2010–2019
Ia Riro Mai te Hoê Tamarii-rii
Eperera 2011


Ia Riro Mai te Hoê Tamarii-rii

Mai te mea e hinaaro puai to tatou ia haapii mai e te hoê hiaai ia pee i te hi‘oraa o te mau tamarii, te mau nei to ratou huru hanahana i te hoê taviri no te iriti i to tatou iho puai pae varua.

I roto i To’na paari e to’na here rahi, ua tono mai to tatou Metua i te Ao ra i ta’na mau tamaroa e tamahine varua i ni‘a i teie fenua ei mau tamarii. E haere mai ratou i roto i te mau utuafare ei mau tao‘a rahi e te hoê natura e te opuaraa hanahana. Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e riro te mau tamarii ei hoê taviri no te tauturu ia tatou ia riro mai Ia’na ra te huru. E rave rahi te mau mea ta tatou e haapii mai roto mai i te mau tamarii.

Ua itehia teie parau mau i te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei a tere ai te hoê melo no te Hitu Ahuru i Hong Kong. Ua haere oia e farerei i te hoê paroita haehaa roa o tei farii e rave rahi mau fifi, o te ore e nehenehe e pahono i to ratou iho mau hinaaro. A faaite ai te episekopo i to ratou huru, ua farii te Huimana Faatere i te faaururaa ia ani i te mau melo ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru. Ma te ite i to ratou fifi, ua pe‘ape‘a te mana‘o o te episekopo e nahea ra oia e nehenehe ai ia faaohipa i taua a‘oraa ra. Ua feruri oia e ua opua i te ani i te tahi mau melo no ta’na paroita tei î i te faaroo ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru. I te sabati i muri iho, ua haere oia i roto i te Paraimere. Ua haapii oia i te mau tamarii i te ture a te Fatu no ni‘a i te tuhaa ahuru, e ua ani atu e hinaaro anei ratou i te aufau i te tuhaa ahuru mai roto mai i te moni e noaa mai ia ratou. Ua parau mai te mau tamarii e ti‘a roa. E ua na reira ratou.

I te tahi taime i muri mai, ua haere atu te episekopo i te feia paari ra o te paroita e ua faaite atu ia ratou e i roto i na ava‘e e ono i ma‘iri ua aufau ta ratou mau tamarii haapa‘o i ta ratou tuhaa ahuru. Ua ani oia e hinaaro anei ratou e pee i te hoho‘a o teie mau tamarii e ia na reira atoa. No te putapû o to ratou aau i te mau tusia ta te mau tamarii i rave ua rave a‘e ra te mau melo i tei titauhia no te aufau i ta ratou tuhaa ahuru. E ua matara te mau maramarama o te ra‘i. No te hoho‘a maitai o teie mau tamarii, ua tupu te hoê paroita i roto i te haapa‘o e te iteraa papû.

Na Iesu Mesia iho i haapii mai ia tatou ia hi‘o i te mau tamarii ei hoho‘a. Te faaite nei te Faufaa Apî i Ta’na pahonoraa a marô ai Ta’na mau Aposetolo e o vai te rahi a‘e i roto i te basileia o te ao ra. Ua pahono o Iesu i ta ratou uiraa na roto i te hoê haapiiraa ha‘iha‘i roa e te mea puai râ. Ua faahaere mai oia i te hoê tamaiti iti Ia’na ra e ua tuu atu ia’na i rotopu ia ratou e ua parau atu ra :

« Ia ore outou e faahuru-ê-hia, e ia riro mai te tamarii-rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.

« E teie nei, o tei faahaehaa ia’na iho e mai teie nei tamaiti iti, oia te rahi i te basileia o te ao ra » (Mataio 18:3–4).

Eaha ta tatou e haapii mai roto mai i te mau tamarii ? Eaha te mau maitai e vai nei i roto ia ratou e eaha te mau hoho‘a ta ratou e faaiteite o te nehenehe e tauturu ia tatou i roto i to tatou iho tupuraa pae varua ?

E haere mai teie mau tamarii tao‘a rahi a te Atua ia tatou nei ma te aau ti‘aturi. Ua î ratou i te faaroo e i te ite i te mau faaiteraa a te varua. E faaiteitei ratou i te haehaa, te haapa‘o, e te here. E mea pinepine o ratou te matamua no te here e te matamua no te faaoreraa hara.

E faaite atu vau i te tahi mau mea tei tupu e nahea te mau tamarii e nehenehe e haamaitai ai i to tatou mau oraraa na roto i to ratou mau hoho‘a hara ore e te puai râ no te mau ateriputi o te Mesia.

Aita i maoro a‘e nei, ua haere o Todd, te hoê tamaiti na‘ina‘i e piti noa matahiti, e to’na metua vahine i te hoê fare faaiteiteraa hoho‘a o te faaiteite ra i te mau hoho‘a peni nehenehe roa o te Faaora. A haere ai raua na mua i teie mau hoho‘a mo‘a, ua faaroo te metua vahine i ta’na tamaiti i te faahitiraa ma te faatura i te i‘oa « Iesu ». Ua hi‘o oia ia’na e ua ite atu ia’na i te tifeneraa i to’na na rima e te pi‘oraa i to’na upoo a mata‘ita‘i ai oia i te mau hoho‘a peni. E nehenehe anei ta tatou e haapii mai roto mai ia Todd te hoê mea no ni‘a i te hoê huru haehaa, te faatura, e te here no te Fatu ?

I te tau toparaa rauere i ma‘iri a‘e nei, ua hi‘o vau i te hoho‘a o te hoê tamaiti ahuru matahiti i Armenia. A tia‘i ai oia i te pureraa oro‘a ia haamata, ua ite oia i te taeraa mai te melo paari roa‘e o te paroita. O oia tei tae vitiviti atu i to’na pae, e ua toro atu i to’na rima no te turu i ta’na mau taahiraa. Ua apee atu oia ia’na i te parahiraa i mua ia nehenehe ia’na ia faaroo ohie noa. E nehenehe anei ta’na ohipa maitai iti e haapii ia tatou e te feia rahi i roto i te basileia o te Fatu o te feia ïa o te imi i te mau rave‘a ia tavini ia vetahi ê ?

Ua haapii mai, te hoê tamahine no te paraimere o Katie, ia tatou ia ite tatou i to’na maitai i ni‘a i to’na utuafare. Ua haere oia i te paraimere e ua ananatae i te mau haapiiraa o te evanelia. Ma te faaroo e te iteraa papû e tupu ra, ua vaiiho o Katie i te hoê parau papa‘i i ni‘a i te turu‘a o to’na na metua. Ua papa‘i oia e ua itehia i te mau parau mau o te evanelia te hoê « fare i roto i to’na mafatu ». Ua faaite oia i to’na hinaaro ia vai piri noa i to’na Metua i te Ao ra, ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e ia taatihia to’na utuafare i roto i te hiero. Ua faaputapû roa te iteraa papû ohie o ta raua tamahine here i te mafatu o to’na na metua na roto i te hoê rave‘a puai mau ; ua farii mau ihoa o Katie e to’na na metua i te mau oro‘a mo‘a tei taamu amui i to ratou utuafare e amuri noa’tu. Ua tauturu te aau ti‘aturi e te hoho‘a no te faaroo o Katie i te faahaereraa mai i te mau haamaitairaa mure ore i to’na utuafare. E nehenehe anei i to’na iteraa papû mau e te hinaaro ia pee i te faanahoraa a te Fatu e arata‘i ia tatou ia ite maramarama a‘e â eaha te mea faufaa roa‘e ?

Ua haapii mai to’u utuafare mai roto mai i te hoê fetii piri roa, e ono matahiti o Liam. I teie matahiti i ma‘iri iho nei, ua aro oia i te hoê ma‘i mariri ai taata fifi roa o te roro. I muri a‘e e piti tapûraa fifi roa, ua faaotihia e e ti‘a ia rapaau-uira-atoa-hia. I te taatoraa o teie mau rapauraa uira pinepine, ua titauhia ia vai o’na ana‘e iho e eiaha e ha‘uti‘uti. Aita o Liam i hinaaro i te raau tamarû no te mea aita oia e au i te mea ta te reira e faatupu ra i ni‘a ia’na. Ua faaoti oia e mai te mea e nehenehe ta’na e faaroo noa‘e i te reo o to’na metua tane na roto i te niuniu faaroo, e faaea ha‘uti‘uti ore noa oia ma te raau ore.

I te roaraa o teie mau taime hepohepo, ua paraparau to’na metua tane ia’na, i te mau parau faaitoito e te here. « Liam, noa’tu aita e nehenehe ia oe ia ite mai ia’u tei ô nei noa vau. Ua ite au e nehenehe ia oe ia manuïa. Te here nei au ia oe ». Ua faaoti manuïa maitai roa o Liam i na 33 rapaauraa ma te faaea ha‘uti‘uti ore noa. Te hoê ohipa maere o ta te taote i mana‘o e ore roa e manuïa mai te mea aita e raau tamarû no to’na faito matahiti apî. I roto i te mau ava‘e o te mauiui e te fifi, ua riro te mana‘o maitai o Liam ei hi‘oraa puai no te farereiraa o te ati e te ti‘aturiraa e oia’toa te oaoa. Ua faauru to’na itoito i te mau taote, te mau tuati ma‘i, e e rave rahi atu â mau taata.

Te haapii mai nei tatou paatoa i te mau haapiiraa faufaa mai roto mai ia Liam—te mau haapiiraa no ni‘a i te ma‘itiraa i te faaroo e te ti‘aturi i to tatou Metua i te Ao ra. Mai ia Liam, eita tatou e nehenehe e ite i to tatou Metua i te Ao ra, e nehenehe râ ta tatou e faaroo i To’na reo o te horo‘a mai i te puai ta tatou e hinaaro no te faaoroma‘i i te mau fifi o te oraraa.

E nehenehe te hi‘oraa o Liam e tauturu ia tatou ia taa maitai a‘e i te mau parau a te Arii Beniamina ia riro mai te tamarii ra i—te mărû, te mamahu, te haehaa, te faaoroma‘i, e te î i te aroha ? (a hi‘o Mosia 3:19).

E mau hi‘oraa taua mau tamarii no te tahi o te mau huru o te tamarii ta tatou e ti‘a ia faatupu aore râ ia imi faahou i roto ia tatou iho ia nehenehe ia tatou ia tomo atu i roto i te basileia o te ao. E varua maramarama to ratou ta to te ao e ore e nehenehe e haapouri—te haapii ohie e tei î i te faaroo. Eita e maerehia i te here taa ê e te haapoupou o te Faaora no te mau tamarii-rii.

I roto i te mau mea faahiahia tei tupu i to te Faaora haereraa i te fenua Amerika, e mea taa ê mau Ta’na taviniraa i te mau tamarii. Na roto i te hoê rave‘a e putapû ai te aau ua utuutu oia i te mau tamarii tata‘itahi.

« E ua rave atu ra oia i ta ratou mau tamarii-rii, haamaitai tata‘i hoê ihora ia ratou, e ua pure atu ra i te Metua no ratou.

« E oti a‘e ra oia i te na-reira-raa, oto ihora oia…

« E ua parau atu ra oia i te feia ra, na ô atu ra : A hi‘o na i ta outou mau tamarii-rii » (3 Nephi 17:21–23).

Ua haapii mai o Elder M. Russel Ballard ia tatou i te faufaa rahi o te faaararaa a te Faaora ia « hi‘o i ta outou mau tamarii-rii ». A parau ai oia e, « A hi‘o na aita Oia i parau e ‘a hi‘o poto noa’tu ia ratou’ aore râ ‘a hi‘o noa’tu ia ratou ma te feruri ore’ aore râ ‘a hi‘ohi‘o atu i te tahi mau taime ia ratou.’ Ua parau ra Oia a hi‘o ia ratou. No’u nei te auraa o te reira oia ia, e ti‘a ia tatou ia tauahi ia ratou ma to tatou mau mata e mau aau ; e ti‘a ia tatou ia mauruuru ia ratou no to ratou iho huru : e mau tamarii varua na to tatou Metua i te Ao ra e to’na mau ateriputi hanahana » (« A hi‘o na i ta Outou mau Tamarii-rii », Tambuli, Atopa 1994, 40 ; faahauhia te faatomaraa).

Te vahi maitai roa‘e no te « hi‘o i ta tatou mau tamarii-rii » i roto ïa i to tatou mau utuafare. E vahi te utuafare i reira tatou e nehenehe ai e haapii mai e ia haere amui i mua. Te haapii mai nei te hoê o te mau himene nehenehe a te Paraimere i teie parau mau :

Ua horo‘a mai te Atua i te mau utuafare no tatou

Ia tauturu ia tatou ia riro mai Ta’na e hinaaro—

E rave‘a ïa e faaite ai Oia i To’na here,

Te utuafare na te Atua ïa.

Tei ô nei, i roto i to tatou mau utuafare, i roto i te hoê oraraa na roto i te here, e ite ai e e mauruuru ai tatou iho i te mau huru hanahana o Ta’na mau tamarii varua. Tei ô nei, i roto i to tatou mau utuafare e nehenehe ai to tatou mau aau ia tamarûhia e na roto i te haehaa e hinaaro ïa tatou ia taui, ia riro mai â mai te tamarii-rii. O te hoê rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia riro mai te huru Mesia ra.

Ua tuma anei te tahi o te mau iteraa o te oraraa i te aau ti‘aturi e te huru faaroo tamarii o ta outou i mau na ? A hi‘o i te mau tamarii i roto i to outou oraraa. E a hi‘o maitai faahou. E mau tamarii anei no roto i to outou utuafare, i te tahi a‘e pae o te purumu, e aore râ i roto i te Paraimere o ta outou paroita. Mai te mea e hinaaro puai to tatou ia haapii mai e te hoê hiaai ia pee i te hi‘oraa o te mau tamarii, te mau nei to ratou huru hanahana i te hoê taviri no te iriti i to tatou iho puai pae varua.

Ua mauruuru noa vau no te haamaitairaa no ta’u iho mau tamarii. Ua haapiihia vau na roto i to ratou hi‘oraa tata‘itahi o ta’u i hinaaro. Ua tauturu ratou ia’u no te taui ia riro ei taata maitai.

Te faaite nei au i to’u iteraa haehaa e te papû ra e o Iesu te Mesia. O Oia te Tamaiti maitai roa ra—te mărû, te mamahu, te haehaa, te faaoroma‘i, e tei î i te aroha. Te pure nei au ia noaa ia tatou tata‘itahi te hoê aau no te pee i To’na hoho‘a, ia riro mai te hoê tamarii-rii, e ia nehenehe ia ho‘i atu i to tatou utuafare i te ra‘i ra, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.