2010–2019
Haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia
Eperera 2011


Haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia

Ua taa ia tatou e te ti‘aturi nei i te natura mure ore o te utuafare. E mea ti‘a i te reira ite e te reira ti‘aturiraa ia faauru ia tatou ia imi i te mau rave‘a atoa no te haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia.

I te omuaraa o ta’u taviniraa ei misionare apî i Uruguay e i Paraguay, ua ite a‘e ra vau e, te hoê o te mau faaanaanataraa rahi a te feia e imi ra ia ite hau atu no ni‘a i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o to ratou ïa hinaaro ia ite i ta tatou haapiiraa tumu no ni‘a i te utuafare. Mai te faaho‘i-raa-hia mai te Evanelia a Iesu Mesia, ua anaanatae te feia imi parau mau i te haapiiraa tumu ra, e nehenehe te utuafare ia tahoêhia e amuri noa’tu.

Ua riro te parau tumu no te utuafare mure ore ei mea faufaa i roto i te faanahoraa rahi a te Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii. Te vahi faufaa roa i roto i taua faanahoraa ra, o te haroaroaraa ïa e, e utuafare i te oa ra to tatou e tae noa’tu te hoê utuafare i te fenua nei. Te haapii mai nei te Aposetolo Paulo ia tatou e, te Metua i te Ao ra o te metua o to tatou varua :

« Ia imi ratou i te Fatu … e itea’tu …

« No’na ho’i to tatou ora, e i hahaere ai, e i parahi ai ho’i… E tamarii atoa tatou na’na ».1

Te riroraa ei tamarii na te hoê Metua here i te Ao ra o te hoê ïa parau tumu niu o te evanelia a Iesu Mesia e porohia nei e ta tatou mau tamarii i to’na parau mau a himene ai ratou i te himene paraimere ra, « E tamarii au na te Atua, » te haamana‘o ra outou i te mau parau ?

E tamarii au

Na te Atua ra,

Fare oaoa to’u,

Te metua maitai

Arata‘i mai ia‘u

I te e‘a mau

Parau mai te tano ia’u

Ia ora Ia’na ra.2

No to tatou ite e, e utuafare i te ao ra to tatou, e riro te reira ei tautururaa ia tatou ia haroaroa i te natura mure ore o to tatou utuafare te fenua nei. Te haapii mai nei Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau ia tatou e, e mea faufaa te utuafare i roto i te faanahoraa o te ra‘i : « E te auraa e vai nei i rotopu ia tatou nei i ô nei e vai ïa te reira iho auraa i reira, tera râ e apitihia’tu te reira i te hanahana mure ore… »3

Te haroaroaraa i te natura mure ore o te utuafare, o te hoê tuhaa faufaa roa no te haroaroa i te faanahoraa a te Metua no Ta’na mau tamarii. Area te enemi râ, te hinaaro nei ïa oia e rave i te mau mea atoa i roto i to’na mana no te haamou i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra. I roto i te reira titauraa ia faaino i te faanahoraa a te Atua, te arata‘i nei oia i te hoê aroraa i ni‘a i te utuafare, e aroraa aore â i itehia a‘e nei. Te tahi o te mau mauhaa puai ta’na e faaohipa nei i roto i ta’na aroraa maori râ, te aau horo‘a ore, te nounou e te hoho‘a faufau.

Aita to tatou oaoa mure ore i riro ei hoê opuaraa na Satane. Ua ite oia e, te hoê taviri faufaa roa no te faaino i te mau tane e te mau vahine mai ia’na ra te huru, o te faaereraa ïa ia ratou i te mau autaatiraa utuafare tei roto ho’i i reira te puai mure ore. No te mea ua ite o Satane e, te oaoa mau i roto i teie oraraa e i roto i te mau tau amuri atu, e itehia ïa i roto i te utuafare, no reira, te imi nei oia i te mau rave‘a atoa no te haamou i te reira.

Ua parau te peropheta Alama i tahito ra i te faanahoraa a te Atua no Ta’na mau tamarii, « Te faanahonahoraa rahi no te oaoa »4 Ua horo‘a mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ta tatou e paturu nei ei mau peropheta, ei mau hi‘o, e ei mau heheu parau, i teie parau a‘o faauruhia ia tatou no ni‘a i te oaoa e te oraraa utuafare : « Ua haapa‘ohia te utuafare e te Atua. E tuhaa faufaa rahi roa te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine i roto i Ta’na opuaraa mure ore. E mea ti‘a roa ia fanauhia te mau tamarii i na metua o tei faaipoipohia e ia aupuruhia ratou e te hoê metua tane e te hoê metua vahine o te faatura ma te tuutuu ore i te mau fafauraa no te faaipoiporaa. E mea papû a‘e te oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia ».5

Teie oaoa e parauhia nei e Alama e aita i maoro a‘e nei, na te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e mea papû e, e itehia ïa i roto i te nohoraa o te utuafare. E itehia te reira i te faito rahi mai te mea e, e imi tatou i te mau rave‘a atoa no te haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia.

Ua haapii mai maua te tuahine Maynes i te tahi mau parau tumu faufaa a haamata ai maua i te haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia i te omuaraa o to maua faaipoiporaa. Ua haamata maua na roto i te peeraa i te a‘o a to tatou mau ti‘a faatere o te Ekalesia. Ua haaputuputu i ta maua mau tamarii e ua faatupu i te mau pô utuafare i te mau hepetoma atoa, oia’toa te pure e te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. Aita te reira i riro tamau noa ei ohipa ohie, te afaro e aore râ, te manuïa, tera râ, i te roaraa o te tau ua riro mai teie mau haaputuputuraa ei mau peu utuafare tao‘a rahi.

Ua haapii tatou e, eita ta tatou mau tamarii e haamana‘o i te mau mea atoa no ni‘a i te haapiiraa pô utuafare i te hopearaa o te hepetoma, tera râ, e haamana‘o ratou e, ua faatupuhia te reira. Ua haapii tatou e, ia hope te mahana haapiiraa, eita paha ratou e haamana‘o maitai i te mau parau o te papa‘iraa mo‘a e aore râ, o te pure, e haamana‘o râ ratou e, ua tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ua pure tatou. E te mau taea‘e e te mau tuahine, e mana e e paruru rahi no tatou e no ta tatou feia apî i te haamauraa i te mau peu no te ra‘i i roto i te nohoraa.

Te haapiiraa mai, te haapiiraa atu, e te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia i roto i to tatou nohoraa, e tauturu te reira i te faati‘araa i te hoê huru oraraa i reira e ti‘a ai i te Varua ia parahi. Na roto i te haamauraa i teie mau peu no te ra‘i i roto i to tatou nohoraa, ei reira tatou e upooti‘a ai i te mau peu hape a te ao nei e ia haapii ia tuu i te mau hinaaro e i te mau haape‘ape‘a o vetahi ê na mua roa.

E hopoi‘a na te mau metua e te mau tamarii ia haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia. E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ma te here e te parau-ti‘a. E riro te mau metua ei tiaau i mua i te Fatu no ni‘a i te huru o to ratou raveraa i ta ratou mau hopoi‘a mo‘a. E haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii na roto i te parau e na roto i te hi‘oraa. Ua riro teie pehepehe papa‘ihia e C. C. Miller tei parauhia « The Echo », ei faaiteraa i te faufaa e te mana o te mau metua mai te mea e, e arata‘i ratou i ta ratou mau tamarii :

E mamoe e ere te arenio

Tei haere ê i roto i te parabole ta Iesu i parau ra,

E mamoe paari tei haere ê

I Rapae i te iva ahuru ma iva i roto i te nănă.

E no te aha tatou e imi ai i te mamoe

Ma te ti‘aturi papû e ma te pure ?

No te mea e fifi te vai ra ia hahi ê te mamoe :

E arata‘i ê ratou i te arenio.

E pee te mau arenio i te mamoe ta outou i ite,

Noa’tu te vahi e haerehia e te mamoe.

Ia hahi te haere‘a o te mamoe,

Eita e maoro e hahi atoa te mau arenio mai ia ratou ra.

E no reira, te taparu nei tatou i te mamoe

Ei maitai no te mau arenio i teie mahana,

No te mea, ia mo‘e te mamoe

Aue ïa hoo ri‘ari‘a

E titauhia i te mau arenio ia aufau.6

Ua faaite mai Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau ia tatou i te mau hopearaa o te mau metua e arata‘i i ta ratou mau tamarii i ni‘a i te e‘a ti‘a ore : « E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te metua i Ziona … o te ore ho’i e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa e te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima … tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua ».7

E mea fifi ia faarahi i te parau no ni‘a i te faufaa ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i te mau peu no te ra‘i ra, na roto i te parau e i te hi‘oraa. E ti‘araa faufaa atoa to te mau tamarii no te haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê a‘oraa poto tei horo‘ahia e Will, ta’u motua e va‘u matahiti, aita i maoro a‘e nei, e o te faahoho‘a i teie parau tumu :

« E mea au na’u ia faahoro i te puaa-horo-fenua e ia haere e marei na muri iho i to’u papa. I roto i te hoê taura ua rau te mau anave tei firi-amui-hia no te haapaari ia’na. Mai te mea e, hoê ana‘e anave to te taura, eita ïa te ohipa e oti. Tera râ, no te rahi o te mau anave i amuihia no te rave i te ohipa, no reira i ti‘a ai ia tatou ia faaohipa i te reira i roto i te mau raveraa rau, e e mea paari roa.

« E nehenehe te mau utuafare ia riro mai te taura te huru. Ia rohi hoê ana‘e taata e ia rave i te mea ti‘a eita te utuafare e paari roa, ia tahoêhia ra te tautooraa no te tauturu te tahi i te tahi.

« Ua ite au e, ia rave ana‘e au i te ohipa ti‘a te tauturu ra ïa vau i to’u utuafare. Mai te mea e, e faaite au i te maitai i ni‘a i to’u tuahine o Isabelle, e oaoa maua toopiti atoa, e oaoa to’u mama e to’u papa. Mai te mea e, e hinaaro to’u mama ia rave i te hoê mea, e nehenehe ta’u e tauturu ia’na na roto i te hautiraa e to’u teina, o Joey. E nehenehe atoa ta’u e tauturu i to’u utuafare na roto i te tape‘a-mâ-noa-raa i to’u piha e i te tautururaa i te mau taime atoa na roto i te faaiteraa i to’u huru maitai. O vau te tamarii paari a‘e i roto i to’u utuafare, ua ite au e mea faufaa ia riro ei hi‘oraa maitai. E nehenehe ta’u e tamata ia ma‘iti i te parau-ti‘a e ia pee i te mau faaueraa.

« Ua ite au e, e nehenehe te mau tamarii e tauturu i to ratou utuafare ia puai mai te hoê taura paari. Ia rave tahoê maitai ana‘e te taatoaraa, e oaoa e e puai te utuafare ».

Mai te mea e, e faatere te mau metua i te utuafare ma te here e te parau ti‘a, e e haapii mai ta ratou mau tamarii i te evanelia a Iesu Mesia na roto i te parau e na roto i te hi‘oraa, e mai te mea e here te mau tamarii i to ratou mau metua, e e paturu ho’i ia ratou, na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa i te mau parau tumu tei haapiihia e to ratou mau metua, e haamauhia ïa te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, tatou te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua taa tatou e te ti‘aturi nei i te natura mure ore o te utuafare. E mea ti‘a i te reira ite e te reira ti‘aturiraa ia faauru ia tatou ia imi i te mau rave‘a atoa no te haamau i te hoê nohoraa faatumuhia i ni‘a i te Mesia. Te faaite atu nei au ia outou i to’u iteraa papû e, mai te mea e, e rohi tatou no te rave i te reira, e faaohipa hau atu ïa tatou i te here e i te taviniraa tei faaitehia i roto i te oraraa e te taraehara o to tatou Faaora, o Iesu Mesia, e na roto i te reira, e riro mau to tatou nohoraa mai te ra‘i ra te huru i ni‘a i te fenua nei, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. Te Ohipa 17:27–28.

  2. « E Tamarii Au na te Atua ra », Te Mau Himene, no. 185.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 130:2; hi‘o atoa Robert D. Hales, « The Eternal Family », Ensign, Novema1996, 64.

  4. Alama 42:8.

  5. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  6. C. C. Miller, « The Echo », i roto Best-Loved Poems of the LDS People, nene‘iraa Jack M. Lyon e te tahi atu (1996), 312–13.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:25; faahauhia te faatomaraa.