e ti‘aturi i te Atua no te faatupu i te fafauraa a Alama e « Inaha ho‘i, te faatupu ra te Fatu i te taata no roto i to ratou iho nunaa e to ratou iho reo i te mau fenua atoa, ia haapii i ta’na ra parau ; oia ïa, o te mau mea atoa ta’na e mana‘o i roto i to’na paari, o te au ia ratou ; e no reira i ite ai tatou ».10

Eita te Atua e faatere i te mau fenua e haamana‘o râ Oia ia ratou. E nehenehe oia e e tuu oia i te taata i ni‘a i te mau ti‘araa mana o te hinaaro i te maitai no te nunaa e o te ti‘aturi i te Fatu.11

Ua ite au i te reira na roto i to‘u mau tere na te ao atoa nei. I roto i te hoê oire tei hau atu i te 10 milioni taata, ua paraparau vau i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e rave rahi tauasini tei haaputuputu rahi mai no te amuiraa. Ua tupu te reira i roto i te hoê tahua tu‘aro rahi.

Hou te haamataraa o te amuiraa, ua ite au i te hoê taure‘are‘a haviti e parahi ra i te ana‘iraa parahiraa i mua. Ua haatihia oia e te tahi atu feia tei ahuhia mai ia’na atoa te huru, i te hoê faito ahu hau atu i te maitai i to te rahiraa o te mau taata i piha‘iho mai ia ratou. Ua ui au i te Hui Mana faatere no te Ekalesia i piha‘iho ia‘u e o vai râ teie mau taata. Ua parau marû mai oia e o te tavana oire ïa e to’na mau taata rave ohipa.

A haere atu ai au i to‘u pereoo uira, ua maere au i te iteraa’tu i te tavana oire ma te haatihia e to’na mau rima tauturu o te ti‘a‘i mai ra no te aroha mai ia‘u. Ua haere mai oia ma te toro mai to’na rima e ua parau mai : « Te haamauruuru nei au ia oe no te haereraa mai i to matou nei oire e to matou nei fenua. Te mauruuru nei matou no te mea ta outou e rave nei no te faaitoito i to outou nunaa taata. Mai taua mau huru taata ra e taua mau huru utuafare ra, e nehenehe ïa ia matou ia faatupu i te auraa maitai e te ruperupe ta matou e hinaaro no to matou nunaa taata ».

Ua ite au i taua taime ra e o oia te hoê o te feia parau-ti‘a i roto i te aau tei tuuhia e te Atua i ni‘a i te ti‘araa faatere i rotopu i Ta’na mau tamarii. E mea iti roa tatou i roto i te huiraatira no taua oire rahi ra. E mea iti te ite o te tavana oire i to tatou nunaa taata e no ni‘a i ta tatou haapiiraa. Ua tono râ te Atua ia’na te poro‘i e e riro mai te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, tei raro a‘e i te fafauraa ia ti‘aturi i te Atua e i Ta’na mau tavini haamanahia, ei maramarama no to’na nunaa.

Ua matau vau i te mau tavini a te Atua o te a‘o atu ia outou i roto i teie nei amuiraa. Ua piihia ratou e te Atua no te horo‘a i te mau poro‘i i Ta’na mau tamarii. Ua parau te Fatu no ratou : « Te mau mea ta‘u, ta te Fatu, i parau atu ra, ua parauhia ïa e au, e eita vau e imi i te otoheraa no‘u iho no te reira : e noa’tu e e mou te ra‘i e te fenua nei, eita ta‘u parau e mou, e faatupuhia râ te reira, na roto i to‘u iho reo e aore râ na roto i te reo o ta‘u mau tavini, hoê â ia ».12

E faaite outou i to outou ti‘aturiraa Ia’na ia faaroo ana‘e outou ma te mana‘o papû no te haapii mai, no te tatarahapa, e i muri iho ia haere e rave i te mea Ta’na e ani. Mai te mea e nava‘i to outou ti‘aturiraa i te Atua no te faaroo i Ta’na poro‘i i roto i te mau a‘oraa, te mau himene e te mau pure atoa i roto i teie nei amuiraa, e ite ïa outou i te reira. E mai te mea e haere outou i muri iho e rave i te mea Ta’na e hinaaro ia outou ia rave, e tupu ïa to outou mana i te ti‘aturi Ia’na i te rahi, e e tae mai te taime e î ai outou i te mauruuru i te iteraa e ua noaa Ia’na i te ti‘aturi ia outou.

Te faaite papû nei au e te paraparau mai nei te Atua i teie nei mahana na roto i Ta’na mau tavini tei ma‘itihia i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Thomas S. Monson o te peropheta ïa a te Atua. Te ora nei e te here nei to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ia tatou. Te faaite papû nei au i te reira, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Alama 29:1‐3.

  2. Alama 29:8.

  3. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 29:36‐37 ; Aberahama 3:27‐28.

  4. Mataio 14:25‐31.

  5. 1 Nephi 3:7.

  6. Salamo 46:10.

  7. Hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007], 28.

  8. Iosepha Semita – Aamu 1:16‐17.

  9. Hi‘o, ei hi‘oraa, Ezra Taft Benson, « Prepare for the Days of Tribulation », Ensign, Novema 1980, 33.

  10. Alama 29:8.

  11. Hi‘o 2 Paraleipomeno 36:22‐23 ; Etetera 1:1‐3 ; Isaia 45:1, 13.

  12. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:38.