2010–2019
E Reva no te mau Fenua
Eperera 2011


E Reva no te mau Fenua

Mai te mea e haapii matou ma te Varua e e faaroo outou ma te Varua, e faahiti ïa te hoê o te feia a‘o i te tahi parau e tano ia outou.

Ua faahoruhoru-roa-hia vau e te nota tata‘itahi o te pehe tei himenehia e te parau tata‘itahi i parauhia, e te pure nei au e ia nehenehe au ia parau i te taatoaraa.

Hou a faaru‘e atu ai oia i Nauvoo i te tau to‘eto‘e no te matahiti 1846, ua moemoeahia te peresideni Brigham Young e ua ite oia i te hoê melahi i te ti‘araa i ni‘a i te hoê aivi oeoe, i te tahi vahi i te tufaa tooa o te râ, ma te faatoro atu te rima i te hoê afaa i raro atu. I to’na tomoraa mai i roto i te Afaa no Roto Miti tau 18 ava‘e i muri mai, ua ite oia i ni‘a noa‘e i te vahi o ta tatou e ruru nei i teie taime, i taua iho aivi ra ta’na i ite i roto i te orama.

Mai tei faaite-pinepine-hia mai teie atu vahi, ua arata‘i te taea‘e Brigham i te tahi feia faatere i ni‘a i taua aivi ra e ua pii atu ra i te reira « Ensign Peak », te hoê i‘oa tei î i te auraa faaroo no te mau tamarii Iseraela o teie tau. E piti tauasini matahiti na mua’tu ua parau te peropheta Isaia e i te mau mahana hopea, « e faati‘ahia te mou‘a ra o te fare o Iehova i ni‘a i te tupuai mou‘a … e na’na e hopoi i te tahi tapa‘o no te mau fenua ».1

No to ratou iteraa i to ratou ti‘araa i roto i te aai ei tufaa no te tupuraa o taua tohuraa ra, ua hinaaro te mau taea‘e ia huti i te hoê reva no te faatupu ihoa i te mana‘o no te hoê « reva no te mau fenua ». Ua horo‘a o Elder Heber C. Kimball i te hoê horoi re‘are‘a. Ua taamu te taea‘e Brigham i te reira i ni‘a i te hoê turu tootoo tei ta‘ita‘ihia e Elder Willard Richards e tanu atu ra i te reva tei hamani-rû-noa-hia, ma te parau e e te afaa no Roto Miti e te mau mou‘a e haati nei i te reira ei vahi ïa tei tohuhia mai reira atu ho’i te parau a te Fatu i te revaraa’tu i te mau mahana hopea nei.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, teie amuiraa rahi e te tahi atu mau amuiraa afa matahiti, e rave-tamau-raa ïa no taua parau tahito ra i to te ao. Te faaite papû nei au e, te tereraa o na mahana e piti i ma‘iri a‘e nei o te hoê faahou ïa tapa‘o faaite e, mai ta tatou himene e parau ra, « Hi‘o i to Ziona reva »2—e e mea papû ia’u e, ua tano ihoa na tatararaa e piti o te parau no te reva. Eita e maerehia te tumu e nene‘ihia’i te mau poro‘i no ta tatou amuiraa rahi na roto i te reo Marite i roto i te hoê ve‘a tei piihia, Ensign.

A fatata ai ta tatou amuiraa i te hope, te ani nei au e i te mau mahana i mua nei ia feruri outou, eiaha noa i ni‘a i te mau poro‘i ta outou i faaroo, i te ohipa taa ê atoa râ o te amuiraa rahi iho—te mea ta tatou te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e ti‘aturi eaha mau ra te mau amuiraa e te mea ta tatou e ani i to te ao ia faaroo e ia haapa‘o. Te faaite papû nei matou i to te mau fenua atoa, te mau opu atoa, te mau reo atoa e te mau nunaa atoa e te a‘oraa ta tatou i farii no to tatou tau e i to tatou mahana, i raro a‘e i te arata‘iraa a te Varua Mo‘a o « te hinaaro ïa o te Fatu … te parau a te Fatu … te reo o te Fatu, e e mana ho’i o te Atua e tae noa’tu i te ora ».3

Peneia‘e, ua ite a‘e na outou (mai te mea aita e ti‘a ïa ia outou ia ite) maori râ i te tahi noa mau taime varavara, eita roa e faataahia te parau tumu a te hoê tane aore râ te hoê vahine o te a‘o mai i ô nei. E ti‘a i te taata a‘o tata‘itahi ia haapae i te maa e ia pure, ia tuatapapa e ia imi, ia tamau noa i te papa‘i i ta’na a‘oraa e tae noa’tu e ua papû ia’na e no teie amuiraa, i teie taime, e ta’na parau tumu o te parau tumu ïa ta te Fatu e hinaaro ia’na ia hohora noa’tu eaha to’na iho mau hinaaro aore râ ta’na e au i te a‘o. Ua tamata te mau tane e te mau vahine atoa ta outou i faaroo i roto i na 10 hora i ma‘iri no te amuiraa rahi i te pee i taua aniraa ra. Ua heva, ua haape‘ape‘a e ua imi u‘ana ratou tata‘itahi i te arata‘iraa a te Fatu no te arata‘i i to ratou mau mana‘o e ta ratou mau parau. E mai ia Brigham Young i ite i te hoê melahi i te ti‘araa i ni‘a i teie vahi, te ite atoa nei au i teie mau melahi i te ti‘araa i ô nei. Eita ïa to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine i rotopu i te mau huimana faatere no te Ekalesia e au ia piihia ratou mai te reira, tera râ te huru teie ta’u e ite nei ia ratou—e mau ve‘a tahuti e te mau poro‘i a huru melahi, te mau tane e te mau vahine e fifi paatoa to ratou i te pae tino e i te pae faufaa e i te pae utuafare ta outou e o vau e farii nei, ma te faaroo ua haamo‘a i to ratou oraraa no te mau piiraa tei tae mai ia ratou, e te hopoi‘a ia poro i te parau a te Atua, eiaha râ ta ratou iho.

E a feruri i te rauraa o te mau poro‘i ta outou i faaroo, i riro ai te amuiraa rahi ei semeio no te mea aore e tu‘atiraa i rotopu i te mau a‘oraa maori râ te arata‘iraa a te ra‘i. No te aha e ore ai te mau a‘oraa e taa ê te tahi e te tahi ? Te rahiraa o to tatou mau amuiraa, i ô nei aore râ i te tahi atu vahi, e mau melo ïa no te Ekalesia. Tera râ, na roto i te mau rave‘a apî no te paraparauraa, e te tufaa rahi a‘e o te mau taata i ta tatou mau amuiraa e ere te melo no te Ekalesia—aita â. No reira e ti‘a’i ia matou ia a‘o i te feia tei matau maitai ia matou, e te feia tei ore i matau ia matou. I roto ana‘e i te Ekalesia e ti‘a ai ia matou ia a‘o i te mau tamarii, te feia apî e te feia apî paari, te feia paari e te feia ruau. E ti‘a ia matou ia a‘o i te mau utuafare e te mau metua e te mau tamarii i te fare, e te feia tei ore i faaipoipohia, ma te tamarii ore, e penei a‘e tei te atea i te fare. I roto i te hoê amuiraa rahi e haapuai noa matou i te mau parau tumu mure ore no te faaroo, te ti‘aturiraa, te aroha,4 e te Mesia tei faasataurohia5 e te a‘o hua nei matou i ni‘a i te mau fifi morare no teie tau. Ua faauehia matou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a « eiaha e parau i te hoê mea maori râ i te parau tatarahapa i teie u‘i »,6 e i te hoê â taime « ia faaite i te parau oaoa i te aau mărû [e no te] faaora ho’i i te feia aau oto ». Noa’tu eaha to ratou huru faanahoraa, e « faaite teie mau poro‘i no te amuiraa i te ora i te tîtî »7 e e parau i « te maitai rahi hope ore a te Mesia ia imi ra ».8 I roto i teie rauraa o te mau a‘oraa tei horo‘ahia te vai ra te mana‘o e te vai nei te tahi mea no te mau taata atoa. No reira, te mana‘o nei au e ua faahiti maitai te peresideni Harold B. Lee i te reira e rave rahi mau matahiti i teie nei a parau ai oia, « e au ra te evanelia no te tamahanahana ïa i tei ati e i tei haamauiui i te feia e ora maitai nei »9

Ua hinaaro noa na matou e ia riro ta matou haapiiraa i roto i te amuiraa rahi ei haapiiraa o te horo‘a e o te titau mai ta te mau haapiiraa a te Mesia, ma te haamana‘o e ia haapii ana‘e matou e ua titau noa na Ta’na mau haapiiraa e ia haavî te feia Ta’na i haapii atu ia ratou iho. I roto i te mau a‘oraa tuiroo tei horo‘ahia, ua haamata Iesu i te faahiti nehenehe i te mau haamaitairaa mârû ta tatou tata‘itahi e hinaaro i te farii—te mau haamaitairaa tei fafauhia i to tei haehaa te aau, i to tei mâ te aau, i to tei faatupu i te parau hau, e to tei mặrû.10 E mea maitai taua mau Haapiiraa ra e te mặrû no te varua. E parau mau te reira I roto i taua atoa a‘oraa ra ua tamau te Faaora i te haapii, ma te faaite i te piriha‘o o te e‘a o te taata faatupu i te hau e tei mâ te aau. « Ua faaroo ho’i outou e i parauhia mai te feia tahito ra e, eiaha oe e taparahi i te taata », ua parau Oia, « te parau atu nei râ vau ia outou, o te taata i riri noa i to’na taea‘e, e au atoa ia’na te haavaraa ».11

Ua parau atoa Oia,

« Ua faaroo ho’i outou e, i parauhia mai te feia tahito ra e, eiaha oe e faaturi.

« Te parau atu nei râ vau ia outou, o te hi‘o noa’tu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia’na i to’na ihora aau ».12

Oia mau a riro ai tatou ei mau pĭpĭ maitai a‘e e rahi atu ïa te mea e titauhia ia tatou e tae noa’tu i te titauraa ri‘ari‘a hopea tei faahitihia i roto i te a‘oraa o ta Elder Christofferson i parau a‘e nei : « Ia maitai roa ho’i outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra ».13 E mea ohie a‘e ia riro ei pĭpĭ i to tatou haapii-matamua-raa i te evanelia, te riroraa râ ei pĭpĭ e mea paari ïa te mau titauraa e te mau aniraa e tae noa’tu ua roaahia ia tatou te faito teitei roa‘e no te ti‘araa pĭpĭ. E mea maramarama maitai e te taata o te mana‘o e ua haapii Iesu e eita te taata e faahapahia no ta’na mau hara aita ïa oia i tai‘o maitai i te papa‘iraa mo‘a ! No ni‘a i te ti‘araa pĭpĭ e ere ïa te Ekalesia mai te hoê fare tamaaraa vitiviti noa i reira tatou e nehenehe ai e poro‘i i te mau maa ta tatou e hinaaro. I te hoê mahana e hope ïa te mau turi atoa i te tuu i raro e te mau vaha atoa i te fa‘i i te parau e, o Iesu te Mesia e e tae mai te faaoraraa na roto ana‘e i Ta’na raveraa.14

Noa’tu e te hinaaro nei matou i te a‘o maitai i te mau parau etaeta e te tamahanaha o te evanelia i roto i te amuiraa rahi, ia ite mai outou e ia a‘o ana‘e matou i ni‘a i te mau parau tumu fifi ua ite matou e aita te taatoaraa e mata‘ita‘i nei i te mau hoho‘a faufau, aore râ e ape nei i te faaipoiporaa, aore râ e faaturi nei. Ua ite matou e aita te taatoaraa e ofati nei i te sabati aore râ e pari haavare nei aore râ e hamani ino nei i te hoê hoa faaipoipo. Ua ite matou e aita te rahiraa i roto i ta tatou amuiraa e rave nei i taua mau mea ra tei raro a‘e râ matou i te faaueraa mo‘a ia faaara i te feia atoa e na reira nei, i te mau vahi atoa o te ao nei. No reira mai te mea e tamata outou i te rave maitai mai te maraa ia outou—mai te mea, ei hi‘oraa, te tamata nei outou i te faatere i te pureraa pô utuafare noa’tu te maniania e vai nei i roto i te hoê fare tei î i te mau tamarii maniania—e ia faahiti-ana‘e-hia taua parau tumu ra a haapoupou ia outou no to outou haapa‘oraa i taua parau tumu ra e a faaroo i te tahi atu a‘oraa o te tuatapapa i te tahi ohipa e ti‘a ia outou ia rave maitai a‘e. Mai te mea e haapii matou ma te Varua e e faaroo outou ma te Varua, e faahiti ïa te hoê o te feia a‘o i te tahi parau e tano ia outou, ma te faatae atu i te parau e tano ia outou.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i te amuiraa rahi e amui atu matou i to matou iteraa papû i te tahi atu mau iteraa papû o te horo‘ahia mai, no te mea na roto i te rave‘a e ravehia e faaroohia ïa te reo o te Atua. « Ua tono atu ra vau ia outou na ia parau i te parau faaite e ia faaara ho’i i te mau taata », ua parau te Fatu i Ta’na mau peropheta.15

« I mua a‘e i ta outou parau faaite ra e tae mai ai te faaite no te aueueraa fenua … no te patiri … no te uira, e … no te vero rahi, e te reo no te are miti i te haamaeraa ia ratou iho i ni‘a roa a‘e i to ratou ra mau oti‘a…

« E e [tuo] te mau melahi … mai te piiraa mai ma te reo rahi, i te faaotoraa i te pû a te Atua ».16

Teie nei mau melahi tahuti tei haere mai i ô nei na roto i ta ratou iho rave‘a, « ua faaoto ïa ratou i te pû a te Atua ». Ua riro te mau a‘oraa atoa tei horo‘ahia i te mau taime atoa te hoê iteraa papû e te hoê faaararaa, o ta te natura atoa e faaite e e faaara i te mau mahana hopea nei.

I roto maa taime iti e haere mai te peresideni Monson i ô nei no te opani i teie amuiraa. E parau vau i te tahi mea no teie taata tei herehia, te aposetolo tahito e te peropheta no te tau e orahia nei e tatou i teie nei. Ia ferurihia te mau hopoi‘a ta’u i faahiti iho nei, e mea papû e ere te oraraa o te mau peropheta i te mea ohie e e ere te oraraa o te peresideni Monson i te mea ohie. Ua faahiti taa ê oia i te pô hopea i roto i te amuiraa a te autahu‘araa. Ua piihia oia i te aposetoloraa i te 36 o to’na matahiti, e 12, 9, e 4 matahiti to ta’na mau tamarii. Ua horo‘a te tuahine Monson e taua mau tamarii ra i ta ratou tane faaipoipo e metua tane i te Ekalesia e te mau hopoi‘a hau atu i te pae ahuru matahiti i teie nei. Ua faaoroma‘i ratou i te mau ma‘i e te mau titauraa, te mau fifi rii e te rarahi atoa o te oraraa tahuti nei ta te taatoaraa e faaruru nei, e te vai ra â paha te tahi i mua ia ratou. Ua vai oaoa noa râ te peresideni Monson i roto i teie mau mea atoa. Aore e mea e haaparuparu ia’na. E faaroo e e puai faahiahia to’na.

Peresideni, no teie haaputuputuraa atoa, e itehia e tei ore e itehia, te parau nei au e ua here matou ia oe e te faatura nei ia oe. Ua riro to oe itoito ei hi‘oraa no matou paatoa. Te haamauruuru nei matou ia oe no ta oe faatereraa. Ahuru ma maha atu te mau nei i te toro‘a aposetolo, e te tahi atu i ô nei, te feia e parahi ra i roto i te amuiraa i mua ia tatou, e te nahoa tei haaputuputu na te ao atoa, e here nei ia oe, e paturu nei ia oe, e te ti‘a amui nei i piha’iho ia oe i roto i teie ohipa. E haamâmâ matou i ta oe hopoi‘a na roto i te rave‘a ta matou e nehenehe. O oe te hoê o te mau ve‘a melahi tei piihia hou te faatumuraa o te ao nei no te tahiri i te reva no te evanelia a Iesu Mesia i to te ao atoa. E mea faahiahia ta oe ohipa. Te faaite nei au i to’u iteraa papû no taua evanelia e porohia ra e te faaoraraa ta te reira e horo‘a mai, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Isaia 2:2; 11:12.

  2. « Te Hiti Mai nei te Mahana »,Te Mau Himene, no. 1.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:4.

  4. A hi‘o 1 Korinetia 13:13.

  5. A hi‘o 1 Korinetia 1:23.

  6. Te Parau Haapiira e te Mau Parau Fafau 6:9; 11:9

  7. Isaia 61:1.

  8. Ephesia 3:8.

  9. A hi‘o Harold B. Lee, i roto « The Message », New Era, Tenuare 1971, 6.

  10. A hi‘o Mataio 5:3–12.

  11. Mataio 5:21–22; a hi‘o atoa 3 Nephi 12:22.

  12. Mataio 5:27–28.

  13. Mataio 5:48.

  14. A hi‘o Roma 14:11 ; Mosia 27:31.

  15. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:81.

  16. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:81, 89–90, 92.