2010–2019
Hi‘o i to Ananahi ma te Faaroo
Eperera 2011


Hi‘o i to Ananahi ma te Faaroo

E tauturu te parau mau, te mau fafauraa, e te mau oro‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mata‘u e ia faaruru i to ananahi ma te faaroo!

E to’u mau taea‘e e mau tuahine here, mauruuru no to outou patururaa maitai, eiaha na roto noa i te afa‘iraa i to outou rima i ni‘a, na roto atoa râ i ta outou taviniraa turu i te utuafare, i te Ekalesia, e i roto i to outu mau vahi nohoraa. Mea au na matou ia parahi i piha‘iho ia outou e ia ite ia outou i rotopu i to outou mau utuafare e mau hoa. Te mau vahi atoa e ora ai outou, te ite nei matou i ta outou mau tautooraa no te faariro i teie ao ei vahi maitai a‘e. Te turu nei matou ia outou ! Te here nei matou ia outou ! A pure ai outou no matou, te pure atoa nei matou no outou !

Te hi‘o mana‘o nei matou i to outou mau utuafare tei amuihia i piha‘iho i te afata teata aore râ e faaohipa ra i te itenati no te mata‘ita‘i i teie amuiraa rahi i te fare. Ua hapono mai te hoê metua vahine e hoê metua tane ara maitai ia’u i te hoê hoho‘a ta raua i pata i te taime amuiraa. Ua hi‘o raua i te huru o ta raua tamaiti 18 ava‘e tei ite i te hoho‘a e te reo o te taata a‘o. Ua haamata te tamaiti iti i te aroha’tu i te afata teata. Ua hinaaro oia i te haafatata atu. No reira ua amo to’na tuahine paari i to’na taea‘e iti i ni‘a i to’na tapono e ua tapiri atu. Teie taua hoho‘a ra.

E, te hoho‘a i ni‘a i te afata teata o vau ïa, e taua mau tamarii ra ta maua ïa mau mootua. I te mau matahiti i mua nei, e riro ïa teie tamaiti e peresibutero, e farii oia i to’na oro‘a hiero, e ineine oia no ta’na misioni. I muri iho e taatihia ïa oia i te hoê hoa mure ore ta’na e ma‘iti. E nehenehe anei ia outou ia ite ia’na i te hoê mahana ei tane faaipoipo e ei metua tane, e ta’na iho mau tamarii ? E i te hoê mahana e aroha hopea ïa oia i to’na na papa ruau, ma te hoê ite papû e, te pohe o te hoê ïa tufaa no te oraraa.

E parau mau. Te ora nei tatou no te pohe, e e pohe tatou no te ora faahou mai. I roto i te hoê hi‘oraa mure ore, te pohe rû o te pohe ïa o te hoê taata tei ore i ineine i te farerei i te Atua.

Ei mau aposetolo e ei mau peropheta te haape‘ape‘a nei matou eiaha noa no ta matou mau tamarii e mootua ana‘e, no ta outou atoa ra, no te mea e mau tamarii ana‘e ratou na te Atua. Te mau mea atoa o te tupu i mua nei i te tamarii mo‘a tata‘itahi a te Atua e faatupuhia ïa e to’na na metua, to’na utuafare, to’na mau hoa e te mau orometua haapii. No reira, to tatou faaroo i teie nei. e riro ïa ei tufaa no te faaroo a to tatou huaai amuri a‘e.

Te haere nei te taata tata‘itahi na ni‘a i to’na iho e‘a i roto i te hoê ao e tauiui—te hoê ao tata‘uraa mana‘o. E pato‘i noa ïa te mau puai o te ino i te mau puai o te maitai.. E tutava tamau noa Satane i te tura‘i ia tatou ia pee i to’na mau e‘a e ia roohia tatou i te ati mai ia’na iho.1 E e vai noa mai ïa te mau fifi matauhia o te oraraa mai te ma‘i, te pêpê, e te ati.

Te ora nei tatou i te hoê tau ahoaho. Te faatupu nei te mau aueueraa fenua e te miti faaî i te ati, te topa nei te mau faatereraa hau, e mea ino roa te mau fifi no te tereraa faufaa, e te fifi nei te ti‘araa o te mau utuafare, e te rahi noa’tu ra te faataaraa te tane i ta’na vahine. Mea rahi to tatou haape‘ape‘araa. Eiaha râ tatou e vaiiho i to tatou mau mana‘o taiâ ia mono i to tatou faaroo E nehenehe ta tatou e aro i taua mau mana‘o taiâ ra na roto i te haapuairaa i to tatou faaroo.

A haamata e ta outou mau tamarii. Tei ia outou, e te mau metua, te hopoi‘a matamua no te haapuai i to ratou faaroo. Ia ite ratou i to outou faaroo, i te taime ihoa râ e tae mai ai te mau tamataraa fifi i ni‘a iho ia outou. Ia faatumuhia to outou faaroo i ni‘a i to tatou Metua here i te Ao ra e Ta’na Tamaiti Here, te Fatu ra o Iesu Mesia. A haapii i taua huru faaroo ra ma te iteraa hohonu. A haapii i te tamaiti aore râ te tamahine faufaa rahi e e tamarii oia na te Atua, i hamanihia mai te au i To’na ra hoho‘a, ma te hoê tumu e puai mo‘a. Ua fanauhia ratou ia haavî i te mau tamataraa e ia faatupu i te faaroo.2

A haapii ia ratou i te faaroo no ni‘a i te opuaraa faaoraraa a te Atua. A haapii e to tatou faaearaa i roto i te tahuti nei o te hoê ïa tau tamataraa, te hoê taime tamataraa ia ite e e rave anei tatou i te mau mea atoa ta te Fatu e faaue ia tatou ia rave.3

A haapii i te faaroo ia haapa‘o i te taatoaraa o te mau faaueraa a te Atua, ma te iteraa e ua horo‘ahia mai te reira no te haamaitai i Ta’na mau tamarii e no te horo‘a mai te oaoa ia ratou.4 A faaara ia ratou e e farerei ratou i te mau taata o te ma‘itiiti i te mau faaueraa ta ratou e haapa‘o e ia tau‘a ore i te tahi atu mau faaueraa o ta ratou i ma‘iti e ofati. E pii au i te reira te haapa‘oraa mai te au i roto i te fare tamaaraa. Eita teie nei peu ia ma‘itiiti e manuïa. E aratai râ i te ati. No te faaineine i te farerei i te Atua, e ti‘a i te taata ia haapa‘o i te taatoaraa o Ta’na mau faaueraa. E titauhia te faaroo no te haapa‘o i te reira, e te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa e haapuai ïa te reira i taua faaroo ra.

E faati‘a te haapa‘oraa ia tahe noa mai te mau haamaitairaa a te Atua ma te taupupu ore. E horo‘a ïa Oia i Ta’na mau tamarii haapa‘o i te haamaitairaa no te ape i te faatîtîraa e te ati. E e haamaitai ïa Oia ia ratou i te tahi atu â maramarama. Ei hi‘oraa, te taata e haapa‘o i te Ture no te Parau Paari e ite ïa oia e eita ana‘e te reira e horo‘a noa mai i te rave‘a ia ape i te faatîtîraa, e afa‘i atoa mai râ i te mau haamaitairaa no te paari e te mau tao‘a rahi no te ite.5

A haapii i te faaroo no te ite e na te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua e horo‘a mai i te parururaa i te pae tino e te pae varua. E a haamana‘o, e vai ineine noa te mau melahi mo‘a a te Atua no te tauturu ia tatou. Ua parau te Fatu e, « No te mea e haere au na mua i to outou mata. E vai ho’i au i te outou pae atau e i to outou pae aui, e ei roto ho’i to’u Varua i to outou mau aau, e ta’u mau melahi ho’i e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ».6 Auê ïa fafauraa e ! Ia haapa‘o ana‘e tatou, e tauturu ïa Oia e Ta’na mau melahi ia tatou.

E haapaarihia te faaroo papû na roto i te pure. E mea faufaa rahi Ia’na ta outou mau taparuraa no roto mai i te aau. A feruri i te mau pure u‘ana e te aroha a te peropheta Iosepha Semita i te mau mahana ri‘ari‘a no to’na tape‘a-raa-hia i roto i te Fare Auri no Liberty. Ua pahono te Fatu na roto i te tauiraa i te hi‘oraa a te peropheta. Ua parau oia, « a ite mai oe, e ta’u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea, e e riro ho’i ei maitai no oe na ».7

Mai te mea e pure tatou ma te hoê hi‘oraa mure ore, eita ïa tatou e maere mai te mea e faaroohia ta tatou mau taparuraa hohonu ma te ta‘i. Ua papa‘ihia teie fafauraa a te Fatu i roto i te tufaa 98 no Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau :

« Ua tomo ta outou mau pure i roto i te tari‘a o te Fatu … e ua papa‘ihia ho’i ma teie taatiraa e te parau faaite ho’i—ua tăpŭ e ua faaue mana mai te Fatu ia faati‘ahia te reira.

« No reira, te horo‘a maira oia i teie fafauraa ia outou, mai te hoê fafauraa o te ore roa e faahuru-ê-hia e e faatupu-mau-hia te reira, e te mau mea atoa i haamamaehia’i outou ra e faariro-amui-hia ïa ei maitai no outou, e i te hanahana ho’i no to’u nei i‘oa, te na reira mai nei te Fatu ».8

Ua ma‘iti te Fatu i Ta’na mau parau puai roa‘e no te haapapû ia tatou ! Taatiraa ! Parau faaite ! Tăpǔ ! Faaue mana ! Fafauraa o te ore roa e faahuru-ê-hia !Te mau taea‘e e te mau tuahine, a ti‘aturi Ia’na ! E faaroo ïa te Atua i ta outou mau haehaa mau e te hohonu, e e haapuaihia ïa to outou faaroo.

No te faatupu i te faaroo e vai maoro, e mea faufaa ïa te hoê fafauraa maoro ia riro ei taata aufau tuhaa ahuru ti‘a. I te haamataraa e titauhia te faaroo no te aufau i te tuhaa ahuru. I muri iho e faarahi atu â te taata e aufau i te tuhaa ahuru i te faaroo e tae roa’tu i te taime e riro mai te tufaa ahuru ei hoê haamaitairaa faufaa rahi. E ture tahito te tuhaa ahuru na te Atua.9 Ua rave oia i te hoê fafauraa i Ta’na mau tamarii e e iriti mai Oia « i te mau haamaramarama o te ra‘i, a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou ».10 Eiaha noa te reira, e tape‘a te tuhaa ahuru i to outou i‘oa i ni‘a i te tabula o te mau taata a te Atua e e paruru te reira ia outou i te « mahana no te tahoo e te amaraa ».11

Eaha tatou e hinaaro ai i taua huru faaroo aueue ore ra ? No te mea te vai nei te mau mahana fifi i mua. Eita roa i te mea ohie aore râ i te auhia e te taata ia riro ei feia mo‘a haapa‘o i te mau mahana hopea nei. E tamatahia tatou tata‘itahi. Ua faaara te aposetolo Paul i te mau mahana hope‘a nei, e te feia o te pee itoito i te Fatu « e haamani-ino-atoa-hia ïa ».12 E nehenehe taua hamani-ino-raa ra e vavahi ia tatou i roto i te paruparu mamu noa, aore râ e tura‘i ia outou ia riro ei hi‘oraa maitai a‘e e te itoito i roto i to outou mau oraraa i te mau mahana atoa.

Nahea outou e faaruru i te mau tamataraa o te oraraa o te hoê ïa tufaa no te tupuraa o to outou faaroo. E tae mai te puai ia haamana‘o ana‘e outou e e natura hanahana to outou, te hoê faufaa ai‘a faufaa roa. Ua faahaamana‘o te Fatu ia outou, ta outou mau tamarii e mau mootua, e e mau fatu ai‘a outou, e ua faahereherehia outou i te ra‘i ra ia fanauhia mai outou i to outou taime e vahi taa ê, no te tupu e no te riro ei ti‘a No’na e e nunaa fafauhia. A haere ai outou na ni‘a i te e‘a parau-ti‘a o te Fatu, e haamaitaihia ïa outou i te tamau noa i roto i To’na maitai e ia riro ei maramarama e ei faaora i To’na ra nunaa.13

Te vai nei ia outou tata‘itahi te mau taea‘e e te mau tuahine te mau haamaitairaa e noaahia na roto i te mana o te Autahu‘araa mo‘a no Melehizedeka. E nehenehe ta teie mau haamaitairaa e taui i te huru o to outou oraraa, i roto i te mau mea mai te ea, te auhoaraa o te Varua Maitai, to outou iho mau auraa, e te mau rave‘a no te oraraa no ananahi. Te mau nei te mana o teie nei autahu‘araa i te mau taviri o te mau haamaitairaa varua atoa o te Ekalesia.14 E te mea hau roa’tu i te faahiahia, ua parau te Fatu e e paturu ïa Oia i taua mau haamaitairaa, mai te au i To’na ra hinaaro.15

Te haamaitairaa rahi roa‘e o te mau haamaitairaa atoa no te autahu‘araa e horo‘ahia ïa i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu. Na te haapa‘oraa i te mau fafauraa i ravehia i reira e faati‘a ia outou e to outou utuafare ia farii i te mau haamaitairaa no te oraraa mure ore.16

Eita ta outou mau utu‘a e tae mai i roto noa i te oraraa amuri atu. E rave rahi mau haamaitairaa o te riro e haamaitairaa no outou i roto i teie oraraa, i rotopu i ta outou mau tamarii e mau mootua. Aita outou te feia mo‘a haapa‘o i titauhia ia aro i te mau aroraa o te oraraa outou ana‘e. A feruri na i te reira ! Ua parau te Fatu, « o te feia ho’i e mârô mai ia oe na, na’u e mârô atu, e na’u e faaora i to mau tamarii ».17 I muri mai ua tae mai teie fafauraa i To’na nunaa haapa‘o : « E na’u, na te Fatu, e aro atu i ta ratou ra mau aroraa, e i ta to ratou mau tamarii aroraa, e ta te mau tamarii atoa ho’i no to ratou mau tamarii … i te toru e te maharaa o te u‘i ».18

Ua horo‘a mai to tatou Peresideni here Thomas S. Monson ia tatou to’na iteraa papû ei peropheta. Ua parau oia, te faaite papǔ nei au ia outou e eita ta tatou mau haamaitairaa tei fafauhia mai e noaahia i te faito. Noa’tu e haaputuputu mai te mau ata no te vero, noa’tu e topa mai te ua i ni‘a ia tatou, e tamahanahana e e turu ïa to tatou iteraa no te evanelia e to tatou here i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora ia tatou e e hopoi mai i te oaoa i to tatou mau aau a ora parau-ti‘a ai e a haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa ».

Ua parau faahou te peresideni Monson, « To’u mau taea‘e e tuahine here, eiaha e mata‘u. A oaoa. E mea anaana to ananahi mai to outou faaroo ».19

I to te Peresideni Monson iteraa puai te apiti atu nei au i to’u iho. Te faaite papû nei au e o te Atua to tatou Metua. O Iesu te Mesia. Ua faaho‘ihia mai Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei. E tauturu Ta’na parau mau, mau fafauraa, e mau oro‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mata‘u e ia faaruru i to ananahi ma te faaroo! Te faaite nei au i te reira i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

  1. A hi‘o 2 Nephi 2:27.

  2. Ua haapii Petero i teie mana‘o a parau ai oia te tia‘iraa e « ia noaa ia outou te huru atua i te reira, i te maue-ê-raa’tu i te ino e vai i teie nei ao no te hinaaro ti‘a ore ra ». (2 Petero 1:4)

  3. A hi‘o Aberahama 3:25.

  4. A hi‘o 2 Nephi 2:25.

  5. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 89:19 ; a hi‘o atoa Isaia 45:3.

  6. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 84:88.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 122:7. Ua papa‘ihia te tahi atu hi‘oraa no te tauiraa o te ti‘aturiraa i roto i te Salamo : « E faaora ho’i oe i ta’u varua… ia ora, e ta’u Atua, to tavini e ti‘aturi ia oe nei. E aroha mai oe ia’u, e Iehova :Te tiaoro nei au ia oe, aita e mahana tuua. … e haamaitai â vau ia oe, e te Fatu, e ta’u Atua : ma ta’u aau atoa ra ; e faarahi tamau â vau i to oe ra i‘oa » (Salamo 86:2–3, 12).

  8. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 98:2–3

  9. Ua faahitihia te tuhaa ahuru i roto e va‘u buka o te Faufaa Tahito : Genese, Levitiko, Numera, Deuteronomi, 2 Paraleipomeno. Nehemia, Amosa e Malaki.

  10. Malaki 3:10.

  11. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 85:3.

  12. 2 Timoteo 3:12

  13. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 86:8–11.

  14. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:18.

  15. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:47, 59.

  16. A hi‘o Aberahama 2:11.

  17. Isaia 49:25; a hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 105:14.

  18. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 98:37

  19. Thomas S. Monson, « Be of Good Cheer », Liahona, Me 2009, 92.