2010–2019
E Piti Reni no te Aparauraa
Atopa 2010


E Piti Reni no te Aparauraa

E ti‘a ia tatou ia faaohipa-aifaito-maitai i na reni e piti, te reni a te taata iho e te reni autahu‘araa, no te tapae i te tupuraa o te tumu ho‘i ïa no te oraraa tahuti nei.

Ua horo‘a mai te Fatu i Ta’na mau tamarii e piti na reni no te aparauraa Ia’na – te mea ta tatou e pii paha te reni a te taata iho e te reni autahu‘araa. E ti‘a i te taato‘araa ia taa maitai e ia arata‘ihia na teie na reni faufaa rahi mau no te aparauraa.

I. Te Reni a te Taata iho

I roto i te reni a te taata iho te pure tia’tu nei tatou i to tatou Metua i te Ao ra, e e pahono mai Oia ia tatou na roto i te mau rave‘a Ta’na i haamau, e aita roa e taata i ropu i teie reni. E pure tatou i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, e e pahono mai Oia ia tatou na roto i To’na Varua Mo‘a, e na roto i te tahi ê atu mau rave‘a. Te misioni a te Varua Maitai o te faaite-papû-raa ïa no te Metua e no te Tamaiti (hi‘o Ioane 15:26 ; 2 Nephi 31:18 ; 3 Nephi 28:11), te arata‘iraa ïa ia tatou i te parau mau (hi‘o Ioane 14:26 ; 16:13) e te faaiteraa ia tatou i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia rave (hi‘o 2 Nephi 32:5). Ua riro teie reni a te taata iho no te aparauraa i to tatou Metua i te Ao ra na roto i To’na Varua Mo‘a ei puna no to tatou iteraa papû no te parau mau, no to tatou ite, e no to tatou iho arata‘iraa no ô mai i te hoê Metua here i te Ao ra. O te hoê ïa tuhaa faufaa rahi roa no Ta’na rave‘a faahiahia no te evanelia, o te faati‘a i Ta’na mau tamarii tata‘itahi ia farii i te hoê iteraa no’na iho no Ta’na parau mau.

Te rave‘a ti‘a no te aparau atu i to tatou Metua i te Ao ra e mea na roto ïa i te Varua Maitai tei haamauhia i ni‘a i te parau-ti‘a e no to’na faufaa rahi i faauehia’i tatou ia faaapî i ta tatou mau fafauraa na roto i te amuraa i te oro‘a i te mau mahana sabati atoa. Na roto i teie rave‘a e nehenehe ai ia tatou ia farii i te fafauraa e ia vai noa To’na Varua i roto ia tatou no te arata‘i ia tatou.

No ni‘a i teie reni a te taata iho no te aparauraa e te Atua, hoê â to tatou ti‘aturiraa e te faaohiparaa e ta teie mau Keresetiano tei onoono e e mea faufaa ore te mau taata arai i rotopu i te Atua e te taata no te mea e nehenehe i te mau taata atoa e haere tia’tu i te Atua mai te haapiiraa ta Martin Luther i rave e tei piihia i teie nei « te autahu‘araa no te feia faaroo atoa ». E paraparau rahi atu vau no te reira araua‘e.

E mea faufaa rahi roa te reni aparauraa a te taata iho i roto i te mau faaotiraa ta’na iho e rave e i roto i te faatereraa i te mau utuafare. Te mea oto râ, te haafaufaa ore nei te tahi mau melo no ta tatou Ekalesia i te hinaaro no teie nei reni ti‘a a te taata iho. No te mea ho‘i e e mea faufaa rahi mau te arata‘iraa a te mau peropheta – no te reni autahu‘araa, o te ohipa nei no te faatere i te mau aparauraa no te ra‘i mai no ni‘a i te mau ohipa a te Ekalesia – te imi nei ïa te tahi e ia rave to ratou feia faatere autahu‘araa i te mau faaotiraa no ratou iho, te mau faaotiraa ho‘i e ti‘a ia ratou iho ia rave na roto i te faaurûraa na roto i ta ratou reni a te taata iho. Te mau faaotiraa no te taata iho e te faatereraa i te utuafare e ohipa ïa no te reni a te taata iho.

Te mana‘o nei au e amui atu e piti atu faaararaa e ti‘a ia tatou ia haamana‘o no ni‘a i teie nei reni ti‘a faufaa mau, te reni a te taata iho no te aparauraa e to tatou Metua i te Ao ra.

A tahi, i roto i to’na ti‘araa mau eita te reni a te taata iho e ohipa taa ê atu i te reni autahu‘araa. Te horo‘araa a te Varua Maitai – te mau rave‘a no te aparauraa no ô mai i te Atua ra i te taata – ua horo‘ahia mai e te mana autahu‘araa, mai tei haamanahia e te feia e mau nei i te mau taviri no te autahu‘araa. Eita te reira e tae mai na roto noa i te hinaaro aore râ te ti‘aturiraa. E te ti‘araa ia farii tamau noa i te hoaraa o teie Varua e ti‘a ïa ia haapapûhia i te mau sabati atoa ia rave parau-ti‘a ana‘e tatou i te oro‘a e ia faaapî ana‘e tatou i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa na roto i te haapa‘oraa e te taviniraa.

Oia atoa, eita e nehenehe ta tatou e aparau maitai na roto i te reni a te taata iho mai te mea e mea haapa‘o ore tatou aore râ ua hahi ê atu tatou i te reni autahu‘araa. Ua parau te Fatu e « te mau mana no te ra‘i ra e ore roa atoa ho‘i e faaohipahia maori râ na roto i te parau tumu no te parau-ti‘a ra » (PH&PF 121:36). Te mea oto, e peu matauhia na te feia tei ofati i te mau faaueraa a te Atua aore râ tei haapa‘o ore i te a‘o a to ratou feia faatere autahu‘araa no te parau e ua heheu mai te Atua ia ratou, e ua faati‘ahia ratou ia ore e haapa‘o i te tahi faaueraa aore râ ia pee atu i te tahi a‘o. Te farii nei paha taua mau taata ra i te heheuraa aore râ te faaurûraa, e ere râ no ô mai i te vahi ta ratou e mana‘o ra. Ua riro te diabolo te metua o te mau haavare e ua hinaaro noa na oia i te faaore i te ohipa a te Atua na roto i ta’na mau haavarevareraa maramarama.

II. Te Reni Autahu‘araa

Te vahi taa ê i te reni a te taata iho, na roto i te reira to tatou Metua i te Ao ra e paraparau ti‘a mai ai ia tatou na roto i te Varua Maitai, te vai nei i roto i te reni autahu‘araa te tahi atu mau arai titauhia a to tatou Faaora o Iesu Mesia, Ta’na Ekalesia e te feia faatere Ta’na i ma‘iti.

No te mea Ta’na i faaoti na roto i Ta’na tusia taraehara, tei ia Iesu Mesia ra te mana no te faataa mai i te mau titauraa e ti‘a ia tatou ia rave faaoti no te farii i te mau haamaitairaa no Ta’na ra Taraehara. No reira ho‘i tatou i farii ai i te mau faaueraa e te mau oro‘a. No reira ho‘i tatou e rave ai i te mau fafauraa. E mea na reira ho‘i tatou e farii ai i te mau haamaitairaa tei fafauhia. E tae paatoa mai te reira na roto i te aroha e te maitai o te Taata Mo‘a o Iseraela, « hope noa’tu to tatou itoito atoa » (2 Nephi 25:23).

I roto i Ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei, ua horo‘a o Iesu Mesia i te mana no te autahu‘araa o tei mau i To’na ra i‘oa e ua haamau Oia i te hoê Ekalesia tei mau atoa i To’na ra i‘oa. I teie nei tau tuuraa evanelia hopea, ua faaho‘ihia mai Ta’na mana autahu‘araa e ua faati‘a-faahou-hia Ta’na Ekalesia na roto i te mau ve‘a no te ra‘i mai i te peropheta Iosepha Semita. Ua riro teie nei autahu‘araa tei faaho‘ihia mai e teie nei Ekalesia tei faati‘a-faahou-hia ei mau tuhaa faufaa rahi no te reni autahu‘araa.

Te reni autahu‘araa o te rave‘a ïa i paraparau mai ai te Atua i Ta’na ra mau tamarii na roto i te mau papa‘iraa mo‘a i mutaa ihora. E na roto i teie reni te paraparau mai nei Oia i teie nei na roto i te mau haapiiraa e te a‘o a te mau peropheta ora e te mau aposetolo e te tahi atu feia faatere tei faaurûhia. Teie te rave‘a e farii ai tatou i te mau oro‘a i titauhia. Teie te rave‘a e farii ai tatou i te mau piiraa no te tavini i roto i Ta’na Ekalesia. Ta’na Ekalesia o te e‘a ïa, e Ta’na autahu‘araa o te mana ïa e haamaitaihia’i tatou no te rave amui i roto i taua mau ohipa faufaa rahi ra no te faaotiraa i te ohipa a te Fatu. Oia ho‘i, te pororaa i te evanelia, te paturaa i te mau hiero e te mau fare pureraa, e te tautururaa i te feia vêvê.

No ni‘a i teie nei reni autahu‘araa, hoê â to tatou ti‘aturiraa e te faaohiparaa i te onoonoraa a te tahi mau keresetiano e e mea faufaa rahi te mau oro‘a e e ti‘a ia ravehia e te tahi taata tei faati‘ahia e tei haamanahia e Iesu Mesia (a hi‘o Ioane 15:16). Te ti‘aturi nei tatou i te hoê â mau oro‘a, ua taa ê râ tatou i te tahi atu mau Keresetiano no ni‘a i te huru o to tatou fariiraa i taua autahu‘araa ra.

Aita te tahi mau melo aore râ te mau melo tahito no ta tatou Ekalesia i ite i te faufaa rahi no te reni autahu‘araa. Te haafaufaa ore nei ratou i te faufaa rahi o te Ekalesia e ta’na feia faatere e ta’na mau faanahonahoraa. Ma te ti‘aturi rahi i te reni a te taata iho, e haere ratou na roto i to ratou iho haere‘a, ma te titau i te faataa i te parau haapiira e te arata‘iraa i te tahi atu mau ekalesia o te tata‘u nei i te Ekalesia tei ore i tano i te mau haapiiraa a te mau faatere peropheta. Ia na reira ana‘e ratou, te faaite ra ïa ratou i te au ore no teie tau i te mea tei faahapahia e ratou « te haapa‘oraa faanahonahohia. » O ratou o te pato‘i nei i te hinaaro i te haapa‘oraa faanahonahohia te pato‘i nei ïa ratou i te ohipa a te Fatu, tei faati‘a i Ta’na Ekalesia e to’na mau taata faatere i te tau o te Mesia e tei faati‘a faahou i te reira i teie nei mau mahana.

E mea faufaa rahi, te haapa‘oraa faanahonahohia, tei faati‘ahia e te mana no te ra‘i, mai ta Paulo i haapii :

« Ei faaau i te feia mo‘a i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra :

« Ia riro tatou atoa nei ei taata paari i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia tae‘a te faito ra i te î o te Mesia i te rahi » (Ephesia 4:12-13).

E mea ti‘a ia tatou paato‘a ia haamana‘o i te faahitiraa parau a te Fatu i roto i te mau heheuraa apî e te reo o te mau tavini a te Fatu o te reo ïa o te Fatu (a hi‘o PH&PF 1:38 ; 21:5 ; 68:4).

Te hinaaro nei au i te tuu atu e piti â na faaararaa e ti‘a ia tatou ia haamana‘o no ni‘a i te ti‘aturiraa i ni‘a i te faufaa rahi no te reni autahu‘araa.

A tahi, eita te reni autahu‘araa e faaore i te hinaaro no te reni a te taata iho. Ua hinaaro paatoa tatou i te hoê iteraa papû no tatou iho no te parau mau . Ia tupu ana‘e to tatou faaroo i te rahi, e titauhia ïa ia tatou ia ti‘aturi i te mau parau e te faaroo o vetahi ê, mai to tatou mau metua, mau orometua haapii, aore râ mau faatere autahu‘araa (a hi‘o PH&PF 46:14). Ia ti‘aturi noa ana‘e râ tatou i ni‘a i te hoê faatere autahu‘araa aore râ hoê orometua haapii no to tatou iho iteraa papû no te parau mau, ma te ore e titau i taua iteraa râ na roto i te reni a te taata iho, e nehenehe ïa ia tatou ia ere i te ti‘aturiraa na roto i te ohipa a taua taata ra. No te farii i te hoê iteraa paari aore râ iteraa papû no te parau mau, eita e ti‘a ia tatou ia ti‘aturi i ni‘a i te hoê arai tahuti i rotopu ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra.

Te piti, mai te reni a te taata iho, eita te reni autahu‘araa e nehenehe e ohipa maite no tatou maori râ e mea parau-ti‘a e e mea haapa‘o tatou. Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e rave rahi e mai te mea e tamau noa tatou i te ofati i te mau faaueraa a te Atua « e faaru‘ehia tatou i to’na ra aro (Alama 38:1). Ia tupu ana‘e te reira, e fifi roa ïa i te Fatu e i Ta’na mau tavini i te horo‘araa i te tautururaa varua e eita te reira e noaa ia tatou iho.

Te horo‘a mai nei te aamu ia tatou i te hoê hi‘oraa ora no te faufaa rahi ia au maitai te mau tavini a te Fatu i te Varua. Aita i nehenehe i te peropheta apî, o Iosepha Semita, ia iriti ia riri aore râ ia iria oia.

Ua haamana‘o o David Whitmer e : « I te hoê po‘ipo‘i a faaineine ai oia i te tamau i te iritiraa, ua tupu te tahi fifi i roto i te utuafare e ua riri oia i te tahi mea. Te tahi mea ta Emma, ta’na vahine faaipoipo i rave. Ua haere atu o Oliver e o vau i ni‘a, e ua haere mai ihora o Iosepha i muri mai no te tamau i te iritiraa, aita râ i nehenehe ia’na i te rave i te tahi ohipa. Aita roa i nehenehe ia’na ia iriti i te hoê noa’e parau. Ua pou atu ra oia, haere atu ra i roto i te aua e pure atu ra i te Fatu ; ua haere ê oia e hoê hora te maoro – ua ho‘i faahou mai i te fare, e ua ani ia Emma ia faaore mai i ta’na hapa, e ua haere maira i ni‘a tei reira maua, e ua tere maite faahou â te iritiraa. Aita i nehenehe ia’na ia rave i te tahi mea maori râ ia haehaa e ia haapa‘o oia ».1

III. Te Hinaaro i na Reni Toopiti

E faahope au na roto te tahi atu â mau hi‘oraa no ni‘a i te hinaaro i na reni toopiti ta to tatou Metua i te Ao ra i haamau no te paraparauraa i Ta’na mau tamarii. E mea faufaa rahi na reni toopiti no te faatupu i Ta’na opuaraa ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o Ta’na mau tamarii. Te hoê aamu tahito i roto i te papa‘iraa mo‘a no ni‘a i teie nei hinaaro tei roto ïa i te a‘o a te metia hoê o Ietero ia ore o Mose e tamata ia rave rahi roa i te ohipa. Ua tia’i noa te taata i to ratou faatere autahu‘araa mai te po‘ipo‘i e tae atu i te pô no te « ui i ta te Atua ra parau » (Exodo 18:15) e no te « faaau i ta te tahi, e ta te tahi » (irava 16). Ua ite tatou e nahea to Ietero a‘oraa ia Mose ia ma‘iti i te mau haava no te tatara i te mau fifi o te mau taata (hi‘o te mau irava 21–22). Ua horo‘a atoa râ o Ietero ia Mose i te a‘o o te faahoho‘a mai i te faufaa rahi no te reni a te taata iho. « E faaite ho‘i ia ratou i te mau haapa‘oraa, e te mau ture, a faaite ai ho‘i ia ratou i te e‘a ia haere ratou, e te ohipa ta ratou e rave » (irava 20 ; faahauhia te papa‘i opa)

Oia ho‘i, ua ti‘a i te mau tamarii no Iseraela ia haapiihia eiaha e afa‘i mai i te mau uiraa atoa i to ratou ra faatere autahu‘araa. E ti‘a ia ratou ia taa i te mau faaueraa e ia imi i te faaurûraa no te tatara ratou iho i te rahiraa o te mau fifi.

Ua faahoho‘a mai te mau ohipa i tupu iho nei i te fenua Tireni i te hinaaro i na reni toopiti. Ua roohia te fenua Tireni i te hoê ati aueueraa fenua ino roa. E rave rahi to tatou mau melo tei ere i to ratou mau fare; ua pohe te mau melo no te tahi mau utuafare. E rave rahi tei faaru‘e i te ti‘aturiraa. I tera ra ihoa taime – no te mea ua ineine ta tatou Ekalesia i te pahono i taua mau huru ati ra – ua horo‘ahia te maa, te fare ie, e te tahi atu mau materia tauturu. Ua faaroo te feia mo‘a no Tireni i te reo o te Fatu na roto i Ta’na Ekalesia e to’na feia faatere tei pahono i to ratou mau hinaaro i te pae materia. Noa’tu te ohipa maitai a te reni autauhu‘araa, aita râ te reira i nava‘i. Ua ti‘a i te melo tata‘itahi ia imi i te Fatu na roto i te pure e ia farii i te poro‘i tamahanahana e te arata‘iraa tei tae mai na roto mai i te Varua Mo‘a i te feia tei imi e tei faaroo.

Ua riro ta tatou ohipa misionare ei hoê hoho‘a â no te hinaaro i na reni toopiti. E mea ti‘amâ e mea anaanatae te mau tane e te mau vahine tei piihia ei misionare e no te mau haapiiraa ta ratou i farii na roto i te reni autahu‘araa e no te iteraa papû ta ratou i farii na roto i te reni a te taata iho. Ua piihia ratou na roto i te reni autahu‘araa. No reira, ei ti‘a no te Fatu e i raro a‘e i te arata‘iraa a Ta’na reni autahu‘araa, te haapii nei ratou i te feia imi i te parau mau. Ua faaroo te feia imi mau i te parau mau, e ua faaitoito te mau misionare ia ratou ia pure ia ite ratou iho i te parau mau no te parau poro‘i na roto i te reni a te taata iho.

E faaohipa te hi‘oraa hopea i teie mau parau tumu no te tumu o te mana o te autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia.2 Te ohipa nei te taato‘araa o te mana autahu‘araa i roto i te Ekalesia i raro a‘e i te arata‘iraa a te taata tei mau i te mau taviri ti‘a no te autahu‘araa. Teie ïa te reni autahu‘araa. Te mana râ o te faatere i roto i te utuafare – e metua tane anei aore râ e metua vahine aita e tane – te faatere i te mau ohipa no te utuafare ma te ore e titau i te parau faati‘a a te hoê taata tei mau i te mau taviri no te autahu‘araa. Mai te reni a te taata iho. E ti‘a i na reni toopiti ia ohipa i roto i to tatou oraraa utuafare e i roto i to tatou iho mau oraraa mai te mea e hinaaro tatou ia haere i mua e ia faatupu i te fâ tei heheuhia mai i roto i te rave‘a a to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii.

E ti‘a ia tatou ia faaohipa-aifaito-maitai i te reni a te taata iho e te reni autahu‘araa, no te faahaere ia tatou i mua o te tumu ho‘i ïa no te oraraa tahuti nei. Mai te mea e ti‘aturi rahi te hoê taata no te faaohiparaa i to’na iho faaroo i ni‘a i te reni a te taata iho, e faaore ïa te haapa‘oraa ia’na iho i te faufaa rahi no te mana no te ra‘i. Mai te mea e ti‘aturi rahi roa te hoê taata i te faaohiparaa i to’na iho faaroo i ni‘a i te reni autahu‘araa, eita ïa te tupuraa o te taata e manuïa. E titau te mau tamarii a te Atua i na reni toopiti no te faatupu i to ratou fâ mure ore. Te haapii mai nei te evanelia tei faaho‘ihia mai i na reni toopiti, e te horo‘a mai nei te Ekalesia tei faaho‘ihia mai i na reni toopiti.

Te faaite papû nei au e te peropheta a te Fatu, te peresideni Thomas S. Monson, te mau nei i te mau taviri no te arata‘i i te reni autahu‘araa. Te faaite papû nei au o te Fatu o Iesu Mesia, na’na teie ekalesia. E te faaite papû nei au no te evanelia tei faaho‘ihia mai, i reira tatou tata‘itahi e ite ai i te parau mau na roto i te reni faufaa roa a te taata iho i to tatou Metua i te Ao ra. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. I roto i te « Letter from Elder W. H. Kelley », The Saints’ Herald, 1 no mati 1882, 68. Hoê â parau faaite tei faahitihi i roto B. H. Roberts, A Comprehensive History of the Church, 1:131.

  2. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Priesthood Authority in the Family and the Church », Liahona, Novema 2005, 24–27.